KorAP: Find »[drukola/base=sinucigaș & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...27 >

672 matches

Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526

supus canoanelor narative tradiționale și cumințit, povestitorul nu agreează autoritatea și, când are prilejul, o parodiază (de exemplu, în Nenea), precedându-l pe Rebreanu și deosebindu-se radical de Sadoveanu. Este tolerant, adept al liberului arbitru și, chiar în cazul sinucigașilor, manifestă o neutralitate binevoitoare, contrară preceptelor religioase și înrudită cu mentalitatea lui Tolstoi (Legea trupului). Personajele lui A. sunt de regulă niște inadaptabili, împresurați de o aură a muceniciei. Cele mai reprezentative și mai reușite sunt acelea al căror caracter

AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257

societate, având caracter de violență, care produce dezaprobare, frică și indignare. Devianța este legată de tot ceea ce este restrictiv necesar în acțiunile individului și de care acesta este răspunzător. În această categorie sunt incluși indivizii imorali, corupți, criminali, huligani, prostituate, sinucigași, fanatici etc. CONDUITE MOTRICE DE BAZĂ - În evoluția sa, copilul cuprinde în câmpul său vizual mișcările mâinilor, iar prin repetarea gestului se realizează coordonarea dintre câmpul vizual și cel motor. Prin repetare, acțiunea conduce - după Plas și Hagron (2001) - la

Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749

pe pat în aceeași poziție, în care rămânea până dimineața. Apoi relua ciclul său cotidian, atât de sărac în evenimente. "Aș fi pariat până acum câteva vreme și uite că aș fi pierdut pariul nota Filip în carnet că un sinucigaș nu se mai îngrijește de el. Carol o face și încă atât de pedant. Ce-i pasă unui sinucigaș de felul cum îi stă mustața? Și bărbieritul, lavanda...? Or fi pur și simplu ticuri involuntare? Obișnuințe de zi cu zi

Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu (2005) [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
evenimente. "Aș fi pariat până acum câteva vreme și uite că aș fi pierdut pariul nota Filip în carnet că un sinucigaș nu se mai îngrijește de el. Carol o face și încă atât de pedant. Ce-i pasă unui sinucigaș de felul cum îi stă mustața? Și bărbieritul, lavanda...? Or fi pur și simplu ticuri involuntare? Obișnuințe de zi cu zi? Dar tocmai ele revoltă până la disperare astfel de oameni, făcându-i să le curme cu un gest definitiv. Oare

Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu (2005) [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
îl completă răutăcios Carol. Exact. Asta probează că mesajul depinde de mesager... în aceeași măsură în care viața mesagerului depinde de mesaj. Oricum, observ cu stupoare că ți-a apărut umorul, chiar așa sarcastic, care e floare rară la un sinucigaș, încercă Filip să destindă puțin atmosfera. Hazul evită necazul... Da? Și mai ce? Obrazul imită prazul; obraznicul vomită praznicul... Ce să spun!? Mare scofală! La autopsie îmi vor găsi "ușoare urme de umor în sânge". Mă lași cu chestii din

Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu (2005) [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
gândesc?... Ultimele zile din viața lui Carol... Frumos titlu! Mă întreb cine va citi o astfel de carte. Probabil că pensionarii. Și dacă o scrii foarte prost, poate și ofițerii de cavalerie în rezervă... Nu! Sună mai bine Jurnalul unui sinucigaș Ce zici? E mai comercial. Contează enorm ambalajul în care îți prezinți marfa. Numai că un astfel de jurnal se citește dacă e scris de sinucigaș însuși, și nu de gardianul său. E ridicol! în cazul ăsta va trebui să

Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu (2005) [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
prost, poate și ofițerii de cavalerie în rezervă... Nu! Sună mai bine Jurnalul unui sinucigaș Ce zici? E mai comercial. Contează enorm ambalajul în care îți prezinți marfa. Numai că un astfel de jurnal se citește dacă e scris de sinucigaș însuși, și nu de gardianul său. E ridicol! în cazul ăsta va trebui să dispari după publicare, să trăiești ascuns toată viața ca un ocnaș evadat, pentru că nimeni nu se va înghesui să cumpere jurnalul unui sinucigaș în viață. Desigur

Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu (2005) [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
e scris de sinucigaș însuși, și nu de gardianul său. E ridicol! în cazul ăsta va trebui să dispari după publicare, să trăiești ascuns toată viața ca un ocnaș evadat, pentru că nimeni nu se va înghesui să cumpere jurnalul unui sinucigaș în viață. Desigur, cel mai bine ar fi să te sinucizi de adevăratelea. Asta dacă vrei să ai succes și să storci lacrimi... Oricum, mi-e lehamite! N-ai decât să scrii ce vrei despre mine. Puțin îmi pasă. N-

Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu (2005) [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
aveai și pe atunci carnetul tău misterios cu scoarțe negre. ̨ n orice caz, uite un alt subiect de carte pe care-l poți specula: Memoriile unui elefant. ̨ mpreună cu cele ale unui comisionar și cu cele ale unui sinucigaș, poți să scoți o trilogie. Zău, nu știu de ce îți irosești timpul tău prețios cu mine, când ai atâtea de comunicat omenirii... * Nu schimbară nici un cuvânt câteva zile în șir. Se mișcau lent, în tăcere, prin pâcla groasă a gândurilor

Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu (2005) [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
știu unde merg, la fel ca și strania lor călăuză, chiar adormită fiind. Și brusc, Carol simți că locul lui era acolo, în birja comodă, component al acestui echipaj-fantomă, format dintr-un fost comisionar de flori, un muscal scopit, un sinucigaș și doi cai superbi, cu pielea lucind de broboane, rătăcind cu toții orbi prin întuneric și ceață, în cabinele de lux ale unui iaht pe roți, spre o direcție necunoscută, navigând în apele line și tăcute ale visului și ale morții

Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu (2005) [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
rețea există și nu mai e nevoie să o pui la punct. Ea va funcționa de la sine, fără greș. Teama de a fi supravegheat înlocuiește cel mai bun sistem de supraveghere." "Dar, la urma urmei, de ce le repugnă într-atât sinucigașii? Din invidie? Din egoism? Din frica de a rămâne singuri? Pentru că au fost îndoctrinați de mici că nu se cade să te sinucizi? Sau pentru că sunt convinși că sinucigașul prin însuși statutul său, nu mai știe ce e bine și

Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu (2005) [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
de supraveghere." "Dar, la urma urmei, de ce le repugnă într-atât sinucigașii? Din invidie? Din egoism? Din frica de a rămâne singuri? Pentru că au fost îndoctrinați de mici că nu se cade să te sinucizi? Sau pentru că sunt convinși că sinucigașul prin însuși statutul său, nu mai știe ce e bine și ce e rău pentru el? Și atunci apare un paznic să-i inoculeze ideea de bine pe care e convins că o deține..." "Mai probabilă de cât toate ar

Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu (2005) [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
prin absurd ar sta lângă mine, pe bancă, însoțindu-mă în aceste ultime minute înainte de a-mi pune ștreangul de gât? Poate ceva de genul:" Dacă tot te-ai hotărât să te sinucizi, de ce să o faci degeaba, ca orice sinucigaș umil și anonim, despre care vor apărea doar trei rânduri pe pagina a patra în gazeta locală de mâine, iar slujnicele și gospodinele vor comenta la promenada de duminică, chiar aici, în parcul municipal, «Spânzurarea fotografului ăla de venea cu

Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu (2005) [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
că-i mâncase fiică-sa agoniseala cu un ofițer de cavalerie, care a lăsat-o cu burta la gură...» E ridicol! Manus Bonus, ai să mi spui tu. Da, este adevărat. Despre morți numai de bine, dar nu și despre sinucigași. Sugerează-le măcar o cauză nobilă. Lasă o scrisoare în buzunar sau ceva de genul ăsta..." " Există cauze nobile de sinucidere? l-aș fi întrebat eu." " Bineînțeles! Orice cauză, care l-a făcut pe om să aleagă moartea în locul vieții

Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu (2005) [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748

pe pat în aceeași poziție, în care rămânea până dimineața. Apoi relua ciclul său cotidian, atât de sărac în evenimente. "Aș fi pariat până acum câteva vreme și uite că aș fi pierdut pariul nota Filip în carnet că un sinucigaș nu se mai îngrijește de el. Carol o face și încă atât de pedant. Ce-i pasă unui sinucigaș de felul cum îi stă mustața? Și bărbieritul, lavanda...? Or fi pur și simplu ticuri involuntare? Obișnuințe de zi cu zi

Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu (2005) [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
evenimente. "Aș fi pariat până acum câteva vreme și uite că aș fi pierdut pariul nota Filip în carnet că un sinucigaș nu se mai îngrijește de el. Carol o face și încă atât de pedant. Ce-i pasă unui sinucigaș de felul cum îi stă mustața? Și bărbieritul, lavanda...? Or fi pur și simplu ticuri involuntare? Obișnuințe de zi cu zi? Dar tocmai ele revoltă până la disperare astfel de oameni, făcându-i să le curme cu un gest definitiv. Oare

Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu (2005) [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
îl completă răutăcios Carol. Exact. Asta probează că mesajul depinde de mesager... în aceeași măsură în care viața mesagerului depinde de mesaj. Oricum, observ cu stupoare că ți-a apărut umorul, chiar așa sarcastic, care e floare rară la un sinucigaș, încercă Filip să destindă puțin atmosfera. Hazul evită necazul... Da? Și mai ce? Obrazul imită prazul; obraznicul vomită praznicul... Ce să spun!? Mare scofală! La autopsie îmi vor găsi "ușoare urme de umor în sânge". Mă lași cu chestii din

Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu (2005) [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
gândesc?... Ultimele zile din viața lui Carol... Frumos titlu! Mă întreb cine va citi o astfel de carte. Probabil că pensionarii. Și dacă o scrii foarte prost, poate și ofițerii de cavalerie în rezervă... Nu! Sună mai bine Jurnalul unui sinucigaș Ce zici? E mai comercial. Contează enorm ambalajul în care îți prezinți marfa. Numai că un astfel de jurnal se citește dacă e scris de sinucigaș însuși, și nu de gardianul său. E ridicol! în cazul ăsta va trebui să

Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu (2005) [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
prost, poate și ofițerii de cavalerie în rezervă... Nu! Sună mai bine Jurnalul unui sinucigaș Ce zici? E mai comercial. Contează enorm ambalajul în care îți prezinți marfa. Numai că un astfel de jurnal se citește dacă e scris de sinucigaș însuși, și nu de gardianul său. E ridicol! în cazul ăsta va trebui să dispari după publicare, să trăiești ascuns toată viața ca un ocnaș evadat, pentru că nimeni nu se va înghesui să cumpere jurnalul unui sinucigaș în viață. Desigur

Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu (2005) [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
e scris de sinucigaș însuși, și nu de gardianul său. E ridicol! în cazul ăsta va trebui să dispari după publicare, să trăiești ascuns toată viața ca un ocnaș evadat, pentru că nimeni nu se va înghesui să cumpere jurnalul unui sinucigaș în viață. Desigur, cel mai bine ar fi să te sinucizi de adevăratelea. Asta dacă vrei să ai succes și să storci lacrimi... Oricum, mi-e lehamite! N-ai decât să scrii ce vrei despre mine. Puțin îmi pasă. N-

Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu (2005) [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
aveai și pe atunci carnetul tău misterios cu scoarțe negre. ̨ n orice caz, uite un alt subiect de carte pe care-l poți specula: Memoriile unui elefant. ̨ mpreună cu cele ale unui comisionar și cu cele ale unui sinucigaș, poți să scoți o trilogie. Zău, nu știu de ce îți irosești timpul tău prețios cu mine, când ai atâtea de comunicat omenirii... * Nu schimbară nici un cuvânt câteva zile în șir. Se mișcau lent, în tăcere, prin pâcla groasă a gândurilor

Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu (2005) [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
știu unde merg, la fel ca și strania lor călăuză, chiar adormită fiind. Și brusc, Carol simți că locul lui era acolo, în birja comodă, component al acestui echipaj-fantomă, format dintr-un fost comisionar de flori, un muscal scopit, un sinucigaș și doi cai superbi, cu pielea lucind de broboane, rătăcind cu toții orbi prin întuneric și ceață, în cabinele de lux ale unui iaht pe roți, spre o direcție necunoscută, navigând în apele line și tăcute ale visului și ale morții

Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu (2005) [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
rețea există și nu mai e nevoie să o pui la punct. Ea va funcționa de la sine, fără greș. Teama de a fi supravegheat înlocuiește cel mai bun sistem de supraveghere." "Dar, la urma urmei, de ce le repugnă într-atât sinucigașii? Din invidie? Din egoism? Din frica de a rămâne singuri? Pentru că au fost îndoctrinați de mici că nu se cade să te sinucizi? Sau pentru că sunt convinși că sinucigașul prin însuși statutul său, nu mai știe ce e bine și

Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu (2005) [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
de supraveghere." "Dar, la urma urmei, de ce le repugnă într-atât sinucigașii? Din invidie? Din egoism? Din frica de a rămâne singuri? Pentru că au fost îndoctrinați de mici că nu se cade să te sinucizi? Sau pentru că sunt convinși că sinucigașul prin însuși statutul său, nu mai știe ce e bine și ce e rău pentru el? Și atunci apare un paznic să-i inoculeze ideea de bine pe care e convins că o deține..." "Mai probabilă de cât toate ar

Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu (2005) [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
prin absurd ar sta lângă mine, pe bancă, însoțindu-mă în aceste ultime minute înainte de a-mi pune ștreangul de gât? Poate ceva de genul:" Dacă tot te-ai hotărât să te sinucizi, de ce să o faci degeaba, ca orice sinucigaș umil și anonim, despre care vor apărea doar trei rânduri pe pagina a patra în gazeta locală de mâine, iar slujnicele și gospodinele vor comenta la promenada de duminică, chiar aici, în parcul municipal, «Spânzurarea fotografului ăla de venea cu

Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu (2005) [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]