392 matches
-
elu partea sa la rescumparare. Articolul 461 Contribuția pentru rescumparare, pe de o parte se face după pretuli curgător alu marfuriloru la loculu descarcarei, scadendu-se însă cheltuelile; iar pe de alta, după jumătate din pretulu corabiei, si alu chiriei ei. - Simbriile marinariloru nu intră nici decum în acestă contribuție. Articolul 462 Dacă acela către care sînt adresate mărfurile, nu voiesce a le priimi, atunci capitanulu poate, cu slobodenia judecatei locale, se venda parte dintr'însele spre a se plăti chiria, si
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
nadejduesce din mărfuri, sînt oprite de pravila. - Imprumutatorulu, la acestă intamplare, are dreptu a cere ca să i se platesca numai capetele fără nici o dobîndă. Articolul 476 Nimini nu poate împrumuta ala-grosa pe corăbieri sau pe omenii de mare pe sema simbriei loru. Articolul 477 Corabia, sculele și uneltele ei, înarmarea și provisiile ei, si chiaru chiria slujita, sînt supuse prin privilegiu spre plata capitalului și a dobandiloru baniloru dați ala-grosa pe sema trupului corabiei. - Asemene și povară este supusă spre plata
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
să cera chedasie, sau desființarea contractului. - Totu același dreptu are și asiguratorulu, la intamplare de falimentu alu asiguratului. Articolul 505 Contractului de asigurare remane desputernicitu candu are de obiectul: - chiria marfuriloru ce se află în corabie, - cascigulu nadejduitu din mărfuri, - simbriile marinariloru, - sumele luate inprumumutu ala-grosa, folosurile de mare a sumeloru date cu inprumutare ala-grosa. Articolul 506 Ori ce tăinuire, ori-ce viclena arătare din partea asiguratului, ori ce osebire între contractului de asigurare și între cărțulia do încărcare, prin care se micsoreda
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
sub pricinuire că s'a întorsu corabia. Articolul 545 Chiria pentru mărfurile scăpate, si chiaru candu se va fi platitu înainte, se cuprinde în părăsirea corabiei, si este totu a asiguratorului fără a vatămă drepturile imprumutatoriloru ala-grosa, drepturile marinariloru pentru simbria loru și cheltuelile ce s'a făcutu în vremea călătoriei. Articolul 546 Intemplandu-se a se opri corabia din partea vre unei puteri, asiguratulu este datoru a face acesta asiguratorului cunoscută formalicesce, în sorocu de trei dile de la priimirea vestirei. - Părăsirea lucruriloru
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
mare; - 3. otgonele sau catarturile rupte ori tăiate; - 4. ancorele și cele-l-alte lucruri părăsite pentru isbavirea obstesca; - 5. pagubile și stricăciunile ce din aruncare s'au pricinuitu marfuriloru remase în corabie; - 6. căutarea raneloru și hrană marinariloru răniți, aperandu corabia, simbriile și hrană marinariloru în vremea oprelei, candu corabia e oprită în călătoria ei din porunca vre unei puteri, și în vremea dregerei pentru stricăciunile suferite de bună voia spre isbavirea obstesca, daca corbia este închiriată cu luna; - 7. cheltuelile descarcarei
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
sau alta intemplare de mare; - cheltuelile isvorite din ori ce poposire pricinnita, sau din intemplatore pierdere a diseloru lucruri, sau din trebuința de a se aprovisiuna, ori de a drege corabia la intemplare de a lua apă; - 4. hrană și simbria marinariloru în vremea oprelei, candu se opresce pe drumu corabia din porunca vre unei puteri, si pe vremea în care e silitu capitanulu a drege corabia, de este închiriată, pe călătorie; - 5, hrana și simbria marinariloru pe vremea carantinei, fie
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
lua apă; - 4. hrană și simbria marinariloru în vremea oprelei, candu se opresce pe drumu corabia din porunca vre unei puteri, si pe vremea în care e silitu capitanulu a drege corabia, de este închiriată, pe călătorie; - 5, hrana și simbria marinariloru pe vremea carantinei, fie corabia închiriată pe călătorie sau cu luna; și de obște, chieltuelile făcute și pagubă suferită numai pentru corabie, sau numai pentru mărfuri de la încărcare și purcedere pînă la intorcere și descărcare. Articolul 563 Stricăciunile cele
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
Articolul 591 Ori-ce cerere isvorita dintr'unu contractu ala-grosa, ori dintr'unu contractu de asigurare, are prescripție de cinci ani, socotindu-se de la data contractului. Articolul 592 Suntu supuse la prescripție: - tote cererile pentru plata de chirie, de corabie, pentru simbriile slujbasiloru, a marinariloru și altoru omeni ai echipajului , în curgere de unu anu după sevirsirea caletoriei; pentru hrană dată marinariloru cu ordinulu căpitanului, într'unu anu după predarea hranei; pentru dări de cherestea și de alte materialuri trebuinciose la clădirea
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
Acțiunea maiștrilor și institutorilor de stiinte sau de arte, pentru lecțiile ce dau cu luna; a ospătarilor și găzduitorilor, pentru nutrirea și locuirea ce procura, si a oamenilor cu ziua, pentru plata zilelor, a materiilor de dânșii procurate și a simbriilor; se prescriu prin șase luni. -------------- A se vedea și Codul muncii - Legea nr. 10/1072, în Buletinul Oficial nr. 140 din 1 decembrie 1992 (art. 176). Articolul 1904 Acțiunea medicilor, chirurgilor și a apotecarilor, pentru vizite, operații și medicamente; a
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la 1 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
operații și medicamente; a neguțătorilor, pentru marfele ce vând la particularii care nu sunt neguțători; a directorilor de pensionate, pentru prețul pensiunii școlarilor lor, si a altor maiștri, pentru prețul uceniciei; a servitorilor care se tocmesc cu anul, pentru plata simbriei lor; se prescriu printr-un an. -------------- Cu privire la alin. 4 din art. 1904, a se vedea art. 176 din Codul muncii. Articolul 1905 Prescripția în cazurile mai sus arătate se va împlini, chiar dacă ar urma serviciile, lucrările și predările acolo menționate
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la 1 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
prezintă o lume răsturnată, tema este comună, toamna se asociază morții, dar, pe lângă proiectarea în universul familiar ("am locuința lângă cimitir") a mortuarului, se observă și o deturnare a așteptărilor. Universul e modificat (se păstrează lumea de bâlci, "dricarii cu simbria neplătită/ la rișcă joacă în răspântii o dantură/ să cumpere cercei pentru iubită", în care hazardul își spune cuvântul, dar din care eroticul și thanatosul fac parte în mod firesc), dar se sugerează absența morții (căci în cimitir, morții "nu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
temelor asociate adeseori cu motivul toamnei, tema morții și cea a iubirii, ambele tratate în registru comic demitizant: Am locuința lângă cimitir/ (...) cât despre morți, ei nu mai vin aici de-un an/ și pierd calicii chilipir." sau "Dricarii cu simbria neplătită/ la rișcă joacă în răspântii o dantură/ să cumpere cercei pentru iubită!" E un poem care subliniază epuizarea unor structuri lirice prin prelucrarea lor la nesfârșit (textul face trimitere la poetica simbolistă, refuzată însă: "De-atuncea nici/ fantome mari
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
La epigramă și la epigramist Epigrama asta mică Este un imperiu mare, Fără oaste și hotare, Cu slujbași fără simbrie Ce trăiesc pe datorie Și dau totul pe nimică. Împărat e fiecare, Dar și sclav, în nopți de trudă, Când din fruntea lui cea udă Picură mărgăritare - Pasăre cântându-și dorul Tot zburând din gură-n gură, Fără patimă și
La epigram? ?i la epigramist by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84174_a_85499]
-
câți rămân afară din Biserică, se îneacă și se pierd." 417), dar care nu exclude și alte surse biblice configurate prin metafora conceptuală VIAȚA ESTE O CĂLĂTORIE; "[13] asupra prea bunilor și asupra răilor, stă totuși Cel care cântărește dreptățile. Simbria stă în fapta noastră, ca pulberea rodului în floare." (p. 62) - aluzie la " El face să răsară soarele Său peste cei răi și peste cei buni și trimite ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți" (Matei, 5, 45); "[14
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de muncă ori ocupînd un post în administrația comunală. Nu se pot spune prea multe despre această situație, exceptînd poate faptul că funcționarul de partid și ziaristul au faima proastă a unor "declasați". Ei sînt mereu tratați drept "scribi cu simbrie", respectiv "vorbitori cu simbrie", chiar dacă nu li se spune în față acest lucru. Cine se simte lipsit de apărare în fața unor asemenea situații, cine nu știe să-și dea sieși răspunsul corect - ar face mai bine să evite aceste căi
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
un post în administrația comunală. Nu se pot spune prea multe despre această situație, exceptînd poate faptul că funcționarul de partid și ziaristul au faima proastă a unor "declasați". Ei sînt mereu tratați drept "scribi cu simbrie", respectiv "vorbitori cu simbrie", chiar dacă nu li se spune în față acest lucru. Cine se simte lipsit de apărare în fața unor asemenea situații, cine nu știe să-și dea sieși răspunsul corect - ar face mai bine să evite aceste căi, care, oricum, pe lîngă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nelegiuire criminală. Le zic acestor culturnici de trei parale și ace-lea bortilite/chioare și o apă de closet, că acținnea lor este un act de înaltă trădare de neam și țară fără de care nu și-ar fi cîștigat arginții simbriei sataniste! Dumuzi este însoțit de Ningizzida, zeul șarpe, ca simbol al fertilității și cunoașterii divine, numit și ,,Stăpînul Pomului Vieții”, ulterior el devine zeul vindecător și al magiei. În imaginile cu Mitra sacrificînd taurul ceresc, șarpele este prezentat jos ca
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
într-un noroc (I 1). Calificându-l pe Ovidiu drept trândav desfrânat/ Care-n onorul casnic lovește nencetat (I 2), histrion/ Ce mințile-amețește cu șiruri de cuvinte (II 2), Ibis caută să-l dea pierzării și tocmește un ucigaș cu simbrie, gladiatorul Rutuba care știe să cântărească valoarea victimei sale (Ovidiu ? Poetul glorios ?/ Ovidiu, fala Romei, ce cântă armonios ?[...] Voiești ca să dizbar/ Prezentul, viitorul de-un geniu așa rar ? - I 5). Când tentativa de asasinat eșuează, Ibis pune la cale calomnierea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Uneori o mai ajuta sora ei, Ghența, o fată la fel de frumoasă și de harnică (până ce s-a căsătorit). Mai avea argați la păscut vacile și oile și la îngrijitul cailor. Aceștia stăteau foarte puțin la el, că nu le plăcea simbria. Preotul era cam zgârcit de felul său și nu respecta ceea ce propovăduia cu atâta strădanie la slujbă, la biserică. Titi, fiul său, nu-i pre era de ajutor. În timpul anului era plecat la liceu, (apoi la facultate), vara îi plăcea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Istrul oglindise În apele lui atâtea fărădelegi la Semlin, lângă Belgrad, și cărase la vale atâtea leșuri, Încât până și soarele se Îngrozise. Așa povestea Hermann. „Cei care au fost hoți să devină soldați. Cei care au fost soldați cu simbrie să fie iertați de păcate.“ Așa proclamase papa Urban În fața unei mari mulțimi de oameni, la Clermont. „Nu cred că o să mi se ierte păcatele“, mărturisea Hermann, Întunecat la față. „În loc ca hoții să devină soldați, cum a spus Sfântul
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
țara aceea Îndepărtată unde se născuse și pe care parcă simțea că n-o va mai vedea niciodată. Când Hermann muri, Îl Înveli Într-un giulgiu uriaș și-l scoase noaptea pe nesimțite din curtea stăpânului. Un ban de aur, simbria lui pe o săptămână, Îl costă ca să-l Îngroape În pământ sfințit. Ar fi fost cu primejdie să se afle, dar groparul era sărac, avea o droaie de copii, așa că totul se făcu repede și În taină. Meșterul și lucrătorii
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
lui, numit tot Urs, se trăgea dintr-o familie săracă de curelari. Fiind foarte isteț, Învățase să scrie și să citească de la călugării din mânăstirea de la Sankt Gallen, unde slujise ca rândaș. Cu mare sârguință și zgârcenie puse deoparte toată simbria pe care călugării i-o plăteau În bani de argint și, după un timp, plecă la Zürich, unde Începu să Împrumute cu dobândă, bineînțeles, monedele câștigate cu atâta trudă. Atât de bine știu să-și potrivească bucoavnele, Încât la moartea
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Din pricina mea, ești a doua oară În primejdie de moarte... Se Îndreptară grăbiți către grajduri, unde țăranul primi zâmbind banul de argint pe care Simeon i-l puse În palmă. Se vede că-i grozavă domnișoara, dacă-ți dai toată simbria pentru ea, rânji el, cântărind din ochi mogâldeața Înfășurată În zdrențe, din care răsărea numai o față murda ră sub o basma trasă pe frunte. Pe Sfântul Trudpert, aproape că am mustrări de cuget că ți-am luat atâția bani
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
care apar În literatura picarescă franceză sau spaniolă - lingușitori, vioi, vicleni, după spița lor, deoarece vin din poporul cel mai de jos și faptul că slujesc un tânăr hidalgo sau gentilom este deja o treaptă de „progres social”. Nu cer simbrie, fericiți de a fi pe lângă un senior, dar Își iau În felul lor - o mie de feluri! - plata Înapoi, iar prima formă a acestei „despăgubiri” este nu numai „batjocura” cu care-și privesc stăpânii, dar și o anume, nestinsă, superioritate
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care pretindeau dreptul lor mai energic, ca să-i învețe respectul față de nobili. Împrejurimile Dobrišului pădure de brad, pini, larice, mesteacăn, stejari bine întreținută. Vizitiul, slujbaș vechi al curții, deplânge schimbările din vremea nouă. Sluga ține cu stăpânul care-i dădea simbrie și mâncare și pe care îl și prăda puțin. Ultimul stăpân de aici, un Coloredo neînsemnat, a pierdut castelul și moșia prin confiscare și a murit la Paris. Alte două castele au rămas fraților lui. Au fost naționalizate și acelea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]