973 matches
-
ca obiectiv principal pregătirea specialiștilor În concordanță cu cerințele socialeconomice ale comunității umane. În acest scop se impune ca În procesul didactic să se utilizeze simularea sau modelarea unor activități practice În fața cărora vor fi supuși viitorii specialiști. Problemele practice simulate se rezolvă prin Înființarea unităților auxiliare sub formă de laborator, stații pilot sau ateliere de producție. Ele au menirea de a-i pune pe studenți În fața unor situații model care-i solicită În a lua decizii corespunzătoare privind rezolvarea unor
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
ale medicației antipsihotice, (2) identificarea efectelor secundare, (3) identificarea semnelor ce anunță recăderea, (4) negocierea în domeniul psihiatric și medical, (5) interviul pentru slujbă. Abilitățile sunt formate printr-o combinație de demonstrații ale terapeutului, exersarea unei abilități anume în interacțiunea simulată feedback pozitiv corector pentru pacient și "teme pentru acasă" cu ajutorul cărora pacientul poate să practice o abilitate în afara sesiunii de antrenament. A fost stabilită eficiența antrenamentului abilităților sociale pentru persoanele cu tulburare schizofrenă. Este evident că indivizii cu schizofrenie pot
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
din dialogurile socratice, ba chiar a figurii lui Socrate însuși. Dacă Socrate disimula, odinioară, sub masca prostului care nu înțelege nimic "trăsăturile înțeleptului de tipul cel mai înalt", după expresia lui Bahtin, Trimalchio trădează, sub măștile înavuțirii și a autodidacticismului simulat, o idioțenie fără margini și o incultură pe măsură. Recitând fragmente din epopei, comite greșeli enorme pentru că, de fapt, nu știe bine latinește și îi încurcă între ei pe toți participanții la războiul troian. În scena următoare, definitorie pentru esența
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
după deghizare și atacarea corăbiei de către pirați, protagoniștii se salvează miraculos, de astă dată nu în spiritul uniunii fericite de tipul "până ce moartea îi va despărți", ci numai ca să-și continue, nestingheriți, înșelătoriile. Printre care se numără și episodul unei simulate povești de dragoste între Encolpius și Circe, nouă referință parodică la încercatul Ulise. Iar dacă povestea uită de inocență în favoarea păcălelilor și chiar a imoralității, Petronius introduce în schimb un nou mod de afirmare identitară: prin sinceritatea maximă a protagonistului
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
lui Ph. Perrenoud (2001), privind formarea pentru reflecție și acțiune științifică pedagogică în profesionalizarea didactică, printr-un demers în trei etape: • identificarea și construirea resurselor cognitive necesare (pentru cunoștințele teoretice și expert de bază), • mobilizarea acestora în situații reale sau simulate, roluri, probleme deschise (pentru cunoștințele procedurale și experiențiale), efectuarea de reflecții proprii ca viitori educatori (în raport cu competențele, cu alternativele de soluționare a problemelor, situațiilor). Astfel pot fi mobilizate în practică diferite tipuri de cunoștințe pedagogice, dacă nu mai este limitarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ipoteză a lui Perrenoud (2001), după care se pot distinge trei etape în formarea pentru profesionalizarea educatorului, prin reconceperea curriculumului specific: • identificarea și construirea resurselor cognitive necesare, pentru cunoștințele teoretice și experte de bază, • moobilizarea acestora în situații reale sau simulate, roluri, probleme deschise pentru cunoștințele procedurale și experiențiale, • efectuarea de reflecții proprii, în raport cu competențele specifice, cu alternativele de soluționare a diferitelor situații practice. Evaluarea în raport cu contextul ne-a indicat pertinența acesteia în raport cu ipoteza, cu principiile învățării constructiviste, cu aceeași abordare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Ilustrăm chiar cu modele, metode care integrează condiții externe și interne ale învățării constructiviste. Tabel 14: Valorificarea contextului în construirea învățării Categorii Caracteristici. Procedee. Instrumente Metode de integrare a condițiilor externe • Câștigarea experienței directe, într-un context real, autentic sau simulat sau modelat în clasă, pentru a înțelege amplu problemele. • Situația creată (de cunoaștere, de acțiune, de rezolvare, de cooperare, de evaluare ș.a.) oferă și combină condițiile necesare educatului: obiective, sarcini, conținut, resurse, organizare, metode, îndrumare, relații, timp (lat. situs situat
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și alte întreceri sportive, ca de exemplu: concursurile organizate în care partenerii după ce dansau desculți, nu pe iarbă, ci în praf, trebuiau să sărute piciorul fetei cu care a dansat. Se înțelege de la sine că era vorba de un sărut simulat. Pentru calitățile lor artistice sau sportive, unii concurenți se alegeau și cu premii. Bucătarii de ocazie pregăteau unele mici surprize culinare pentru a-i premia pe câștigători. Ce-ar fi să lăsăm facultatea și să rămânem împreună, de exemplu, aici
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
productive și activități socioculturale, adică la metode participative care vor situa elevii în mod nemijlocit în realitatea economică, socială și religioasă de la care vor avea atât de multe lucruri de învățat în modul cel mai direct. 2. Metode de acțiune simulată sau fictivă (metode de simulare) din a căror categorie fac parte jocurile didactice, jocurile de rol sau de simulare, învățarea pe simulatoare ș.a. IV. Metode de raționalizare a conținuturilor și operațiilor de predare/ învățare, centrate pe performanță, pe eficiență maximă
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
dispuse întro succesiune temporală. În povestirea factuală, se adaugă și evenimentele denotate, adică universul citat, în timp ce în povestirea de ficțiune evenimentele sunt o proiecție mentală, imaginară, fără efect de denotare a realului. În acest caz, universul citat este o aserțiune simulată. - Istorisirea, fabulația sunt concepte care vizează modalitatea narării, având în vedere discursul prin care se relatează evenimentele, structurile textuale, universul povestirii („discursul narativ“ - G. Genette). Istorisirea însumează discursul naratorului și discursul personajelor, fiind alcătuită din două straturi stilistice. Pe de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
se comportă, tot timpul, ca și când în scenă ar fi două personaje. Se dedublează și se „strânge“, după cerințele vieții sale interioare și trebuințele scenice. Construcția subiectului este modernă, fiindcă situațiile simbolice se succed prin asociații de idei, prin progresia unui (simulat) dialog conflictual. Aventura de cunoaștere a eroului începe odată cu depășirea situației inițiale (tabloul I), definită prin repere tem porale și spațiale ce figurează metaforic absurdul lumii. Cu fața spre mare (iluzia libertății), Iona se află, fără so știe, în gura
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
of confusing the vital and the unessential [...] Our second danger is to associate tradition with the immovable; to aim to return to some previous condition which we imagine as having been capable of preservation in perpetuity, instead of aiming to simulate the life which produced that condition in its time.") 274 T. S. Eliot, Eseuri, p. 22. 275 T. S. Eliot, Points of view, p. 22. ("...tradition without intelligence is not worth having") 276 T. S. Eliot, Eseuri, p. 24. 277
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
ar fi în stare să facă orice, chiar și ceva caraghios sau josnic numai să capteze privirile tuturor. Eventual în cadrul unei emisiuni televizate în direct, pentru a nu fi suspectat că mârșăvia și mârlănia care îl caracterizează ar fi cumva simulate. Toată lumea trebuie să-l considere important. Și nimic nu cântărește mai greu în afirmarea lui decât succesul. Odată cu egoismul, a crescut proporțional și orgoliul acestei făpturi mărunte. Desigur, în lumea materială în care s-a refugiat și jubilează, ca triumf
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
0,1) b) Distribuția veniturilor cf. S&P100 (ian. 1965-iul. 2009) Notă: Linia punctată reprezintă distribuția N(0,1). \n Venituri zilnice ale Indicelui UK Small Cap (ian. 1986-iul. 2009) Venituri zilnice pe piața argintului (aug. 1971-iul. 2009) Distribuția normală simulată utilizând media și abaterea standard ale veniturilor activelor financiare este reprezentată pe același grafic pentru a ușura comparațiile. Se remarcă, din analiza acestor grafice, câteva caracteristici importante. Deși veniturile diferitelor active reprezentate au grade diferite de volatilitate, majoritatea lor au
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
nu s-a adeverit - și realitatea unei aparente morți care se va dovedi, în cele din urmă, adevărată. Fără a complica atât de mult țesătura imprevizibilă a intrigii, Regele Ioan avansează pe același tragic itinerar, care începe cu o moarte simulată și se sfârșește cu una cât se poate de reală. În jurul personajului Arthur, falsa/adevărata moarte se asociază și cu tema „frumoasei morți”. Mecanismul se pune în mișcare în actul al treilea. Regele Ioan îi încredințează lui Hubert de Burgh
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
ea însăși, pentru a erupe, a exploda și a se autodefini cu cea mai mare rigoare, până în momentul aneantizării sale totale. Exemplu: catafalcul pe care nu se află sicriul cu trupul neînsuflețit al împăratului Germaniei oferă prilejul unei false ceremonii, simulate, găunoase, scurte sau lungi, în cinstea oricărui fel de absență”. Vrând să dea expresie acestui permanent joc între absență și prezență, spectral și piatră, vid și materialitate, joc în care vede adevărata esență a teatrului, Genet va apela și la
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
psihologic al crizelor, formarea și utilizarea psihologilor analiști, formarea și utilizarea profiler-ului, managementul percepției, psihologia operativă, consilierea managerială, psihologia teroristului și a fenomenului terorist, pregătirea psihologică specifică a personalului, proiectarea și gestionarea operațiunilor psihologice (PSYOP), evaluarea onestității și a comportamentului simulat al personalului etc. Armonizarea funcțională a structurilor de psihologie din instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale cu cele ale organismelor similare ale principalelor țări membre NATO presupune și adoptarea rapidă a terminologiei specifice psihologiei aplicate, acesta fiind de altfel
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cercetătoarea sugerează faptul că oricare dintre identitățile online nu sunt mai puțin reale decât „adevăratul eu”, identitatea umană nu se poate lipsi de corpul situat în realitate. Ambele identități, digitală și fizică, trebuie explorate, una cu ajutorul celeilalte, întrucât prin intermediul subiectivității simulate online utilizatorul-avatar își poate redefini subiectivitatea fizică din lumea reală. Corpul fizic este prezent în toate simulările identitare ale Internetului și nu poate fi negat, chiar dacă intră în imaginarul unor forme hibride. Turkle (1995Ă analizează Internetul din perspectiva vulnerabilă a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
umană se vede prinsă între imaginea unei fosile și iconul unei clone. În terminologia favorită a filosofului francez, subiectul spațiului virtual, având o memorie obeză, suprasaturată de informație și obscenă în expunerea acesteia, indiferentă și lipsită de aspirație, hipnotică și simulată, este transparentizat, evaporându-se simultan cu sfârșitul istoriei și al realității. În același timp însă, procesul dispariției umanului este conceput fără final și fără finalitate, rămas suspendat și gravitând la infinit, fără posibilitatea definitivării și a încheierii, a împlinirii: Stadiul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
fi înlocuit, pe când bitul minții omului rămâne conservat și prezervă identitatea (postăumanului. În fapt, transferul minții umane este considerat de-abia primul pas în „transferarea” ontologică și Moravec nu se oprește aici. Din moment ce se presupune că trupul artificial și mintea simulată păstrează multe dintre limitele corpului și ale minții umane, următoarea mutare ar fi „upgradarea” corpului și a minții: îmbunătățirea simțurilor prin tehnologii avansate încorporate organelor de simț sau creșterea vitezei și a capacității de memorie a creierului în mod literal-material
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
continuarea acestui discurs transuman, lucrurile merg mult mai departe, astfel că un alt deziderat îl constituie posibilitatea de combinare a caracteristicilor speciei umane cu trăsături ale unei alte specii, trăsături integrate finalmente minții umane. Teoria simulării umanului într-o realitate simulată ea însăși cunoaște o pondere mare în discursul transumanist, ridicând o serie de probleme filosofice și etice. Simulaționiștii teoretizează asupra posibilității ca mintea umană să fie o simulare cibernetică, în urma analizării în detaliu și a sintetizării creierului, astfel ca rezultatul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
într-o lume a virtualității, în special prin interfața respirației și a balansării trupului. Imaginea întrupată și spațializată este explorată, în aplicațiile artistei, prin procesul optic al contemplării interactive a lumii și prin navigarea virtuală cu ajutorul întregului corp în spațiul simulat (vezi Hansen, 2001, pentru o interpretare a modului de integrare perceptivă a participantuluiă. Intenția acestor instalații este, prin urmare, una dublă. Pe de o parte se dorește chestionarea noțiunilor artistice, convenționalizate și canonizate prin tradiție sau așa cum apar acestea în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
imagini care înconjoară și întrupează în mod senzorial-motric privitorul, folosind reprezentarea vizuală ca modalitate de sugerare artistică a echivocului, mai degrabă decât ca o simplă ilustrație. Utilizarea imaginilor virtuale își propune de fapt să reafirme prezența corpului în spațiul artistic simulat, interfața însăși ținând de corporealitate, de intuiție și de visceralitate: Mediul spațiului virtual imersiv nu este doar un spațiu conceptual, ci, în mod paradoxal, un spațiu fizic în sensul că este extins, tridimensional și învăluitor. În acest mod, este în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
virtuale își propun să realizeze fuziunea dintre tehnologie și artă, dintre imagine, corp și spațiu, dintre subiectivitate și obiectivitate, dar și dintre simulare și experiență sau dintre imersie și interacțiune. Artiști precum Char Davies integrează privitorul într-un spațiu virtual simulat și imersiv, nu doar prin exclusivitatea simțului vizual, ci prin extinderea proceselor de implicare senzorială, în mod proprioceptic, motric, acustic și tactil. Angajarea perceptivă a utilizatorului în lucrările artistice de tipul realității virtuale este identică cu realizarea simbiozei dintre imagine
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
la fel cum spun că văd ceara, nu voi ezita să spun, dacă din Întâmplare privesc afară pe fereastră, că văd oameni, cu toate că ceea ce văd sunt pălării și straie, care pot foarte bine să acopere doar niște spectre sau oameni simulați, care se mișcă sub impulsurile unor resorturi? Dar hotărăsc că am de-a face cu oameni adevărați, și astfel - numai prin puterea de a judeca ce se află În spiritul meu - Înțeleg ceea ce cred că și văd cu ochii mei
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]