793 matches
-
degradat pe substrat de loess; Stejăret de stejar pufos din silvostepă pe substrat de loess sau lut; Stejăret de stejar pufos cu cărpiniţă din silvostepă şi Amestec de stejar brumăriu şi stejar pufos), cresc în staţiunile cele mai uscate ale silvostepei. Regenerarea naturală se realizează prin aplicarea tratamentului tăierilor progresive în ochiuri. Ridicarea productivităţii arboretelor se obţine prin aplicarea unor metode de cultură îngrijite. Creearea ochiurilor trebuie să se facă printr-o tăiere unică, imediat după instalarea seminţişurilor. Ochiurilor trebuie să
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
Lărgirea ochiurilor se face în partea umbrită a lor. Pentru obţinerea reuşitei regenerării naturale se apelează la lucrări de ajutorarea regenerării naturale, precum şi la metode de completare a regenerării naturale, specifice regenerării artificiale. Regenerarea cvercetelor din zona de câmpie, silvostepă și stepă, cu condiții grele de regenerare Regenerarea acestor arborete se realizează prin adoptarea unor măsuri specifice lucrărilor de conservare, adaptate condițiilor staționale și de vegetație din zonă, urmărindu-se permanența acoperirii solului cu vegetație forestieră, crearea de compoziții corespunzătoare
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
de păducel - specie arbustivă, etajul arbusților, indică un caracter mai xerofit al condițiilor staționale față de etajul fitostațional - FD2. Etajul deluros de cvercete și șleauri de deal - tipic zonei; asemenea accentuări ale caracterului xerofit al stațiunii, cu influențe către o silvostepă de deal sunt întâlnite și în alte zone similare din județul Sibiu, pe culmi de deal cu expoziție predominant însorită și sol slab și mijlociu profund, cu substrate luto-nisipoase în apropiere de suprafața. Etajele din arboret, etajul I - speciile principale
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]
-
construită de Sterian. Cei din familia Condrea din Lunca se specializaseră în săpat iazuri, zămnice, râmnice, erau neîntrecuți, erau un fel de excavator însuflețit. Flora și vegetația Datorită așezării sale, în nord-vestul Colinelor Tutovei, comuna Filipeni are o vegetație specifică silvostepei, unde se întâlnesc plantele specifice stepei, cu păduri mici, mai mult pâlcuri. Dacă în epoca medievală pădurile ocupau 70% din suprafața țării, a Podișului Moldovei și a Colinelor, în epoca modernă, ca urmare a defrișărilor masive, suprafața pădurilor a scăzut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în est și sud-est. Pentru zona solurilor argiloiluviale, principalele tipuri sunt solurile podzolice, solurile brune și solurile cenușii, iar pentru zona solurilor cernoziomice, tipurile de bază sunt reprezentate prin cernoziomuri levigate și cernoziomuri. Poziția comunei Filipeni, aflată la intersecția dintre silvostepă și pădure, determină existența solurilor cenușii, brune-podzolice și mai puțin cernoziomuri levigate, lutoase, apropiat de argilă. Pe platourile cu înclinație mai slabă (Dobreana, La Velniță, Pe Cal, Sub Margine) aceste soluri au o fertilitate peste medie, locurile cu cernoziom degradat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai puțin nitrofile (urzică, turiță, cânepa codrului etc.). R4407: - Salicetum albae-fragilis Issler 1926 em. Soo 1957. În toate luncile din România, în special în cele de câmpie și în Lunca și Delta Dunării, în zona pădurilor de stejar, zona de silvostepă și zona de stepă (DONIȚĂ et al., 2005, p. 261). R4408: - Salicetum albae-fragilis Issler 1926 em. Soo 1957. Păduri ripariene edificate de Salix alba, în principal, cu stratul erbaceu dominat de Polygonum hidropiper, Lycopus europaeus, se dezvoltă slab și târziu
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
terasa superioară. – Soluri sărăturate de tip soloneț sunt soluri sărace în calciu și cu reacție alcalină datorită conținutului de sulfați de sodiu (valea râului Jijia în regiunea Vlădeni și în aval de confluența cu râul Bahlui). ... – Cernoziomurile caracterizează stepa și silvostepa fiind formate pe substraturi lutoase, luto-argiloase, argiloase și marnoase. Pe interfluviile Prutului sunt prezente cernoziomuri levigate, iar pe versanți cernoziomuri propriu - zise. ... – Soluri cenușii (silvestre) apar pe versanți și sunt formate pe depozite loessoide, nisipuri sau marne. ... – Podzolurile sunt cernoziomuri
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă Bună Nu ating starea chimică bună 329 0 143 136 49 1 327 2 În spațiul hidrografic Prut - Bârlad, elementele specifice zonelor împădurite central - europene se întrepătrund cu cele est - europene, care sunt specifice silvostepei continentale și stepei. Condițiile climatice din centrul Europei sunt favorabile dezvoltării pădurilor de stejar și fag. Zona poate fi caracterizată prin trei clase mai importante de habitat natural: păduri cu Quercus petraea și Fagus silvatica pe dealuri; stepa și silvostepa
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
silvostepei continentale și stepei. Condițiile climatice din centrul Europei sunt favorabile dezvoltării pădurilor de stejar și fag. Zona poate fi caracterizată prin trei clase mai importante de habitat natural: păduri cu Quercus petraea și Fagus silvatica pe dealuri; stepa și silvostepa în zona văilor; vegetație hidrofilă în zonele umede și în cele de luncă din văile râurilor și a iazurilor piscicole. – Prima clasă poate fi considerată ca fiind împărțită în două subzone: ... – păduri cu Fagus la altitudini mari în zona de
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
luncă din văile râurilor și a iazurilor piscicole. – Prima clasă poate fi considerată ca fiind împărțită în două subzone: ... – păduri cu Fagus la altitudini mari în zona de dealuri (cca. 400 m); ... – păduri la altitudini mici (sub 400 m). ... – Clasa silvostepei se poate împărți în: ... – zona silvostepică cu vegetație specifică: Festuca vallesiaca (păius), F. pratense (păiusul de livadă), Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactilon (pirul gros), Agrpyron cristatu (pir), Stipa capillata, S. joannis. ... – zona de stepă. ... – Zone umede și de luncă
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
este strâns legată de climă și de vegetație. Fauna se caracterizează prin: pești, reptile și mamifere. Dintre răpitoarele de noapte menționăm: cucuveaua, bufnița, hurezul de pădure, alături de mamifere și păsări trăiesc numeroși fluturi și multe specii de insecte; in silvostepă se întâlnesc animale mari (vulpea, lupul, mistrețul), iepurele și numeroase rozătoare (șobolanul, hârciogul, șoarecele) precum și reptile (șopârle, șerpi). Dintre păsări, se întâlnesc privighetori, sticleți, prepelițe, ciocârlia, cristeiul (pe lângă bălți). În apele curgătoare și lacuri trăiesc specii de pești
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
privită atât prin prisma zonalității cât și prin etajarea pe verticală (etajele de vegetație). Zonal teritoriul spațiului hidrografic administrat de A.B.A Someș-Tisa este situat aproape integral în zona nemorală, cu excepția unor porțiuni restrânse din Câmpia Someșului situată în zona silvostepei (subzona silvostepei nordice) și a teritoriilor care se află sub influența zonării altitudinale (lanțul carpatic, subcarpații, dealurile înalte). Aceasta este delimitată pe baza prezenței pădurilor de stejari, cantonate pe soluri forestiere (cenușii, brun-roșcate etc). Se meționează câteva habitate specifice zonei
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
prin prisma zonalității cât și prin etajarea pe verticală (etajele de vegetație). Zonal teritoriul spațiului hidrografic administrat de A.B.A Someș-Tisa este situat aproape integral în zona nemorală, cu excepția unor porțiuni restrânse din Câmpia Someșului situată în zona silvostepei (subzona silvostepei nordice) și a teritoriilor care se află sub influența zonării altitudinale (lanțul carpatic, subcarpații, dealurile înalte). Aceasta este delimitată pe baza prezenței pădurilor de stejari, cantonate pe soluri forestiere (cenușii, brun-roșcate etc). Se meționează câteva habitate specifice zonei: Păduri dacice
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
Asociația este indicată de Gafta și Mountford, 2008 ca tip de vegetație pentru habitatul 6210*. • Asociația Carici humilis-Stipetum joannis Pop și Hodișan, 1985, sinonim cu Stipetum joannis calcicolum Csűrös și colaboratorii, 1964, Stipetum joannis Prodan - asociația se dezvoltă insular în silvostepa Moldovei, în zonele montane inferioare, pe coaste moderat înclinate, slab erodate și relativ uscate, conform Chifu și colaboratorii, 2014, p. 386, 397. • Asociația Chrysopogono-Caricetum humilis Zolyomi, 1950, 1958 - cenozele de Chrysopogon gryllus și Carex humilis de la Râpa Roșie, județul
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
bulbosa și altele, conform Chifu și colaboratorii, 2014, paginile 141, 153. • Asociația Agropyretum pectiniforme Prodan, 1939; Dihoru, 1970 - fitocenozele se dezvoltă pe suprafețe mici, pe terenuri plane sau slab înclinate, uscate, mai ales în poienile din pădurile de stejar și silvostepă din Moldova, Dobrogea, vestul României, sau pe terenuri nisipoase în Delta Dunării. Speciile caracteristice: Agropyron cristatum ssp. pectinatum, Festuca valesiaca. Agropyron cristatum este dominantă în toate fitocenozele, iar indici de dominanță ridicați, devenind uneori subdominante, realizează Bassia prostrata și Festuca
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
șacalii, gheparzii, zebrele, gazelele, elefanții și maimuțele s-au amestecat într-un ambuteiaj general care a paralizat pur și simplu circulația pe potecile savanei, ca un făcut, a sosit în savană, venind de la miazănoapte, o haită de lupi, animale ale silvostepei, anunțând în toate părțile că se va întruni o mare adunare a animalelor din savană ca să dezbată și să decidă măsurile de salvare a tuturor viețuitoarelor. Ar trebui să vină lupii din nord ca ceva să se îndrepte în savană
tipuri de șoferi în savana bucureșteană () [Corola-blog/BlogPost/338502_a_339831]
-
Bistrița, care vin de la est și de la vest, îndreptându-se unul spre celălalt și strângându-și laolaltă apele, mai apoi, în apropierea Bacăului, pentru ca să se reverse împreună în Dunăre, lângă Galați. Relieful comunei, ca și tipul climatic, specific zonei de silvostepă (cu ierni aspre și veri călduroase), sunt favorabile agriculturii și plantației de pomi fructiferi (predomină, deci, producția de cereale, legume, fructe, dar și sectorul zootehnic, de creștere a animalelor și păsărilor). Ritmul economiei comunei Itești este pulsat de activitățile prestate
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
acizi huminici. Gradul de saturație în baze depășește valoarea de 85%, iar pH-ul variază între 6.5-7.0. Cernoziomurile cambice sunt soluri fertile, singurul factor limitativ este regimul de umiditate, sunt soluri fertile pentru arboretele de stejar pufos și brumăriu din silvostepă. Solul brun argiloiluvial tipic are următoarea succesiune de orizonturi pe profil: Ao-Bt-C. Orizontul Ao este gros de 20-30 cm, are o culoare deschisă (brun, brun - deschisă). Orizontul Bt este gros, uneori peste 100 cm și are-n partea lui superioară, cel
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]
-
20DT 751.3 - Sleao-ceret de deal cu cu stejar pedunculat (s) 7CE 2TE 1DT/70CE 20TE 10DT SS 9.3.2.0. - Silvostepa mijlocie de stajerete xerofile de stejar brumariu, Ps/Pm, cernoziom puternic levigat pe materiale loessoide Terenuri întinse mai ales in partea inferioară a silvostepei, în special în Câmpia Română de la est de Olt; substraturi de loess și materiale loessoide; soluri cernoziomuri cambice, uneori cernoziomuri argiloiluviale, fiziologic profunde. 623.1.- Sleau de silvostepă cu stejar pedunculat (s) Plus de căldură și minus de umiditate datorate
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]
-
levigat pe materiale loessoide Terenuri întinse mai ales in partea inferioară a silvostepei, în special în Câmpia Română de la est de Olt; substraturi de loess și materiale loessoide; soluri cernoziomuri cambice, uneori cernoziomuri argiloiluviale, fiziologic profunde. 623.1.- Sleau de silvostepă cu stejar pedunculat (s) Plus de căldură și minus de umiditate datorate poziției lor, superioare, pe versant Menținerea compoziției sau introducerea speciilor ce lipsesc. 8ST,GO 2DT/80ST,GO 20DT T. progresive T. de igienă 9.5.2.0. Silvostepa internă terasă, neinundabile, cu frasinete și
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]
-
compoziției sau introducerea speciilor ce lipsesc. 8ST,GO 2DT/80ST,GO 20DT T. progresive T. de igienă 9.5.2.0. Silvostepa internă terasă, neinundabile, cu frasinete și stejarete de stejar pedunculat, Pm/Ps pe cernoziomuri argiluviale gleizate Terenuri întinse (placore) mai ales în partea internă a silvostepei, în special în Câmpia Română; substraturi de loess și materiale loessoide; soluri cernoziomuri cambice, tranziții spre brun-roșcate, moderat compacte, fiziologic mijlociu profunde spre profunde. 842.3 - Amestec de gorun, stejar brumariu și stejar pufos (i) Substanțele nutritive; Aciditatea activă; Volumul edafic
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]
-
i) Substanțele nutritive; Aciditatea activă; Volumul edafic; Temperatura solului; Aerul și aerația din sol. Tăierile de îngrijire vor avea intensitate mai scăzută; Regenerarea se va realiza prin tăieri progresive. 8ST,GO 2DT/80ST,GO 20DT T. progresive T. de igienă 851.2 - Sleau de silvostepă din regiunea de dealuri (m ) 7ST 2TE 1DT/70ST 20TE 10DT ... 4.4.3. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiune TS UNITĂȚI AMENAJISTICE 6R 63A TOTAL TS: 2 UA 1.2 HA 7420 6 A 26 D 31 B 35 A 35 F
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]
-
deal cu gorun și stejar pedunculat de productivitate superioară (s) 14.3 4 14.3 - - 621.3 Stejareto-șleau de deal de productivitate mijlocie (m) 8.9 2 - 8.9 - 751.3 Sleao-ceret de deal cu stejar pedunculat (s) 15.7 3 15.7 - - 3 9.3.2.0. 623.1 Sleau de silvostepa cu stejar pedunculat (s) 3.4 1 3.4 - - 4 9.5.2.0. 842.3 Amestec de gorun, stejar brumariu și stejar pufos (i) 35.0 8 - - 35.0 851.2 Sleau de silvostepa din regiunea de dealuri (m ) 1.8 - 1.8 - - TOTAL ha 400.2 100 93.0 276.6 35.0
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]
-
de deal cu stejar pedunculat (s) 15.7 3 15.7 - - 3 9.3.2.0. 623.1 Sleau de silvostepa cu stejar pedunculat (s) 3.4 1 3.4 - - 4 9.5.2.0. 842.3 Amestec de gorun, stejar brumariu și stejar pufos (i) 35.0 8 - - 35.0 851.2 Sleau de silvostepa din regiunea de dealuri (m ) 1.8 - 1.8 - - TOTAL ha 400.2 100 93.0 276.6 35.0 % x 100 23 68 9 Din analiza datelor prezentate în tabelul 4.5.1.1 se constată că pe suprafața unității de producție sunt 10 tipuri de pădure, dintre
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]
-
naturale și seminaturale, întâlnite la nivelul spațiului hidrografic Dobrogea-Litoral în toate mediile, acvatic, terestru și subteran se grupează în: – habitate acvatice: habitate acvatice dulcicole, salmastre, marine și costiere. ... – habitate terestre: habitate de pădure, de pajiști stepice și tufișuri, habitat de silvostepă, habitat de mlaștini și turbării; ... – habitate subterane: habitate cavarnicole sau de peșteră. ... Habitatele naturale sunt reprezentate de: – habitatele costiere, marine și de dune constituite din: vegetație anuală perenă a tarmurilor; dune fixate cu vegetație herbacee perenă. ... – habitate de apă dulce
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290540]