5,222 matches
-
e mai cuprinzătoare decât aceea de poem. Caracterul imaginar nu e o condiție a poeziei ci a genului, altfel spus, a poeticului din poeme. Limbajul real, obișnuit, poate fi la rându-i poetic, în măsura în care comunică intuiții individuale prin mijloace exclusiv sintactice și lexicale, adică prin intermediul unor simple cuvinte. În acest context, trebuie să atragem atenția că o serie întreagă de expresii inițial poetice se degradează și se pierd prin folosință repetată. Figurile de stil se gramaticalizează, metaforele înseși pot muri ca
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357993_a_359322]
-
e mai cuprinzătoare decât aceea de poem. Caracterul imaginar nu e o condiție a poeziei ci a genului, altfel spus, a poeticului din poeme. Limbajul real, obișnuit, poate fi la rându-i poetic, în măsura în care comunică intuiții individuale prin mijloace exclusiv sintactice și lexicale, adică prin intermediul unor simple cuvinte. În acest context, trebuie să atragem atenția că o serie întreagă de expresii inițial poetice se degradează și se pierd prin folosință repetată. Figurile de stil se gramaticalizează, metaforele înseși pot muri ca
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344718_a_346047]
-
au pus rapid stăpânire pe întreaga locuință. Au pârjolit totul în cale. Fumul tot mai gros îi ustura ochii, o sufoca. Simțea cum flăcările o trag, o împing în foc. Nu-i îngăduie să apuce ziua de mâine”. Această structură sintactică ar semnala intenția de sacadare, de sincopare, a fluxului, de rupere a relatării. Totuși, enunțul are un traseu curgător, o fluență ce se menține intactă pe întinderea întregului volum. Astfel, punctul pare să aibă, mai degrabă, rolul de a marca
OLIMPIA BERCA, PROZA DESTINELOR EŞUATE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350695_a_352024]
-
și metatextuale, etc. Armonia vizează acordul perfect al unităților compoziționale care alcătuiesc poemele și se realizează prin echilibrul părților/secvențelor, prin fluența discursivă, prin coerența stilistică. Mărcile textuale care apar cel mai adesea sunt: principiul simetriei în structurarea textului (paralelism sintactic, circularitate, laitmotiv etc.), prezența unor construcții sintactice recurente, a unor toposuri, dar și cadența, ritmul, rima. Stilistic, observăm prezența simbolurilor multisemnificative, a imaginilor artistice neconvenționale. Figurile de stil sunt cele mai importante mijloace de expresie, dar finalitățile estetice sunt realizate
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
al unităților compoziționale care alcătuiesc poemele și se realizează prin echilibrul părților/secvențelor, prin fluența discursivă, prin coerența stilistică. Mărcile textuale care apar cel mai adesea sunt: principiul simetriei în structurarea textului (paralelism sintactic, circularitate, laitmotiv etc.), prezența unor construcții sintactice recurente, a unor toposuri, dar și cadența, ritmul, rima. Stilistic, observăm prezența simbolurilor multisemnificative, a imaginilor artistice neconvenționale. Figurile de stil sunt cele mai importante mijloace de expresie, dar finalitățile estetice sunt realizate și prin procedee artistice de construcție și
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
forma de bază primară cu sensul necircumstanțiat de limitări pe care legea nu le instituie. ... 61. Se are în vedere o interpretare gramaticală sau literală a termenului autonom „venit realizat ilicit“, prin urmare, bazat pe procedee de analiză morfologică și sintactică a textului. ... 62. În absența unei coroborări sau a unei norme de trimitere din partea legiuitorului sau a actului de sesizare, nu se poate concluziona printr-o interpretare sistematică privind aceeași instituție juridică. ... 63. Dispozițiile art. 5 alin. (3) din
DECIZIA nr. 116 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294699]
-
pronunțată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit, paragraful 49). ... 65. Curtea Constituțională a mai precizat că, potrivit art. 8 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 24/2000, textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce, iar, potrivit art. 36 alin. (1) din aceeași lege, actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc. Curtea a arătat că
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
normative la care aceasta se raportează, legiuitorul nu a adoptat o definiție a noțiunii de „soldă de bază“. Potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000, textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce, iar, potrivit art. 36 alin. (1) din aceeași lege, actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a
DECIZIA nr. 530 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299556]
-
381 din 22 mai 2014, paragraful 23). ... 2. Conform art. 8 alin. (4) teza I din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, „textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce“, iar conform art. 36 alin. (1), „actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
și triftongii de hiat, să explice virgule și cratime, să recunoască adverbe predicative care ar putea introduce subiective, să folosească, prin conversiune, cuvinte cu alte valori gramaticale decât cele din text, să distingă predicate nominale de cele verbale și funcții sintactice ori cazuri de toate felurile. Culmea e că sunt atât de bună, încât îi pot dresa pe aproape toți să facă toate cele de mai sus, fără să își fi dezvoltat o clipă capacitatea de cititor competent și sensibil, fără
Cum am ajuns un profesor prost, dar bun! () [Corola-blog/BlogPost/338383_a_339712]
-
cumpărat cărți și caiete”, „E bun și frumos”), dar și semiadverb („A venit și azi”, „Știe și el”, „A scris și poezii”). Probleme pot apărea când, din dorința de a evita cacofonia, se inserează un și „parazitar”, inutil sub aspect sintactic și semantic. Având în vedere distincțiile menționate, indicăm contextele în care asocierea ca și se folosește corect. (i) Ca și este corect, așa cum am arătat, când introduce al doilea termen al unei comparații de egalitate (și nefiind obligatoriu): „El lucrează
Românii cu „ca și” la gură () [Corola-blog/BlogPost/338500_a_339829]
-
iii) Ca și este corect și când este sinonim cu locuțiunea conjuncțională precum și: „Observațiile, ca și sugestiile l-au ajutat să îmbunătățească lucrarea”. (iv) Ca și nu reprezintă o greșeală când cele două elemente sunt disociate din punct de vedere sintactic și semantic - elementul ca face parte din gruparea conjuncțională ca ... să, iar și este un semiadverb având rol de insistență pe lângă cuvântul pe care îl precedă: „Ar fi bine ca și colegii să îl ajute”. În toate cele patru situații
Românii cu „ca și” la gură () [Corola-blog/BlogPost/338500_a_339829]
-
supraviețuitor transă spartă în auricol a ține seama de fluier și când nu-i mai auzim sunetul și când nu mai suflăm * cine începea judecata arătura reavănă mai mărunțită prin trecere alibiul poeziei în fața represiunii și a morții sororale muzicalitate sintactică transferate penaje oceanului zăvoi de sălcii grâu mustăcios ca-n avatarul trifoiului numai nebunia iubește afinitățile podesc întomnări de stil lupasciene fiară semantică poetul Alcandoriei ideal albastre molia din fundul ghemului și cui i te-ai mai retrocedat n-am
POSTHIND (1) – SCRISUL ÎN SINE (POEME) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340072_a_341401]
-
rumânizeze» prin reînvierea slavonismelor eliminate de evoluția ei firească. Același rezultat trebue să-l aibă și tendința unor scriitori și gazetari de a o «urbaniza» cu orice preț, împrumutând din limbi străine nu numai cuvinte, dar și construcții gramaticale și sintactice, socotind probabil, ca și oarecari predecesori ai lor de-acum două-trei secole, că româneasca poporului e «proastă și nu-i bună de nimica»... Țăranul s’a încăpățânat a vorbi numai românește și a refuzat să învețe o limbă străină chiar
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
trebuit să acumuleze. Dincolo de glumă, i-am apreciat tot timpul pe cei pasionați să învețe limbi străine sau clasice, în general, iar despre latină cred că e un exercițiu bun în primul rând de gramatică. Pentru că dacă înveți să împarți sintactic o frază în latină, să o faci în română e o joacă. Ce ne facem, însă, când noile „discipline” propuse care răspândesc metode și tehnici limitate, cunoștințe de nișă, așa cum spune academicianul Ioan-Aurel Pop, nu intră la timp în programa
Sunt generația „Google”, „Facebook”, „SMS”, sau toate la un loc () [Corola-blog/BlogPost/339148_a_340477]
-
Cale în dezvoltarea artistică a Poeziei. Modalitățile de abordare, limbajul, mijloacele artistice îi aparțin, ca și resuscitarea nevoii de întemeiere lingvistică și arhitectonică. Dovezile de rigoare ni le dau: profunzimea tematică, reforma prozodică în cadrul căreia ritmurile tradiționale sunt învinse, modalitățile sintactice cu dislocările atât de expresive ale frazei, puritatea lexicală a creației, folosirea timpurilor verbale - sum-esse-fui - care implică metafora dinamică. Cu riscul de a mă repeta, subliniez că Evangheliile lirice aduc în peisajul literar un text nou, pe baza intertextualității, pe
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
față de elevi, ci să se modifice programa școlară. Ultima reformă a colegiilor, propusă de actualul ministru Najat Vallaud-Belkacem, reduce orele de greacă și latină și elimină clasele bilingve franceză-germană. Probabil mulți părinți cu picioarele pe pământ, care nu văd rolul sintacticii latine în viitorul copilului lor pe piața de muncă, sunt mulțumiți. Dar intelectuali cu capul în nori, ca Régis Debray, nu sunt de acord. Dincolo de retorica eficientizării sistemului și a bunelor intenții («colegiul trebuie să fie capabil de a se
Pe scurt despre lunga criză a educaţiei în Franţa () [Corola-blog/BlogPost/337851_a_339180]
-
protestând împotriva asasinării marinarului. Elogiul meu Indiei cu experiențele rele cu tot. Ploaie cu fulgere, tunete. Clasă, ploaie. Știrile despre India din Scânteia, traduse. Ploi imense. Inundații. Oare Creangă e cel mai mare prozator din lume? Înțelepciunile și vitejiile speculate sintactic pălesc la reîntâlnirile în magie - antimusonul îneacă. Coloane spinale sado-sadoveniene, șah inundat. N-am stofă de om viu. Limba mi-e de mut. Pozez în stafie cu gură căscată - strigoiul gură-cască de ploi se aciuează pilotului sub cască pustiului în
PĂGUBOŞI O DATĂ (3) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340071_a_341400]
-
întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, „textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce“, iar, potrivit art. 36 alin. (1) din aceeași lege, „actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a
DECIZIA nr. 6 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284837]
-
neclare, echivoce, lipsite de claritate, previzibilitate și precizie, contrar prevederilor art. 8 alin. (4), teza I din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce“, și ale art. 36 alin. (1), potrivit cărora „Actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc“. În acest sens, menționăm următoarele
PROIECT DE LEGE nr. 906 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275333]
-
sociale de stat aferent anului pentru care se face plata. Casa Națională de Pensii Publice interpretează prevederea în sensul aplicării limitării plății la nivelul anului 2010, având în vedere perpetuarea ordonanțelor de urgență ale Guvernului în acest domeniu. Această formulare sintactică determină incertitudine și dă posibilitatea unor interpretări total opuse. În opinia autorilor, cuantumul cuvenit este cel stabilit de legea specială, iar conjuncția „sau“ din expresia „cuantumul cuvenit sau aflat în plată“ creează confuzie, lăsând la aprecierea plătitorului care dintre situații
DECIZIA nr. 386 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275451]
-
colaborare între entități necesită comunicare, în sensul unui schimb de informații. În acest scop, aceste entități convin asupra semnificației datelor pe care le schimbă și asupra contextului schimbului respectiv Interoperabilitatea semantică se referă așadar atât la aspecte semantice, cât și sintactice: ● aspectul semantic se referă la sensul elementelor de date și la relațiile dintre acestea. Acesta include dezvoltarea unor vocabulare și scheme pentru descrierea schimburilor de date și garantarea înțelegerii elementelor de date în același mod de către toate părțile care
NORME din 26 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276033]
-
se referă la sensul elementelor de date și la relațiile dintre acestea. Acesta include dezvoltarea unor vocabulare și scheme pentru descrierea schimburilor de date și garantarea înțelegerii elementelor de date în același mod de către toate părțile care comunică; ● aspectul sintactic se referă la descrierea formatului exact al informațiilor care urmează să fie schimbate din punct de vedere gramatical, al formatului și al modelelor. Pentru a realiza interoperabilitatea semantică datele și informațiile trebuie înțelese ca un bun public de valoare și
NORME din 26 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276033]
-
previzibil al legii. Astfel, referitor la criticile formulate prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție, instanța apreciază că textul de lege criticat îndeplinește cerințele de accesibilitate, claritate, precizie și previzibilitate, norma având o redactare fluentă, inteligibilă, fără dificultăți sintactice ori pasaje echivoce, fiind exprimată într-un limbaj și stil juridic specific normativ, permițând, în același timp, oricărei persoane să își adapteze conduita și să fie capabilă să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele ce pot să apară dintr-un
DECIZIA nr. 468 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277032]
-
Șahin împotriva Turciei, paragraful 56, și Hotărârea din 16 iulie 2013, pronunțată în Cauza Remuszko împotriva Poloniei, paragraful 92). ... 60. Având în vedere aceste repere jurisprudențiale, Curtea constată că textul de lege criticat este clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce care să-l împiedice în a fi aplicat. Curtea subliniază faptul că decizia Guvernului de a adopta Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 175/2022 nu poate fi calificată ca o modalitate de arogare a unor
DECIZIA nr. 497 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275796]