400 matches
-
a apei freatice și/sau acumulate din precipitații, deasupra unui orizont impermeabil (LUPAȘCU, PARICHI, FLOREA 1998, 346). În acest caz, lăcoviștile constituie un tip de sol hidromorf, de culoare închisă, relativ bogat în humus, format în zona de stepă sau silvostepă, în condiții de exces local de umiditate, datorită prezenței apei freatice la mică adâncime. Acest tip de sol prezintă permeabilitate variată, mai frecvent mică, o reacție slab-moderat alcalină și aprovizionare bună cu substanțe nutritive (LUPAȘCU, PARICHI, FLOREA 1998, 346). Având
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
arțar, jugastru, tei etc., doar parțial conservate pe culmile deluroase mijlocii, și de goruneto-făgete cu paltin, mesteacăn ș.a., sub formă de masive aproape compacte pe culmile mai înalte, în timp ce pe culmile mai joase și versanții văilor domină o vegetație de silvostepă (pajiști cu rare pâlcuri sau fragmente de pădure), înlocuită aproape în totalitate prin culturi agro-viti-pomicole, ce exprimă caracterul economic de bază al comunei Voinești. O statistică a utilizării teritoriului comunal din ultimile decenii ale secolului trecut indică faptul că, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Caracteristicile litologice, morfologia și dimensiunile reliefului, trăsăturile climatice, intervenția omului, conferă versanților o mare pretabilitate la procese de versant (alunecări de teren, eroziune în adâncime și areolară) care impun măsuri ameliorative și eforturi financiare destul de mari. Solurile, caracteristice regiunii de silvostepă din nord-estul țării, sunt adesea afectate de salinizare. Albiile majore, cu o evoluție în plină dezvoltare și în zilele noastre, ocupă în cadrul bazinului suprafețe însemnate, fiind puternic influențate de activitățile antropice, în special, amenajări în scopul retenției apei în lacuri
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Grozavu Adrian, Grozavu Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1129]
-
malul stâng al râului Bahlui. Dealurile de pe ambii versanți ai râului au pante domoale, mai abrupte spre albie, și continuă spre Hârlău cu coline și apoi cu șes. Înălțimile variază între 250 și 450 m. Clima este caracteristică zonelor de silvostepă, variațiile diurne ale temperaturii fiind moderate de curenții de aer care pătrund dinspre pădure. Sezonul cel mai călduros este în lunile iulie-august, cu o medie de 200C. Vecinătatea pădurii crește umiditatea atmosferei, precipitațiile variind între 340 - 600 mm. Vânturile dominante
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
000 și 5.000 de ani. SIDERURGIE ramură industrială ce transformă minereul de fier în fontă, oțel, laminate cu ajutorul unor instalații complexe (furnale, oțelării și laminoare); sinonim: metalurgia feroasă. SIERRA lanț muntos sau culme muntoasă, în țările de limbă spaniolă. SILVOSTEPĂ zona de tranziție între pădurea de conifere și tundră, cu întrepătrunderi între cele două formațiuni vegetale. SISTEM MUNTOS ansamblu de lanțuri muntoase, format în timpul unei aceleiași orogeneze; cel mai lung sistem muntos de pe planetă este Cordiliera Americană (peste 18.000
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
treptat. De la un climat temperat (la poalele nordice) și un climat subtropical (la poalele sudice), se ajunge, pe înălțimi, la un climat rece alpin, cu ghețari și zăpezi permanente. În condițiile climatului temperat propriu-zis, biomurile care se dezvoltă sunt: stepa, silvostepa, pădurile de foioase și pădurile mixte, iar în regiunile mai înalte se întâlnesc pădurile de conifere. În regiunile cu un continentalism excesiv se ajunge chiar la formarea deșerturilor sau semideșerturilor temperate, întâlnite în Asia (deșetul Takla Makan), America de Nord (Deșertul din
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
de câmp (Acer platanoides), mesteacăn (Betula pendula), tei pucios (Tilia cordata), cireș sălbatic (Cerasus avium). Spre estul Europei, pădurile sunt dominate de carpen (Carpinus betulus). (1.tundră; 2.silvotundră; 3.taiga; 4.păduri de amestec; 5.păduri de foioase; 6.silvostepă; 7.stepă; 8.semipustiu; 9.vegetație mediteraneană). Făgetele se extind pe suprafețe mai mari în partea de nord-vest a continentului în zonele joase, dar și în sudul și sud-estul Europei în zonele mai înalte. Stratul arbustiv este de regulă bine
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
cu pădurile de conifere, iar spre ecuator, se pierd treptat în ținuturile de semideșert. Stepa europeană se întinde sub forma unei benzi continui din Bazinul Dunării până la Munții Ural. Legătura între zona pădurilor de foioase și stepă se face prin intermediul silvostepei (formată din pâlcuri de pădure și ochiuri de stepă, mai mari sau mai mici). Aceasta lipsește în vestul Europei unde pădurea de foioase contactează direct cu vegetația mediteraneană. Formațiunile ierboase care domină stepele europene sunt alcătuite în cea mai mare
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Latitudinal, această fâșie centrală de prerie este limitată de parelelele de 32 și 35șN și se suprapune pe unități ale Câmpiilor și Podișurilor Centrale Americane. În nord, preria intră în contact cu pădurea de conifere, printr-o fâșie îngustă de silvostepă. Aceasta ocupă regiuni ale podișurilor interioare, de la râurile Saskatchewan, Athabaska, până la partea de nord a Câmpiei Mexicane și aliniamentul râului Arkansas. Covorul ierbos este dominat de graminee, iar covorul arborescent are specii de stejar, arțar, frasin. Flora preriilor nord-americane este
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
romană avansau adânc în "Codrul Moldovei la Țibănești și Comarna (sec. IIIV), la Horlești și Crivești (sec.IIIIV), până la cetatea dacă Poenești Vaslui, toate în Podișul Central Moldovenesc. Romanitatea se resimte prezentă în aș ezările dacice care se îndesesc în silvostepă și codru, în perioada prefeudală. în aceste cetăți se plămădește și cultura străromânească Dridu. Sub presiunea popoarelor migratoare dinspre est, populația romană autohtonă se regrupează cu precădere în partea centrală,mai împădurită, și folosește numai temporar așezările și locurile deschise
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
codru, în perioada prefeudală. în aceste cetăți se plămădește și cultura străromânească Dridu. Sub presiunea popoarelor migratoare dinspre est, populația romană autohtonă se regrupează cu precădere în partea centrală,mai împădurită, și folosește numai temporar așezările și locurile deschise de silvostepă. Nu subscriu ipotezei retragerii populației din aceste locuri spre munte. De altfel pădurea propriuzisă de munte alcătuită din conifere este întunecată și nu oferă posibilități de hrană. Lăsând lumina să pătrundă până la sol, pădurea de deal și câmpie îngăduie o
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Valea Trotușului, în ceea ce privește flora și fauna. Pe lângă elemente comune și altor zone similare din țara noastră, ea prezintă și fapte particulare în cadrul acestui domeniu. În partea superioară, domină zona forestieră, cu specii ca molid și stejar, iar în cea de silvostepă, fagul, gorunul și alți arbuști fructiferi (alun, afin, mur, măceș, porumbar). Zona de șes este dominată de sălcii, plop, arin (mai ales pe malurile apelor), dar și de întinse suprafețe cu pășuni și fânețe. Din păcate, defrișările masive 8 începute
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Prima sa publicație apărută în 1946 se referă la cultura cartofului, specia cultivată căreia ia acordat cea mai mare atenție și care a constituit subiectul tezei sale de doctorat intitulată: Cercetări experimentale la cartof în zona cu favorabilitate scăzută din silvostepa Moldovei, susținută în 1969, având conducător științific pe mentorul său, profesorul Nicolae Zamfirescu. Din multiplele aspecte cercetate (soiuri, îngrășăminte, erbicide, metode de întreținere a solului în funcție de condițiile pedoclimaticeă, cea mai interesantă parte pare a fi concluzia că plantele de cartof
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
construită de Sterian. Cei din familia Condrea din Lunca se specializaseră în săpat iazuri, zămnice, râmnice, erau neîntrecuți, erau un fel de excavator însuflețit. Flora și vegetația Datorită așezării sale, în nord-vestul Colinelor Tutovei, comuna Filipeni are o vegetație specifică silvostepei, unde se întâlnesc plantele specifice stepei, cu păduri mici, mai mult pâlcuri. Dacă în epoca medievală pădurile ocupau 70% din suprafața țării, a Podișului Moldovei și a Colinelor, în epoca modernă, ca urmare a defrișărilor masive, suprafața pădurilor a scăzut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în est și sud-est. Pentru zona solurilor argiloiluviale, principalele tipuri sunt solurile podzolice, solurile brune și solurile cenușii, iar pentru zona solurilor cernoziomice, tipurile de bază sunt reprezentate prin cernoziomuri levigate și cernoziomuri. Poziția comunei Filipeni, aflată la intersecția dintre silvostepă și pădure, determină existența solurilor cenușii, brune-podzolice și mai puțin cernoziomuri levigate, lutoase, apropiat de argilă. Pe platourile cu înclinație mai slabă (Dobreana, La Velniță, Pe Cal, Sub Margine) aceste soluri au o fertilitate peste medie, locurile cu cernoziom degradat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
asociații vegetale erbacee secundare. În comuna Vorona se întâlnesc pe terasele inferioare ale principalului curs de apă (Siretul cu afluenții săi). O parte din cernoziomuri sunt însă erodate - cele de pe versanții puternic înclinați. Faeoziomurile se formează sub o vegetație de silvostepă sau ca rezultat al unei evoluții îndelungate a unor luvisoluri (soluri de pădure) sub culturi de câmp. Sunt întâlnite în zona colinară, spre zona de culme a dealurilor. Luvisoluri (argiluvisoluri cf. SRCS-1980): Preluvosolurile sunt soluri cu fertilitate moderată, fiind favorabile
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Euras. Cont. - eurasiatic continental Medit. - mediteraneean Pan. - panonic Pont. - pontic Sarm. - sarmatic Subatl. - subatlantic Submedit. - submediteranean Temp. - temperat Frecvența în teritoriul cercetat Rară Spor. sporadică Frecv. - frecventă Comună Zonele și etajele de vegetație z.step. - zona stepei z.silvost. - zona silvostepei z.st. - zona stejarului se.go. subetajul gorunului se.fa. - subetajul fagului e.bo. - etajul boreal e.sa. - etajul subalpin e.a. - etajul alpin Indicii ecologici (după Ellemberg, 1974) L1-9 - lumina 1 plante de umbră plină 3 plante de umbră 5
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
prin realizarea curbei areal-specie. Tabel nr. 6 Perioadele recomandate pentru efectuarea releveelor fitocenologice în diverse grupări vegetale (după Ivan și Spiridon, 1983, completat de Cristea V., 1991) Formația vegetală Tipuri de comunități Aspectul surprins Perioada optimă vernal III - IV de silvostepă estival V - VI vernal IV - V de stejar și gorun estival VI - VII vernal V de fag și amestec estival VII de molid estival VII - VIII Păduri -de luncă și zăvoaie estival VI - VII vernal III - IV de stepă și
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
estival V - VI vernal IV - V de stejar și gorun estival VI - VII vernal V de fag și amestec estival VII de molid estival VII - VIII Păduri -de luncă și zăvoaie estival VI - VII vernal III - IV de stepă și silvostepă estival V - VI vernal III - IV de dealuri și coline estival V - VI vernal V de muncei și munți estival VII vernal V - VI subalpine și alpine estival VII - VIII Pajiști halofile și de luncă estival VII - VIII oligotrofe estival
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
europaea, Brachypodium sylvaticum, Viola reichenbachiana, Aegopodium podagraria etc. (Tabelul 8) III.4. Zonarea și etajarea vegetației Unitățile zonale de vegetație se suprapun pe următoarele zone și etaje de vegetație: Unități zonale pe latitudine: 1. Zona de stepă 2. Zona de silvostepă 3. Zona pădurilor de stejari Unități zonale pe altitudine: 4. Etajul nemoral (al pădurilor de foioase) - a) subetajul pădurilor de gorun și de amestec b) subetajul pădurilor de fag și de amestec 5. Etajul boreal (al pădurilor de molid) 6
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
16 .......................... în cadrul țărilor europene. 2. Numărul sondajului: este compus din codul direcției silvice, ocolului silvic și numărul sondajului (alinierea se face din stanga): se înscrie codul categoriei în care se încadrează stațiunea sondajului astfel: 1) insuficient aprovizionat cu apă: ... - stațiunile din silvostepa, indiferent de evoluția parametrilor climatici și de tipurile de sol; - stațiunile din silvostepa, zona forestiera de câmpie, deal și munte, care suporta secete prelungite și puternice pe o perioadă de 2-3 ani, făcând imposibilă refacerea rezervelor pedohidrice; duce la accentuarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
ocolului silvic și numărul sondajului (alinierea se face din stanga): se înscrie codul categoriei în care se încadrează stațiunea sondajului astfel: 1) insuficient aprovizionat cu apă: ... - stațiunile din silvostepa, indiferent de evoluția parametrilor climatici și de tipurile de sol; - stațiunile din silvostepa, zona forestiera de câmpie, deal și munte, care suporta secete prelungite și puternice pe o perioadă de 2-3 ani, făcând imposibilă refacerea rezervelor pedohidrice; duce la accentuarea deficitului hidric, indiferent de tipul de sol; - stațiunile din zona forestiera de câmpie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
și loc de pășunat, oile și vitele mari fiind mai mult ca la munte, fiecare gospodar colonist își putea mări în voie numărul animalelor domestice. În 1927 însă, apare primul an secetos din cei obișnuiți regiunilor noastre de stepă și silvostepă. Cu toată munca depusă, ogoarele n-au mai rodit ca-n celelalte dăți, viile au rămas pe jumătate sterpe, iar livezile au început să se usuce. Oile și vitele mari, lipsite de pășunea îmbelșugată și de apa limpede a izvoarelor
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și încălzirii, odată pe zi, a sobelor. La fel coloniștii s-au convins, odată cu ieșirea la muncile agricole de primăvară, că îmbrăcămintea strânsă pe corp, purtată de ei în regiunea de munte, devine incomodă și neigienică în regiunile noastre de silvostepă și stepă, unde muncile la câmp cer o mai mare posibilitate de mișcare a brațelor și corpului în genere, iar apa de spălat este în cantități mai reduse și la mai mari depărtări. Nu trebuiau să-și instaleze colonia chiar
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
sunt: Irimia, Colibă, Ungureanu, de unde și denumirea de neamul Irimeștilor, al Colibenilor, al Ungurenilor. Din cele mai vechi timpuri, ocupațiile probotenilor sunt agricultura, creșterea animalelor și lucrul în domeniul forestier. Pământul Probotei se dispune pe trei trepte de vegetație: luncă, silvostepă și vegetație de pădure, cu elemente de stejar, gorun și fag. De pe vârful dealului, satul arată ca o frumoasă poveste spusă copiilor în prag de seară. Casele înconjurate de garduri și copaci abia își ridică privirile, surâzând una alteia; drumurile
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]