8,206 matches
-
cu sticlă în mână, am coborât, repede, dâmbul, am traversat șoseaua, m-am dus în uniformă mea militară la șoferul german, care aștepta nerăbdător, cu mâna stângă scoasă în afara cabinei, pe geamul lăsat. I-am oferit sticlă cu cea mai sinceră bună dispoziție. Neamțul a luat sticlă, crezând că e alcool, rom, vin, - a dus-o la gură, lacom, și-a tras o dușca. Deodată s-a înecat și a început să scuipe, scârbit, ersatz-ul, produs de ei, la urma urmei
Mixtum compositum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17852_a_19177]
-
În asemenea situații, scriitorul răspundea enigmatic: "Am s-o fac cândva... Am să spun tot ce am de spus..." Și iată Augustin Buzura s-a ținut de cuvânt. Masivul român Recviem pentru nebuni și bestii reprezintă, printre altele răspunsul său, sincer și tranșant, la întrebarea obsesiva Ce credeti despre societatea românească de azi? Din acest punct de vedere, românul s-ar putea intitula Sfârșit de secol în România. Cu mențiunea însă că valoarea să nu se reduce nici pe departe la
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
reconstruim o lume. Or, ea nu poate fi construită pe nisipul mișcător al minciunii și bagatelizării unei tragedii naționale. A merge înainte ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic, a trece de la comunismul bestial și de la securismul odios la capitalismul "sincer" și la democrația fără fisură înseamnă a nu-ți da seama pe ce lume ești. Bunăstarea nu poate cădea din cer unor inși pentru care minciuna reprezintă forma predilectă de exprimare iar ticăloșia un "modus operandi" universal. Păstrându-i în
Fanții catodici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17190_a_18515]
-
familial. Bere. Lăutari. Antren. Mama aduce liliac alb în halbe."), ci și de oricare element al vieții de fiecare zi care intră în raza atenției poetului. Schiorul desenat pe pachetele de țigări "Bucegi" îl face pe Cristian Popescu să viseze: "Sincere condoleanțe. Mama, soția, bunicul și nepoții vor păstra o neștearsă amintire celui ce-a fost dragul și iubitul lor Popescu, în lunile și anii în care acesta nu va mai fi printre noi. Dar cine a fost dragul și iubitul
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
împins, însă, păcatul să văd și ce conțin astfel de lucrări de sinteză. Trebuie să recunosc că am făcut o greșeală impardonabilă pentru că, astfel, am putut constata un adevăr dureros. Aceste lucrări, pe care le-am salutat cu real și sincer interes, la apariția lor, am constatat, însă, că sunt doar niște banale și, adeseori, imperfecte traduceri ale unor lucrări apărute peste hotare, pentru că în nici unul din primele trei volume, deja apărute, nu apare nici măcar o singură referire la arta românească
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
cînd unirea cealaltă, reală, a mizerabililor și năpăstuiților de pe tot globul, avea să se înfăptuiască practic numai pe acel teritoriu ferit de orice falsuri și de orice propagandă și pe temeiul liberei inițiative și al onestității guvernate de mari gînditori, sinceri, atașați din plin nevoii umane de a fi și de a se manifesta în toată deplinătatea puterilor sale, încurajată de un mod concret și cinstit de a privi lucrurile în desfășurarea lor. Franței avea să-i rămînă, - conceput tot de
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]
-
necesita comentarii, îl aduce pe Tony Hawks în situația de a observa o cultură pe care știe că nu o poate înțelege în profunzime, de aceea nici nu încearcă, dar de care se atașează, în doar trei săptămîni, puternic și sincer. Umorul, în cazul acestei cărți, e de pură factură bergsoniană, pentru că fără înțelegerea celor din fața lui, caricaturizați cu o ironie benignă, autorul nu poate evita mecanicizarea viului. Dar ce umor! Pe coperta cărții, un citat din Sunday Independent avertizează că
A rîde pe socoteala altora by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17235_a_18560]
-
stabilită în Suedia dar revenită acasă în ultimul deceniu prin prezența constantă în librării și în paginile publicațiilor literare. Răspunsurile Gabrielei Melinescu, fără umbră de vanitate sau poză, sînt conforme cu personajul rar întruchipat de ea în lumea literară românească: sinceră, altruistă, profundă, cu simțul umorului și al jocului și cu o căldură umană nealterată de suferințele îndurate, ba chiar sporită de ele. * Întrebată în ce măsură personalitatea lui Nichita Stănescu, perceput ca pilon central al generației '60, era strivitoare sau emulativă pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17237_a_18562]
-
din pușcărie, după o conversație animată și plină de bancuri de 3 ore și 25 de minute, în ultimul minut, m-a întrebat cu lacrimi în ochi de maica lui Lucrețiu, bătrâna lui prietenă (sunt ardeleni și solidari). erau lacrimi sincere, la un bătrân cabotin politic." Cel mai surprinzător este faptul că nevoia lui Petre Pandrea de a reacționa la tot ce se întâmplă nu este deloc inhibată de riscul capturării însemnărilor de către Securitate. Autorul evocărilor, reflecțiilor și paginilor de jurnal
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
ați vorbit continuu, cu o precizie de ceasornic despre... I.P.:Tot despre Lovinescu și "Zburătorul", nu-i așa? Fac ce fac și tot acolo mă întorc, acolo a fost viața mea, calea mea... O.G.: Ați fost cochetă, admirabilă, spontană, sinceră, imprevizibilă, fascinantă... I.P.:Oo, vă mulțumesc, Domnule Genaru... O.G.: Păcat, mare păcat că n-am înregistrat totul... I.P.:Probabil că asta rămîne ca o pecete a vieții mele... acesta este coridorul pe care am mers. Elementul principal al vieții
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
Lica Gheorghiu, fiica lui Gheorghiu-Dej care a erupt în Erupția: "Cu lipsa de talent și de grație a unui robot pe rotile, bondoacă și mofluză, nu tocmai dedată la limbajul articulat, cu o pronunție masticată de aroganța prostiei (...) exclamă, cu sinceră dificultate: "Prefer să miros a Chanel decît a gaz!"(...) Cînd memoria fostului secretar general și a familiei sale va intra în dizgrație, Erupția va fi pus sub obroc de cenzura ceaușistă, dirijată cu gelozie de la cabinetul II împotriva tuturor celorlalte
Spațiul ingrat și nenorocul istoric by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17359_a_18684]
-
număr de producții, că Eminescu trebuia să se bucure de o mai mare atenție în planurile regizorilor. În ceea ce mă privește, trei filme foarte bine realizate aproape că m-ar fi mulțumit, iar absența celorlalte doar m-ar fi mirat sincer (ar fi și inoportun de altfel să se instituie un barem național de filme "necesare"). Cu toate acestea, fără vreo intenție moralizatoare sau mobilizatoare, nu pot să nu observ sărăcia calitativă, rar dezmințită, a peliculei despre Eminescu. Mi-o explic
Eminescu și posteritatea de celuloid by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17414_a_18739]
-
trânteam prin clasa, prin pridvorul Sfanțului Sava, voi cu câri făceam atât de plăcute nebunii pe dealul mitropoliei și pe câmpul filaretului, voi cu câri, mai tarziu, peste 20 și 30 de ani, ați trăit, am fost totdeauna amici buni, sinceri și dezinteresați, voi, care ati părăsit mai înainte decât trebuia lumea aceasta și patria, în care ați lăsat atâtea visuri patriotice realizate prin concursul vostru cu alti luptători câri au făcut Unirea și regenerarea României, - ne mai întâlni-vom oare
În vara anului 1837 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17938_a_19263]
-
mai întâlni-vom oare în regiunile necunoscute în care v-ați dus, spre a ne da îmbrățișările și sărutările acelea dulci cu câri eram deprinși?"... * Cred că este textul cel mai cald și mai afectuos - proza memorialistica de o asemenea sinceră tensiune sentimentală ce s-a scris pe la începutul secolului XIX despre momentele-cheie ale țării, 1848 și Unirea Principatelor resimțite în adolescență acestui autor care, în viitor, poate că va trebui să aibă în perspectivă, totuși, scurtă, a culturii noastre citadine
În vara anului 1837 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17938_a_19263]
-
mentalități. A unui "modus vivendi" dedat răgazurilor contemplative, artei de a cultiva relații ori entuziasmelor în fața operelor de artă. Calități de altminteri indispensabile oricărui slujitor al scenei, observarea proaspătă, candida pînă foarte tîrziu, a vieții, oamenilor și întîmplărilor și disponibilitatea sinceră pentru admirație îl ajută pe Mircea Ștefănescu să treacă în revistă o întreagă biografie pe un ton plin de umor și vitalitate. Dovadă clară a acestor vîrtuți este chiar titlul pe care autorul găsește cu cale să îl dea primei
Plăcerea de a consemna by V. Lută () [Corola-journal/Journalistic/17947_a_19272]
-
pentru abilitatea de a ne calări și acum, și-n vecii vecilor! Cum să clădești o societate credibilă pe picioarele de lut ale minciunii? Duplicitarismul a pătruns atât de adânc în ceea ce s-ar putea numi conștiința, încât suntem la fel de sinceri și atunci când vrem să intrăm în N.A.T.O., și atunci când facem demonstrații furioase împotriva acestuia. Și atunci când dorim să ne integrăm în Europa, dar și atunci cand ne uităm chiorâș la orice occidental care, de Paști, ar face imprudenta să-și
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
sincer", afirma undeva Livius Ciocârlie. Dacă luăm în serios această sceptică aserțiune, putem socoti că în jurnalele d-sale (aici îl avem în vedere pe cel intitulat Trei într-o galera), numitul eseist încearcă a evita superficialitatea, fiind antinarcisiac și...sincer. Să ne explicăm. Imaginea dominantă ce-o propune asupra subiectului e una cinica, imens cinica, prin urmare diforma, inapta de autoadmiratie. Sinceritatea ar consta, paradoxal, în... montarea pozei cu pricina, în stilul psihologic urmărit ca efect, totuși, estetic (căci, în pofida
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
Wagner), Nürenberg (centru în Evul Mediu și în Renaștere al Miestersänger-ilor), Köln. Aceste amintiri și le deapănă V.T. în fața unui profesor al Fălticenilor, Vasile G.Popa (1912-1976), fost dascăl al lui Nicolae Labis și distins intelectual al amintitului burg, cu sinceră prețuire pentru aceia care i-au dat strălucire, între ei figurând și V.T., profesor acolo timp de două decenii și apreciat pentru diversă lui activitate de către N. Iorga și M.Sadoveanu.
Amintirile lui Virgil Tempeanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/18006_a_19331]
-
vin în minte. Nici o carte consemnata în jurnal nu e nesemnificativă pentru autor. De altfel, în Paradisul derizoriu, scria: "Toată existența mea în lumea literară, fiindcă s-a întâmplat să nimeresc printre cei buni, a fost o continuă - nătânga, dar sinceră - admirație". Cărtărescu, Cioran și alții sunt invocați fără încetare. Când vine vorba de România și de români autorul lasă deoparte orice patos. Îndepărtarea de țară nu-l împiedica să citească presă culturală românească, să judece evenimentele cu care e tot
O plimbare cu galera by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/18002_a_19327]
-
împrejurare conștiința și n-am vîndut-o cu bună știință." Seninătatea cu care își privește Dumitru Micu trecutul este ea însăși extrem de semnificativă. Pentru cei care s-au născut mai tîrziu și încearcă să înțeleagă epoca proletcultista, memorialistice profesorului - fără îndoială sinceră - explică într-un fel "cum a fost posibil". Infarctul tuturor bănuielilor Infarctul suferit de premierul Radu Vasile a prilejuit presei pe lînga publicarea știrii, cu litere mari, un șir de speculații care mai de care mai amețitoare, încît, premierul, dacă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18017_a_19342]
-
general, apelațiile ei drăgăstoase sînt vulgare: "micutule iubit", "Mitule", " Mitul meu", "Eminul meu", "Micuțul meu Eminescu"). Aici i se mărturisea: "Tu mă crezi prea ușuratica spre a-mi presupune o inimă și eu îți pot afirmă că șunt o femeie sinceră, și n-aș vrea cu nici un pret să-ți creez o viață penibilă... Vreau să știu dacă mă vei ierta, dacă mă mai iubești un pic răutăciosule mic, bebeluș mic și prea iubitul meu Titi". Dacă de Crăciun ar veni
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
cele trei eseuri "Minerul", "Ruină" și "Alpii"), ceea ce autorul numește psihologie filozofica ("Aventură" și "Modă"), mini-biografii artistice (despre Michelangelo și Rodin), filozofia religiei ("Personalitatea lui Dumnezeu" și "Problema situației religioase") și filozofia culturii ("Sensul și tragedia culturii" și "Cultură feminină"). Sinceră să fiu, sînt o cititoare mai curînd sceptică atunci cînd mă aflu în fața unui volum atît de eteroclit, pentru că am prejudecată că o carte presupune construcție și coerentă tematica, oricît de subtile sau de non-conventionale acestea. După știința mea principalele
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
coastele Asiei Mici și în cele din urmă au pus stăpânire, pentru aproape un secol, pe Atica și Beotia. Însă, odată încheiat acest brutal episod de ăacumulare primitivă a capitaluluiă, catalanii așezați în Grecia și-au descoperit o profundă și sinceră vocație de admiratori ai splendorilor Antichității elene. Regelui lor, Pere III - el ceremoniòs - al Aragonului, i se datorează de pildă o entuziasta descriere a Acropolei (cu secole înainte de declanșarea pasiunii clasicizante a Renașterii): la pus rica joia qui al mon
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
că ne tragem cu toții din Dracula! Din nefericire, marile boli sunt cauzate adeseori de elemente microscopice. La noi, însă, microbii au dobândit demult proporții gigantice, umblă pe străzi, sunt aleși în parlament, dau interviuri imbecile, ba au chiar și adepți sinceri, gata să-i urmeze până-n pânzele albe. N-au decât s-o facă, dacă acesta e blestemul nostru, dar să fie conștienți de primejdia mortală în care se pun și în care ne pun. Măcar atât.
Pietroaie pentru Reclădirea Cartaginei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18063_a_19388]
-
nici un fel de obligație față de cititor. Povestește într-un limbaj fantezist tot ce simte, ce vede și ce i se întâmplă. Aproape că n-o interesează dacă o "asculta" cineva. Procedează asemenea celor care cântă singuri în baie. Exuberanta și sinceră, pentru că este de fapt cu ea însăși, poeta își declară temerile cele mai intime: "cine știe când mai prind o zi/ primitoare că spatele/ unui bărbat adormit" (Un copil). Sau se laudă copilărește cu prietenia unui poet: "m(ircea) i
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]