2,599 matches
-
Tu taci și asculți povestea, însă gândurile îți sunt departe, tot la mine. De atâtea frământătoare gânduri, firul tău se rupe des. Nu mai ești concentrată la torsul tău, ci te gândești necontenit la mine. Spui șoapte neînțelese decât de singuratica ta ființă și ochii tăi stau țintă, ca și cum ar privi o nălucă cu chipul meu. Scapi fusul jos și stai nepăsătoare fără să-l ridici, ca și cum nici măcar nu ai fi prezentă. Fetele se miră de acest lucru, căci universul atât
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
repeziciune. Dârele de apă se uscau pe măsură ce se nășteau, lăsând sticla așa cum fusese la Începutul iernii: prăfuită, murdară. Deodată, compartimentul fu inundat de un spot de lumină cu miros de rășină. La câțiva pași de calea ferată, ardea un pin singuratic. Preț de câteva minute, călătorii au privit vâlvătaia cu sufletul la gură, cu respirația tăiată. Câțiva bărbați curajoși au coborât din tren și s-au apropiat de foc, urmați apoi de alții și de alții, la fel de curajoși, dar mai circumspecți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
acest lucru cu un fel de jenă, ca și cum lectura ar fi o sursă ilicită de bucurie. Își croise de timpuriu reputația de ins de care era bine să te ferești. Lucru relativ ușor, dat fiind faptul că era un ins singuratic. Se scula În fiecare dimineață la ora șase. În drum spre școală ducea laptele unor pensionari abonați la Alimentara de pe Calvaria. Cu banii astfel câștigați Își Înjghebase un atelier foto Într-o fostă afumătorie. Din această pricină nu doar hainele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
aceste conferințe și a fost primit cu cordialitate de către celebrul academician francez de origine română. A avut loc o convorbire ce s-a desfășurat într-un spirit foarte amical, reflectat în autograful oferit de ilustrul scriitor pe volumul "Le Solitaire" (Singuraticul), unicul roman al marelui dramaturg: "Pentru domnul Agop BEZERIAN, cu multă prietenie. Eugène Ionesco sau Eugen Ionescu. Teheran, 19 octombrie 1974". Situația internă din Iran și poziția șahului păreau a fi dintre cele mai solide. Totuși, după observațiile culese la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
cum se închipuie în alt autoportret, Pictor la maturitate, cu o pînză albă-n talie, într-un eden: ostrovul încercuit cu stuf, străpuns de ciocurile cufundarilor (Mondrian?), nu mi-a plăcut. Cît orgoliu țîșnește din gîtul încordat de lup alb, singuratic. Din umerii încordați. Din rînjet. Om stăpîn pe stările lui, de orice natură s-ar dovedi ele. Îi șade scris pe frunte. Și, neașteptat, în colțul de jos: mărul tăiat în două de o sabie șogun nu-i decît țeasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
lumi paralele. Atunci, da, lucrurile par să se schimbe, chiar dacă ele sunt mereu aceleași, manifestarea lor e alta. Cine e Aspida, am întrebat, și cum poți întâlni privirea ei de smarald? După ce am auzit sfârșitul poveștii, însoțitorul meu trist și singuratic a vrut să fie lăsat singur. Ne-am despărțit cu promisiunea de-a ne revedea la capătul acestui periplu. După ce m-am îndepărtat, am început să intuiesc în presiunile mele din ceafă deochiul amețitor și verde al Aspidei... Era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
le am mereu în fața ochilor, cum se mișcă rapid pe aleea ce iese din rezervație, cum se cambrează ușor, înainte să se așeze pe prispa casei Licornului. Aceeași zi fără noimă. Ea încetase de o vreme să mai vină Umblu singuratic prin ulițele parcului și nu mă pot hotărî unde să mă opresc, cărei ființe să-i vorbesc astăzi care să nu-mi amintească de ea, ce povești aș mai putea să ascult, neauzite de urechile ei. Azi este duminică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
una întoarsă către pământ și alta către cer. De-atunci nu am mai fost niciodată îndrăgostit, poate de asta am devenit în timp atât de urât. Chiar și ipostaza mea umană a început să capete înfățișare de lup înfricoșător și singuratic. Am aflat mult mai târziu că fata fusese ascunsă în lună de niște zâne binevoitoare ce o protejau de ființe la fel de ignobile ca mine. Și uite așa mi-am ratat șansa reabilitării prin iubire. Aș fi putut s-o privesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
putut s-o privesc la infinit, noapte de noapte, și atunci oamenii nu ar mai fi spus că Vârcolacul mușcă din lună, iar luna ar fi fost în permanență rotundă și albă și le-ar fi luminat nopțile triste și singuratice. Cotoroanțele sau cele mai hâde babe. Zâna Zorilor. Cea mai veche creatură: Iormorogul Pe aleea principală, vecină cu Zâna Zânelor se află casa babelor; casă cu patru uși, patru geamuri și patru coșuri; aici locuiesc cele mai hidoase și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ani de la eliberarea cărții să se vadă pe raftul uneia dintre cele mai mari librării ale Bucureștiului. Ca să nu mai punem cât o fi așteptat înainte de asta, proscrisă de sisteme incomplete de morale, mode culturale și ideologii. Iat-o acum, singuratică și impozantă, cum sprijină vertical un raft întreg de alte cărți mai mici și nesemnificative. O ediție superbă, îngrijită și cartonată, cu desene inspirate, scriitura largă și generoasă în formate șugubețe, asemenea firii autorului. O recunoști de la distanță cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
de multe lucruri, dar atât de necesare pentru un drum nesperat de lung. Luă manivela autocamionului marca Molotov de sub pat și poza Satelitului de sub pernă, o fixă cu ventuze pe parbriz, ca să știe pentru cine va străbate Rusia, pentru nemernicul singuratic, dar cel mai vesel porc viril din câte avusese neamul acela solar, românii. Și după 300 de rotații de manivelă, motorul Molotov-ului începu să fornăie, apoi să toarcă înfundat, zgâlțâind tabla capotei, peticită cu chit, ca o hartă a globului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și rămăseseră pe întuneric din cauza unei pene de curent. — Să nu crezi că există pe lumea asta vreo fantezie despre care o femeie adevărată să nu știe, reluă Delfina. Adevărați revoluționari, asta eram, se gîndi Roja. Nu doar niște răzvrătiți singuratici de neluat în seamă. Simțeam că am fi putut să luăm oricînd puterea din mers, națiunea nu s-ar fi opus, eram deja destul de populari. Delfina își ridicase crupele de pe colacul veceului și acum declanșa jetul de apă izbăvitor care
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
încet, încet se liniștește. Cum conduc ăștia îți poți rupe gîtul, mormăie Gheorghe. Rămas singur, lăsat baltă de amicul său, Gheorghe chiar că avea o vagă dorință în chestia cu "ruptul gîtului". Calcă apăsat și un zîmbet răutăcios deconspiră gîndurile singuraticului drumeț. O să ajungă cu o oră mai devreme, ei și? Îl găsesc deja băut și fără cinci lei. Unde mai pui că se poate să și... Țîncul ăla știe să conducă? Treaba lui, eu n-am nici o vină! Bătrînul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Înlocuit de o sonerie activată Într-o ascunzătoare a comandoului. Înclin să cred că au fost declanșate ambele semnale. Vasile Blidaru a fost un machisard anticomunist, deci un haiduc al celei de a doua jumătăți a secolului XX, un lup singuratic, liber chiar și de Întovărășirea cu alți lupi asemenea lui. Singur maiorul Soponaru i-a inspirat Încredere Întru asociere din cînd În cînd. S-a haiducit, precum con frații săi din urmă cu cîteva veacuri, din pricina unei nedreptăți: Însușirea de către
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
a trecut patrula rusească. Ceilalți doi, cu câțiva pași mai În spate. Să existe posibilitate de comunicare Între voi. <Executarea!ă” Am plecat spre șosea, căutând În semiobscuritatea nopții un adăpost. N-am uitat să luăm câteva crengi din copăcelul singuratic aflat În calea noastră. Asta pentru a șterge urmele după ce ne vom găsi adăpost. În cele din urmă, tot Toader l-a găsit. Simplu. „Din câte Îmi dau seama, aici a fost un lan de grâu sau de orz - ovăz
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
-și cu grijă puterile ca un om în toată firea, trecut prin multe, Culae se oprea din loc în loc și își trăgea sufletul, așezându-se pe câte-un bolovan ori rezemându-și ghebul din spate de câte-un copac răzleț, singuratic. Sfârșise bucata de mămăligă luată în traistă de-acasă și, ca să-și amăgească foamea, apuca găidulca și îngâna din ea crâmpeie de cântece. Cânta așa o vreme, apoi își băga găidulca înapoi în traistă și-o pornea mai departe, spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
luăm înapoi. Bine, fă! Dar când ai mai fost? Vorba vine, Trifănele... Odată revenit acasă, Trifănel a umplut o ploscă cu agheasmă și a plecat pe cărarea de peste grui să i-o ducă mamei sale ce trăia în căsuța ei singuratică din poiana de pe plaiul Măgurii. Bătrâna a mai apucat să rostească două-trei vorbe, să înghită o gură de apă sfințită, după care și-a dat obștescul sfârșit. Feciorul i-a închis ochii și i-a așezat mâinile pe piept. Bocitoarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
am fost originală când am optat pentru... profesia de Dumnezeu, pentru că Nietzsche, înaintea mea, spusese că ar fi optat, în vremea copilăriei, tot pentru această variantă, dar, devenind major, și-a dat seama că nu este nicio scofală să fii singuraticul singuraticilor. N-am verificat niciodată dacă Nietzsche are prioritatea aceasta a cugetării, pentru că mie îmi place, în marea mea vanitate, să cred că eu am ales pentru prima oară această variantă de devenire întru profesie. Știi, am vrut de mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
fost originală când am optat pentru... profesia de Dumnezeu, pentru că Nietzsche, înaintea mea, spusese că ar fi optat, în vremea copilăriei, tot pentru această variantă, dar, devenind major, și-a dat seama că nu este nicio scofală să fii singuraticul singuraticilor. N-am verificat niciodată dacă Nietzsche are prioritatea aceasta a cugetării, pentru că mie îmi place, în marea mea vanitate, să cred că eu am ales pentru prima oară această variantă de devenire întru profesie. Știi, am vrut de mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
și prințul pe loc se îndrăgosti de ea. Porni la drum să o pețească cum se cuvine. Însă cum aceasta nu avea părinți, prințul nu avea cui să o ceară. Își luă atunci cu el un prieten, un lup negru, singuratic cu care se împrieteni cu câțiva ani în urmă, pe care îl rugă să fie prietenul și slujitorul fetei. Ei se porniră la drum și făcură cale lungă, până își epuizaseră întreg pachetul. Merseră ei ce mai merseră flămânzi, până ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
nu te întâlneam, nu știu ce făceam, că observaseră și cei care mă cunoșteau cât de mult sufeream că nu aflasem nimic despre tine. —Doamne, Matei, dar sentimentele tale trebuiau trezite neapărat de o singură fată? — Să știi că nu sunt un singuratic. Am avut multe prietene și chiar iubite, dar ce-am simțit din prima clipă pentru tine este cu totul și cu totul altceva. —Ascultându-te parcă m-aș afla într-o telenovelă. —Și mai și, o telenovelă a noastră. — Poate
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Această franchețe, ce pare paradoxală la un popor atât de retras și de alunecos, caută să te descoasă pe tine, cel ciudat, cel atât de altfel, purtând mituri de care nu ești nici măcar conștient, ca pe o mantie nobilă și singuratică, până în intimitatea trupului care, alb, te face ales. Cu o simplitate dezarmantă, anulând regulile de distanță socială cu care ești obișnuit, vânzătorul dintr-un sat de munte îți va spune, cu ocazia unui festival local, atunci când îi plătești înghețata, că
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
te lăsa să adormi. Luna stătea în loc multe nopți de vară ascultându-l în așteptare să treacă norii mai repede pentru a admira pe marele cântăreț al întunericului. Așa adormeau vecinii lui târziu în noapte în cântec romantic de greier singuratic. Într-o primăvară, considerând că pământul a stat destul în repaus, Omul s-a gândit să-l are. A trecut o zi au trecut șapte și furnica se întreba cu îngrijorare de ce greierul nu mai cântă și păianjenul nu mai
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
cele dumnezeiești și înalte și nemateriale, de nu vom unelti (născoci) semne și arătări și închipuiri de ale noastre. Câte dar s-au zis la Dumnezeu mai trupește, cu închipuire sunt zise, însă au înțelegere mai înaltă, pentru că Dumnezeu este singuratic și fără formă" (Sf. I. Dam. În Descoperirea cu amăruntul a pravoslavnicei credințe, Iași 1806: Cartea I, cap XI, pag. 49 și 51). Iată dar, cum însăși Sf. Scriptură și atâția părinți bisericești proclamă ideea despre puritatea lui Dumnezeu, Carele
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Necunoscut, fu învierea unui neam întreg, care astăzi și-ntotdeauna smerit se-nchină înaintea mormântului Tău, și ca vestalele neadormite, de-a pururi va priveghea, să nu se stingă flacăra sacră și lumina nădejdilor noastre de la căpătâiul mormântului Tău, mormânt singuratic și modest precum a fost și viața Ta!... În Tine stau ascunse suferințele și bucuriile noastre. În tine se prind dorurile unui neam întreg! Din Tine se revarsă nădejdile de mai bine și năzuințele înalte! Pe Tine Te slăvește cerul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]