528 matches
-
măsura maturării celulei, apar următoarele modificări: - reducerea taliei; - micșorarea raportului nucleu/citoplasmă; - micșorarea nucleului, dispariția nucleolilor; - cromatina devine mai densă și se colorează mai intens, mai închis; - scăderea bazofiliei și creșterea acidofiliei citoplasmei; - aceasta câștigă proprietăți specifice, hemoglobina. 3) Legea sincronismului în evoluția nucleu/citoplasmă În mod normal, evoluția citoplasmei este paralelă cu cea a nucleului, în sensul că, la un nucleu tânăr corespunde o citoplasmă tânără, și la un nucleu matur, o citoplasmă matură. 4) Aprecierea activității de maturație Se
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
unor incidente. Rețeaua de transport este supusă unor solicitări diferite electrice, mecanice, termice. chimice etc. — Trăsnete, chiciură, deteriorări mecanice etc. — care pot conduce la defecte pasagere (scurtcircuite) sau permanente (întreruperi). Scurtcircuitele trebuie eliminate: rapid, pentru evitarea deteriorării echipamentelor, ieșiri din sincronism a generatoarelor și pierderea unor surse ale sistemului; selectiv, pentru deconectarea părții de rețea afectate (de multe ori o singură fază). La funcționarea buclată a rețelei, pe faza afectată de defect, pe durata scurtcircuitului apare un gol de tensiune, al
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
variația tensiunii de alimentare influențează atât puterea activă disponibilă la arbore cât și puterea reactivă la bornele statorice. Din relațiile de mai sus rezultă următoarele: la scăderea tensiunii scade puterea activă disponibilă la arbore și crește riscul de pierdere a sincronismului; creșterea tensiunii conduce la creșterea stabilității în funcționare a motorului sincron prin creșterea valorilor maxime ale puterii active; la creșterea tensiunii motorul sincron poate trece din regimul de generator de putere reactivă în cel de consumator de putere reactivă; puterea
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
compensatorul produce energie reactivă. Pentru Ie < I e0 Q < 0 și Figura 2.15. Rezultate regim sarcină minimă plot median, puterea reactivă compensată la consumatori compensatorul consumă energie reactivă. Totuși la valori mici ale curentului de excitație există riscul pierderii sincronismului, motiv pentru care valoarea puterii maxime absorbite este limitată la aproximativ 50% Qn. În industrie se întâlnesc și compensatoare utilizate pentru combaterea fluctuațiilor de tensiune, caz în care ele sunt dotate cu un sistem de reglaj rapid al excitației. Compensatoarele
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
centralelor termoelectrice scade și crește consumul specific de combustibil. -Are loc obosirea materialului turbinelor. Reducerea consumului din sistem cu circa 2÷5% /1 Hz. Efecte importante sunt și asupra motoarelor asincrone: Scade turația cu scăderea frecvenței prin scăderea turației de sincronism, afectând procesul tehnologic. Crește cuplul electromagnetic maxim, Mek cu scăderea frecvenței, întrucât Kc (rel. 4.32) crește cu scăderea frecvenței. Pe aceeași logică, crește cuplul de pornire cu scăderea frecvenței. Scade factorul de putere datorită scăderii reactanțelor motorului. În cazul
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
a numi pe sămănătoriști. Autorul evită terminologia lui E. Lovinescu (sămănătorism, poporanism, tradiționalism), cum o evitase și G. Călinescu, introducând titluri noi. Poporaniștii sunt cuprinși în capitolul Realismul democratic (G. Călinescu îi spunea „tendința națională”), moderniștii capătă o calificație nouă: „sincronism și diferențiere”, iar tradiționaliștii, ortodoxiștii (grupați în două încăperi ale spiritului liric de G. Călinescu) ilustrează în istoria lui P. „tendința de resuscitare a spiritului etnic”. E. Lovinescu găsea și alte diviziuni (poezia de fantezie, poezia de „concepție”, poezia descriptivă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
uimitoare precocitate, o familiarizare uimitoare pentru un adolescent cu numele mari din literatura modernă română și străină. Lovinescianismul său de fond, manifestat din etapa Cercului Literar, poate fi dedus și din micromonografia E. Lovinescu (1970). N. preia din Lovinescu teoria sincronismului, însă cu un sens modificat, conform euphorionismului său; sincronismul nu se reduce la stricta actualitate, cultura/ literatura română trebuind să se sincronizeze, cumva retroactiv, cu o „Europă culturală arhetipală”, cu o „clasicitate absolută”. Pe de altă parte, criticul descinde din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
numele mari din literatura modernă română și străină. Lovinescianismul său de fond, manifestat din etapa Cercului Literar, poate fi dedus și din micromonografia E. Lovinescu (1970). N. preia din Lovinescu teoria sincronismului, însă cu un sens modificat, conform euphorionismului său; sincronismul nu se reduce la stricta actualitate, cultura/ literatura română trebuind să se sincronizeze, cumva retroactiv, cu o „Europă culturală arhetipală”, cu o „clasicitate absolută”. Pe de altă parte, criticul descinde din ceea ce el numește „simbolismul” textului lovinescian, revendicându-se și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
adică ce suntem noi românii și cum ne prezentăm noi în confruntarea istoriei?” Nu o metodologie, ci o profesiune de credință se înalță din aceste rânduri. Concepția asupra începuturilor literaturii române moderne este lovinesciană, în sensul aplicării ideilor de imitație, sincronism și adaptare din mers la un fond național originar. Mai precis, literatura română începe odată cu descoperirea Occidentului, așadar după 1800. Tot ce a fost înainte cade sub semnul „culturii minore”, însemnând provizorat, absența unor creații estetice. E de precizat însă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
din mers la un fond național originar. Mai precis, literatura română începe odată cu descoperirea Occidentului, așadar după 1800. Tot ce a fost înainte cade sub semnul „culturii minore”, însemnând provizorat, absența unor creații estetice. E de precizat însă că ideea sincronismului funcționează ca un principiu de evaluare pozitivă, istoricul literar descoperind tocmai vitalitatea mai puțin obișnuită a unei literaturi care a avut, aproape nesperat, „instinctul” sincronizării cu marile literaturi europene. Metodologic, Istoria... nu pune probleme deosebite. Materia e organizată cronologic și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
un astfel de joc obligă pe altcineva să-l ia sub control ("prendre en main") pentru ca apoi să se asocieze procesului de "prise en main" a altora. De aici se trece din domeniul diacronic (cel al istoricității) la cel al sincronismului (funcționând pe baza miturilor, fie ele și "personale"): când primul intră în contradicție, cel de-al doilea permite reajustarea semnificantului și polarizarea semnificatului. 5. Bouillon d'IQ-lture Povești din apele idiomatice (și nu numai) precum și ale viețuitoarelor lor, rescrise de
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
formele (expli cite sau latente), a reflecției teoretice A și ASUPRA literaturii, având un caracter categorial, repetitiv, stabil, circular, pseudo-original"; o invarianții literari: "pun în evidență fondul literar comun, marea unitate structurală a literaturii. Ei ilustrează jocul profund al analogiilor sincronismelor, al simulta neităților, coincidențelor, paralelelor și similitudinilor literare, care se apropie de identitatea integrală" (Marino: 1998, pp. 80-81) [mituri literare]. Pornit în căutarea mitului personal eminescian, Mircea Cărtărescu (2011, pp. 33-39) diferențiază: a). Conținuturi de suprafață care cuprind: o conținuturi
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
XX), ci și temă predilectă pentru instrumentarea unui mod de a fi al politicului. În ceea ce privește spațiul românesc, s-a spus că preocupările pentru studiul corpului uman ar fi relativ recente, ele fiind întreținute de discursul similar din mediile occidentale, un sincronism, e drept, fragil, cu valoare de instant, un fel de à la mode. Tema corpului avea să fie frecventată, în începuturile ei, mai întîi de lingviști (v. Atlasul Lingvistic Român, I și II, din perioada interbelică), parcimonios tratată apoi sub
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
degrabă cartea de bucate, de telefon sau chiar mersul trenurilor, un fel de bestseller postmodern, dacă credem ce spune, în romanul Noi, Evgheni Zamiatin, predecesorul lui Orwell. La capătul unor episoade relative ale evoluției postdecembriste a presei românești, observăm un sincronism european tributar sub raportul standardelor profesionale și cu multe lacune în ceea ce privește compatibilizarea legislativă cu mecanismele occidentale. Tabloidizarea de azi a presei noastre nu a irupt întîmplător, ci printr-un proces de acumulare primitivă a senzaționalului, a divertismentului rudimentar, cel care
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
postmodernă a teoriei curriculare politice. În viziunea lui Kincheloe, gândirea curriculară cu misiuni politice cuprinde șapte arii distincte: a) teologia liberală (liberal theology); b) teoria locului și a diferenței (theory of place and difference); c) teoria genurilor (gendre theory); d) sincronismul lui C.G. Jung; e) curricula ecologiste; f) cultura populară (popular culture); g) cercetarea calitativă (qualitative research). Acest „heptameron al gândirii politice curriculare” este, în mod vădit, bizar. În orice caz, îi lipsește un criteriu rezonabil de distingere a celor șapte
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
propusă de Schwab în 1983. Toate reproșurile adresate structuralismului tradițional de către poststructuraliști sunt valabile și cu privire la cele trei „structuralisme curriculare” menționate mai sus - de exemplu, cele formulate de Michel Foucault și Jacques Derrida. Ipostazierea conceptului de structură („totul este structură”); sincronismul anistoric al structurilor („structurile există ca atare, nu devin, nu evoluează”); subordonarea sensului („nu există sens în afara structurii; structura este cea care conferă întotdeauna sensul”); puterea absolută a structurii („structura poate totul, componentele ei n-au nici o altă putere decât
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
formă de cunoaștere, dar admite intrarea ca factor (n lanțul cauzal a ideologiei unei epoci, luate ca fenomen" (Călinescu, 197: 15, vol.2). Modul (n care Eminescu (ș( construiește fundația concepției sale militante este o dovadă (n sprijinul ideii unui sincronism cultural susținută de Ilie Bădescu. Caracteristicile morfologice (teritoriul, relieful, clima etc.), independente de voința umană, conferă un specific aparte fiecărei națiuni. Este ș( aici sesizabilă influența ideilor lui Montesquieu, Eminescu arăt(nd că teritoriul nostru permite structurarea unui stat de
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ș( analizei sociale (l consideră mai demn de luat (n seamă, deși fără a-i recunoaște vreun merit deosebit (excepție făc(nd, (ntr-o anumită măsură, legea dependenței țărilor mici de cele mari, (n măsura (n care era consonantă cu teoria sincronismului, promovată de Lovinescu). Astfel, referindu-se la reforma agrară ș( la diferitele critici la adresa acesteia, Lovinescu arată că analiza lui Gherea nu ar aduce nici o contribuție reală, propovăduind instaurarea unei stări de lucruri care ar avea (n plan practic, pe
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Darwinism and Human Affairs, Pitman Publishing Limited, Londra, 1980. Andrei, Petre, Sociologie Generală, Scrisul Românesc, Craiova, 1936. Bauman, Zygmunt, Comunitatea, C(utarea siguran(ei (ntr-o lume nesigur(, Editura Antet, f.l., f.a., titlul original: Community, Polity Press, f.l., 2001. Bădescu, Ilie, Sincronism european ș( cultură critică rom(nească. Contribuții de sociologie istorică privind cultura modernă rom(nească, Editura Științifică ș( Enciclopedică, București, 1984. Bădescu, Ilie, Sociologia eminesciană, Editura Porto-Franco, Galați, 1994. Bădescu, Ilie, Timp ș( cultură. Trei teme de antropologie istorică, Editura
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
1924-1925) și Istoria literaturii române contemporane (1926-1929). Criticul combate ideologia socială a junimismului, dar preia principiile estetice maioresciene. Sub stindardul modernismului, gruparea din jurul „Sburătorului” ajunge, în perioada interbelică, continuatoarea, susținătoarea și reprezentanta, pe noi baze, a autonomiei esteticului. Iar teoria sincronismului și a diferențierii, subiectivizarea poeziei, evoluția prozei de la rural la urban și de la subiectiv la obiectiv apar ca idei indisociabile de manifestările literare și culturale ale epocii, pe care E. Lovinescu le urmărește cu tenacitate. „Primul critic român integral și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
câmp de relații este evidentă în cartea următoare, Vocația sintezei (1985), cuprinzând „eseuri asupra spiritualității românești”, în care sunt discutate, fără idei preconcepute, relațiile dintre literatură și cultură (apoi dintre aceasta și istorie), dintre occidental și oriental, dintre protocronism și sincronism. În prima parte este evidențiat rolul de normă îndeplinit de tradiție, iar în partea a doua sunt prezentate câteva „serii” de scriitori, grupați nu atât pe principiul afinității literare, cât pe acela al atitudinii lor culturale. Dacă Pe urmele lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289079_a_290408]
-
care atentează la demnitatea poporului x sau y, mai aprinde din cînd în cînd scînteile stinse ale scandalului. Sînt acolo tulburări de import, provocate de scurtcircuitul a două fenomene: decalajul cronologic al fazelor de evoluție culturală pe întreaga planetă și sincronismul tehnic al actualității mondiale, datorat instantaneității transmisiilor. Au existat și în trecut acele fatwa în Orient și atacuri împotriva lui Mahomed în Occident. Noutatea constă în faptul că, odată cu televizoarele, avioanele și telex-urile, exploziile integriste pot eluda suveranitățile naționale
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
euforionismul e, într-un fel, și o acțiune de recuperare și implantare în literatura română a unor constante esențiale, o acțiune de reordonare și „europenizare“ a ei. Așadar, I. Negoițescu este un lovinescian de tip special: și el propune un sincronism, dar unul cu o Europă culturală arhetipală. Euforionismul înseamnă o întoarcere la mari valori ce au primit o „clasicitate absolută“, deci la un spirit al europenismului care funcționează ca normă estetică, morală și ontologică. Euforionismul reprezintă deci o cale de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
sânt niște mireni păcătoși, niște afemeiați, niște ereteci cu coarne!“ Remarcabilă aici, ca de altfel în mai toate comediile timpului, e senzația de „copie de pe natură“, de fidelitate cvasi-documentară; invocarea nostalgică a panachidei și lectura romanelor franțuzești constituie unul din sincronismele epocii, din care nenumărate perechi conjugale își extrăgeau disensiunile lor. „În adevăr, începutul civilizației - scrie V. Alecsandri - îl datorim sexului frumos (termin foarte potrivit pentru damele societății de la 1828, care au fost înzăstrate cu o frumuseță proverbială). Ele mai întâi
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Ipostaze, 5-31; Manolescu, Poezia, 52-56, 187-197; George, Semne, 315-329; Tudor Vianu la 75 de ani, SXX, 1972, 5 (semnează Matei Călinescu, Al. Dima, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Alexandru Duțu, Eugen Ionescu, Edgar Papu ș.a.); Florin Mihăilescu, Vocația sintezei, LCF, 1972, 41; Braga, Sincronism, 68-73; [Tudor Vianu] LCF, 1973, 1 (semnează Edgar Papu, Gelu Ionescu, Nicolae Balotă), RL, 1973, 2 (semnează Valentin Lipatti, Al. A. Philippide, Matei Călinescu, Venera Antonescu, Lucian Raicu, H. Zalis, Doina Ciurea); Andriescu, Disocieri, 271-276; Dumitrescu-Bușulenga, Valori, 162-164; Georgescu, Printre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]