342 matches
-
cu ființele și faptele supranaturale (I.A. Candrea, 1928; Gh.F. Ciaușianu, 1914; T. Gherman, 1928; A. Gorovei, 1915; T. Pamfile, 1916a) sau schema „elementelor” așa cum apare În filosofia presocratică (la E. Niculiță-Voronca, 1903 sau T. Pamfile, 1916b și 1924). Caracterul sincretic și compozit al mitologiilor explică frecventele „recuperări” și manipulări simbolice la care ele sunt supuse. În secolul al XIX-lea mitologiile proaspăt „descoperite” (germană, scandinavă, celtică etc.) au fost folosite alături de alte argumente culturale pentru justificarea legitimității noilor state-națiune. Perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Pâca, Antipa, Chira Chiralina, Inia Dinia etc.). De asemenea, extrem de discutabile sunt și tehnicile de determinare a semnificațiilor mitologice (bazate pe analogii superficiale și pe asocieri hazardate). Autorul fixează 18 clase În care s-ar Îngloba figurile panteonului mitologic: divinități sincretice (Dumnezeu, Hristos, Sfântul Soare, Maica Domnului, Sântoader etc.), semizei (Zburătorul, Crăciun, Luceafărul, Trif Nebunul), strămoși arhetipali (Moșii, Uriașii, Novacii, Moș Adam, Tinerețe fără bătrânețe), personificări calendaristico-meteorologice (Paparuda, Sântilie, Baba Dochia, Zorilă), zâne bune (Sânzienele, Ileana Cosânzeana, Iana Sânziana), zâne rele
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Ahmedabad, Lucknow, Madura, Amristar și altele), India promite mult și are mari șanse să devină o puternică forță economică a lumii. Cu tradiții multimilenare exotice și ezoterice, elevata spiritualitate a Indiei ne este dezvăluită de autoare Într-o remarcabilă formulă sincretică care pare să Îi Întrețină acestui subcontinent prezentul și să-i nutrească viitorul. Sufletul Indiei este o nemărginită melodie vedică pe care viața sub toate aspectele ei a putut dansa În ritmuri și cadențe integratoare, cu credințe, practici și percepții
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
observa o religiozitate difuză în ceea ce privește mâna, o revelație dincolo de rațiune și o cunoaștere inițiatică, enigmatică, incomprehensibilă secretă și profundă. Datorită elementului revelatoriu și negrăit, limbajul mâinii este socotit sacru și este interpretat întrucât, tradus în cuvinte, își pierde valoarea semnelor sincretice și își pierde valoarea simbolică, ezoterică, care cere o interpretare; drept limbă naturală, limbajul mâinii cere neapărat o viziune asupra lumii. Corelarea dintre expresie și conținut se petrece într-o dublă articulare în care apar regulile de interpretare ale relațiilor
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
ei se afirmă și în astrologie și matematici. Sunt caracterizați de nomadism și expansiune, dar și de absorbție a civilizațiilor sedentare, agricole ale altor popoare antice. Pelerini ai deșerturilor Asiei și Africii creatori de religii și interpreți de miracole, practicieni sincretici și iubitori de fast, arabii, s-au constituit în centru iradiant de cultură și civilizație. Urmașii lui Sem biblicul și ai lui Ismail, fiul lui Abraham (Ibrahim), acești semiți localizați la un moment dat în Arabia peninsulară și deșertică, vecină
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cunoscută și „Tabla celor 14 Mardukxe "Marduk"”, care afirmă că 14 divinități - printre care și Nergal, Enlilxe "Enlil", Șamaș și Sinxe "Sin" - sunt calități diferite ale lui Marduk. Nu vom putea ști ce succes practic au avut aceste Îndrăznețe Încercări sincretice pasionate ale teologilor și preoților diferitelor școli. 4. Politeismul și regatele divinetc "4. Politeismul și regatele divine" a) Politeismul Atât religia sumeriană, cât și cea asiro-babiloniană au fost Întotdeauna profund politeiste. Zeii care Își Împart Între ei puterile divine sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
un substrat de culte indigene cu personalitate obscură. În afară de elementul biblic, trebuie să se țină cont de puternica amprentă culturală a Romei, care se suprapune decisiv atât peste elementul local, cât și peste cel punic. Rezultă un panteon cu deosebire sincretic, În al cărui mediu Saturnxe "Saturn", Herakless și Esculapxe "Esculap" sunt cu siguranță continuatorii unor figuri divine de origine punică. La Malta, În situl din Tas Silg, cultul Astartei (căreia Îi era probabil alăturat Melqartxe "Melqart"), continuă cultul unei zeițe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
arată că este vorba despre două „manifestări” ale zeului suprem. Cultul lui Bel și al triadei sale era cultul zeilor ancestrali (sau considerați astfel), asumați de clerul oficial pentru a simboliza moștenirea religioasă comună tuturor triburilor din Palmira. Caracterul foarte sincretic al acestei sistematizări teologice este confirmat de faptul că templul lui Bel, cel mai de seamă monument religios din Palmira, era definit ca „o casă a zeilor”, pentru că adăpostea multe alte culte cu origini diferite. Alături de el era o zeiță
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pitagoreism, neoplatonicienii utilizează În diferite măsuri achizițiile diverselor școli filozofice grecești, ale aristotelismului În mod special, dar și ale stoicismului. Din acest fapt rezultă o densitate și o convergență de elemente care nu se concretizează, de altfel, Într-un amestec sincretic de aporturi disparate, ci Într-o sinteză fecundă, dominată de opțiunea specifică pentru metafizică; aceasta din urmă și-a Întipărit pecetea pe Întregul orizont ideologic. În conformitate cu postulatele platoniciene, Întărite mai apoi de aportul sevei pitagoreice, În autorii cu o astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu un oarecare caracter războinic; cea de-a doua, zeiță a apelor, a fecundității și a fertilității, dar importantă și pentru natura sa de divinitate regală (Gnoli, 1971, pp. 244 sqq.; 1980, p. 216) -, acestea nu se sustrag unor procese sincretice, determinate de contactul cu credințele mesopotamiene și din Orientul Apropiat, procese care le asigură faima În afara și În interiorul lumii iraniene sau iranizate. Cultul lor este puternic atestat În epoca partă și În cea sasanidă, În Mesopotamia, Asia Mică și Armenia
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
la câteva mărturii arheologice și epigrafice, care dovedesc, În mai multe cazuri, menținerea și continuitatea tradiției religioase (Unvala, 1952; Duchesne-Guillemin, 1962a, pp. 224-276; Widengren, 1968, pp. 201-272). În cadrul compozit al unei civilizații animate de impulsuri eterogene și caracterizate de tendințe sincretice puternice, se poate spune că iranismul nu și-a pierdut niciodată identitatea religioasă și nici nu a fost detronat de elenismul iranian. Mai mult, iranismul nu și-a pierdut vigoarea culturală și religioasă și nici forța de expansiune. Perioada partă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nu și-a pierdut vigoarea culturală și religioasă și nici forța de expansiune. Perioada partă a avut, printre altele, o mare importanță În alcătuirea ciclurilor epice și În transmiterea motivelor mitico-legendare (Boyce, 1954; 1955; 1957). Există multe mărturii ale fenomenelor sincretice. Hatra, Asur, Dura Europos nu sunt decât câteva dintre centrele În care cultura Iranului part - și religia sa - a lăsat o amprentă profundă la vest de lumea iraniană (Duchesne-Guillemin, 1962a, pp. 227 sqq.). În mod analog, la nord și la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
precum și interpretările străine ale divinităților iraniene (Baily, 1943, pp. 63 sqq.; Duchesne-Guillemin, 1962a, pp. 239 sqq,; Widengren, 1968, pp. 369 sqq.; Gnoli, 1980, p. 81 nota 126 cu bibliografia) demonstrează forța expansiunii și a vitalității zoroastrismului În contact cu cultura sincretică elenistico-romană (cf. lucrării admirabile a Boyce și Grenet, 1991). Elenizarea magilor și răspândirea unei literaturi apocrife pe care cultura elenistică o pune sub autoritatea lui Zoroastruxe "Zoroastru" sau a altor exponenți importanți ai școlii de Înțelepciune divină, cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
iranian sub Arsacizi, se suprapune, datorită exigențelor politice și unor forțe sociale, o propagandă religioasă care realizează o restaurare a valorilor tradiționale și promovează inovații incisive (Gnoli, 1989a, pp. 164, 174, 183). Dacă imperiul part a fost marcat de tendințe sincretice, eclectice și universaliste, favorizate atât de elenism, cât și de răspândirea diverselor religii și mișcări filozofico-religioase - creștinism, iudaism, budism și diferite tipuri de gnoză -, noul stat iranian al Sasanizilor și-a urmat Încă de la Început scopul său de a ancora
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
estetice poroase oferă modalitățile în care un model este preluat, deconstruit, asimilat în arta plastică românească cu propriile sale ingerințe estetice conferind particularismul, specificul simbolismului românesc din care nu lipsesc reperele decadente. Ca și simbolismul european, simbolismul românesc este unul sincretic, eclectic, suferind influențe din partea curentelor europene similare, în special pe linia școlii franceze, germane și a prerafaelitismului și a ceea ce a însemnat ca relativă unitate stilistică Art Nouveau-ul cu variantele sale "naționalizate". Astfel că pot coabita în interiorul direcției simboliste, nuanțată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pictură, fapt pe care-l reflectă și personajele sale mitice: Europa, Pasiphae, Elena, Sapho, Muzele, Menadele etc. Decorul devine la Moreau extrem de important, el nu joacă doar rolul de fundal, ci se insinuează ca prim plan. O construcție artificială, himerică, sincretică, un spirit al emblemelor întrețesute într-o tapiserie complicată, decorativismul lui Moreau contribuie la proiectarea într-un plan atemporal a unor întâlniri exemplare, enigmatice. Această atracție pentru arabesc, artificios, abstrus, excesiv configurată stilistic, pe care o semnalează și M. Bengesco
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
simbolistă de cea academică. Combinația dintre "aerul" oriental și misticismul german constituie nu doar expresia unei sinteze simboliste, ci și o criză de identitate; Loghi nu se păstrează în datele stricte ale unui model, adoptând, ca și Moreau o formulă sincretică, artificială, însă presiunea modelului marchează efortul pictorului de a-și decupa propria viziune. Personajele care apar în picturile lui Loghi păstrează o aură de mister, amplificată de insolitarea lor în decoruri de o frumusețe stranie, cu care aceste figuri sibilinice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]