1,917 matches
-
sau cercul arterial Willis; cu importanță funcțională în condiții normale) din care trei perechi de artere mari se distribuie la nivel cerebral. Anastomozele precapilare sunt în general insuficiente pentru a preveni infarctul. Sângele cerebral este drenat din venele profunde și sinusurile durale mai ales prin venele jugulare dar și prin venele paravertebrale, oftalmice, emisare și plexurile venoase pterigoidale. Inervația vasculară este reprezentată de neuroni postganglionari simpatici vasoconstrictori din ganglionii cervicali superiori (care eliberează noradrenalină și NPY), neuroni postganglionari parasimpatici vasodilatatori din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
și neuroni senzoriali din ganglionii trigeminali (care eliberează peptide vasodilatatoare: SP, CGRP, VIP). Lichidul cefalorahidian are o compoziție similară cu lichidul extracelular cerebral și este format jumătate în plexurile coroide, jumătate periventricular și perivascular, fiind absorbit prin vilii arachnoidieni în sinusurile venoase cerebrale, cu un turnover de 4 ori pe zi. O caracteristică proeminentă a circulației cerebrale este permeabilitatea redusă a capilarelor pentru pentru molecule mari (bariera hemato encefalică), datorită spațiilor intercelulare deosebit de reduse endoteliale (joncțiuni strânse) și ratei reduse de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
drept, existând variații de presiune și de distribuție a sângelui în funcție de poziția corpului. Marile sectoare ale circulației venoase sistemice sunt: supradiafragmatic, abdominal și al membrelor inferioare. In ortostatism sectorul supradiafragmatic se caracterizează presiune redusă, care scade cu înalțimea. Venele intracraniene (sinusuri venoase), acoperite de dura mater, prezintă calibru invariabil, iar fluctuațiile de presiune sunt legate de presiunea lichidului celfalo rahidian. In sectorul venos intratoracic au loc variații ale presiunii corespunzătoare ciclului respirator și modificărilor de poziție. In sectorul abdominal: volumul sanguin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
câteva zile. Resetarea parțială a pH ului în LCR în comparație cu pH-ul sanguin se realizează prin influența sa predominantă asupra ventilației și a CO2 arterial. 18.6.2. Chemoreceptorii periferici Principalii chemoreceptorii periferici sunt cei carotidieni și aortici. La nivelul sinusului carotidian se găsește o structură hiper specializată numită glomus (corpuscul carotidian), cu o densitate capilară foarte mare. Celulele proprii ale glomusului (două sau mai multe tipuri) sunt bogate în dopamină și sunt considerate chemoreceptori. Ele ar putea funcționa și ca
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
numită glomus (corpuscul carotidian), cu o densitate capilară foarte mare. Celulele proprii ale glomusului (două sau mai multe tipuri) sunt bogate în dopamină și sunt considerate chemoreceptori. Ele ar putea funcționa și ca interneuroni inhibitori pentru terminațiile neuronale de la nivelul sinusului carotidian (nervul Hering, ram al nervului glosofaringian). Conform acestei teorii există un feed-back negativ local: impulsurile generate la nivelul terminațiilor nervoase respective eliberează un transmițător excitator pentru celulele glomusului, determinând eliberarea de dopamină, cu acțiune inhibitorie asupra terminației nervoase care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
senzația de dispnee care apare când sunt necesare eforturi respiratorii mari neuzuale pentru a mișca plămânul și peretele toracic (de exemplu, în obstrucția căilor aeriene). Creșterea presiunii arteriale poate produce reflex hipoventilație sau apnee prin stimularea baroreceptorilor aortici și din sinusul carotidian. Invers, o scădere a presiunii arteriale poate determina hiperventilație. Un avantaj posibil a acestui reflex este creșterea întoarcerii venoase ce urmează după hemoragii severe; durata acestui reflex este foarte scurtă. Stimularea altor aferențe nervoase poate determina modificări ale respirației
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
are o valoare aproape de normal în ciuda pCO2 crescut. Scăderea pH-ului sanguin este aproape integral compensată prin mecanisme renale, ducând la o stimulare redusă a chemoreceptorilor periferici de către pH. Deci, hipoxemia stimulează reflex ventilația prin acțiunea sa asupra chemoreceptorilor din sinusul carotidian și arcul aortic. Nu are nici o acțiune asupra chemoreceptorilor centrali; în absența funcției normale a chemoreceptorilor periferici hipoxemia deprimă ventilația. Hipoxemia prelungită poate însă duce la acidoză cerebrală ușoară, care va stimula ventilația. Răspunsul la efort In cursul efortului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
fonație. Vibrația corzilor vocale este întreținută de către presiunea subglotică; supraglotic au loc vârtejuri de aer care vibrează și care vor genera sunetul laringian primar. Energia sonoră va pune în vibrație aerul din cavitățile de rezonanță (spațiul aerian faringo-buco nazal, inclusiv sinusurile paranazale). Mecanismul fonației cuprinde următoarele faze: pregătirea pentru expir (îndepărtarea corzilor vocale, consecutiv începutului contracției mușchilor vocali); expansiunea glotei (corzile vocale prezintă cea mai mare expansiune, dar inconstantă); constricția glotei (se produce ca urmare a apropierii corzilor vocale) și închiderea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
care permite și definirea unității de măsură pentru inducția magnetică. Se mai face un experiment de punere în evidență a dependenței forței electromagnetice de unghiul dintre direcția conductorului și cea a câmpului magnetic, fără a obține dependența exactă, dependența în sinus fiind acceptată ca rezultând din măsurători mai precise. Urmează procese mnezice de întipărire, păstrarea și reactualizarea informației, ce permit utilizarea acestor cunoștințe la aplicații în rezolvarea problemelor, sau la explicarea altor fenomene. Procesul de învățare nu poate fi disociat de
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
sau lame, de stadiul I sau II), implanturi submucoase, subperiostale etc. În ceea ce privește implanturile endoosoase, ele se pretează a fi inserate cu precădere în regiunile frontale ale ambelor maxilare, aceasta deoarece la maxilar, odată cu pierderea dinților din zona de sprijin, planșeul sinusului maxilar se apropie mult de coama crestei, iar la mandibulă, datorită proceselor de atrofie și resorbție, nervul dentar inferior ajunge să aibă rapoarte de vecinătate cu coama crestei edentate mandibulare. În situațiile când implanturile endoosoase nu mai pot fi inserate
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
4-6 implanturi în zona frontală maxilară și interforaminală la mandibulă. Protezele parțiale fixe se vor întinde, de obicei, până în regiunea primului premolar și pot fi prevăzute cu extensii distale. Dacă rezerva osoasă ne permite sau pacienții acceptă o intervenție de sinus lift, se vor putea insera implanturi și în zonele laterale, suprastructurile extinzându-se în aceste regiuni. De obicei, însă, în restaurarea protetică a edentațiilor totale, se preferă supraprotezarea pe două sau patru implanturi la ambele maxilare. Cel mai folosit sistem
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
ori, se poate întâmpla (dacă pacientul solicită neapărat realizarea unei proteze parțiale fixe și nu o supraprotezare) ca o serie de vicii estetice să poată fi camuflate doar de o epiteză gingivală. Nu trebuie omisă proximitatea foselor nazale și a sinusurilor maxilare pneumatizate, care adeseori limitează gabaritele implanturilor, cu urmări biomecanice consecutive. Plastiile de adiție osoasă și intervențiile gen sinus lift cer eforturi atât din partea medicului, cât și a pacientului, nefiind întotdeauna acceptate. Ca și la mandibulă, vom descrie cele patru
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
serie de vicii estetice să poată fi camuflate doar de o epiteză gingivală. Nu trebuie omisă proximitatea foselor nazale și a sinusurilor maxilare pneumatizate, care adeseori limitează gabaritele implanturilor, cu urmări biomecanice consecutive. Plastiile de adiție osoasă și intervențiile gen sinus lift cer eforturi atât din partea medicului, cât și a pacientului, nefiind întotdeauna acceptate. Ca și la mandibulă, vom descrie cele patru concepte ale lui H. Spiekermann, de care trebuie să ținem cont în protezarea cu sprijin implantar a maxilarului superior
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
maxilar, când retenția unei proteze totale tradiționale este total compromisă, iar tehnicile de augmentare osoasă refuzate; -se inseră două implanturi, de obicei, în regiunea canină unde, de cele mai multe ori există un segment vertical optim de os (între fosele nazale și sinus); -pe cele două implanturi se confecționează o bară cu profil dreptunghiular, ovalar sau rotund, care se solidarizează prin înșurubare la cele două implanturi de stadiul II. Dacă se folosesc implanturi de stadiul I, bara se va fixa la stâlpi prin
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
în jurul unui ax frontal, de aceea acest concept a pierdut astăzi teren în favoarea celorlalte; -pacienții rezolvați astfel necesită o dispensarizare riguroasă, igienizarea fiind dificilă. Conceptul II (fig.11.42) -în zona frontală, până în dreptul premolarului prim, în funcție de situația topografică a sinusurilor maxilare, se vor insera 3-4 implanturi rădăcină; de obicei, lungimea celor două implanturi, care se inserează de o parte și de alta a spinei nazale anterioare, poate fi de 9, 10, 11 mm, iar a celorlalte de 11-13 mm; acești
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
patru; 2.distribuția implanturilor de-a lungul crestei să se realizeze uniform; 3.pacienții mai tineri preferă RPF pe implanturi în comparație cu supraprotezările pe implanturi; 4.nu există un protocol chirurgical standard de inserare a implanturilor, datorită variațiilor individuale ale rapoartelor sinusului maxilar cu creasta edentată 5.pentru supraprotezarea pe implanturi, calitatea osului poate fi mai; slabă decât pentru RPF pe implanturi; 6.supraprotezarea restaurează mai eficient estetica și fonația; 7.versantul vestibular al supraprotezei oferă sprijin pentru buze și obraji; 8
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
implanturi care vor menține proteza pe câmp, făcând posibilă realizarea cu ușurință a funcțiilor sistemului stomatognat. În urma analizei ortopantomografiei se poate observa atât la nivelul cadranului doi, cât și la nivelul crestei mandibulare, suportul osos deficitar, distanța mică între planșeul sinusului maxilar și muchia crestei, apropierea de muchia crestei mandibulare a găurilor mentoniere; astfel, putem clasifica patul oso ca fiind de clasa D - MITCH și JUDY (fig. 1.59). Unul din obiectivele educației sanitare îl reprezintă conștientizarea bolnavului în legatură cu
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
1). 1.a. Meningioamele de convexitate (Fig. 2.) sunt împărțite în trei categorii: 1.a.1. parasagitale; 1.a.2. de coasă; 1.a.3. de convexitate propriu-zisă. 1.a.1. Meningioamele parasagitale Sunt cele care se inseră la nivelul sinusului longitudinal. Acestea pot fi dispuse: 1.a.1.1. în treimea anterioară (regiunea frontală) Prezența meningioamelor parasagitale în 1/3-a anterioară determină, din punct de vedere clinic, tulburări psihice și crize convulsive jacksoniene localizate la față sau la membrele
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
1.2. Semne clinice: 1.b.3.3.1.2.1. Exoftalmia unilaterală - ireductibilă, lent progresivă, nepulsatilă, cu ochiul coborât față de axul orizontal (Fig. 5). 1.b.3.3.1.2.2. - Ex.F.O.: congestie venoasă dată de compresiune pe sinusul cavernos și tardiv, și staza papilară. 1.b.3.3.1.2. 3.-Mișcările globilor oculari sunt reduse dar prin jenă mecanică. 1.b.3.3.1.2.4.-Se observă uneori bombarea fosei temporale. 1.b.3.3.2
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
moale sau leptomeningele. Duramater (sau pachimeningele) este reprezentată printr-o structură lamelară fibroasă, rezistentă, formată din două straturi de țesut conjunctiv. Duramater propriu-zisă este slab vascularizată, însă ea conține atât arterele meningeale și terminațiile nervoase, cât și niște tunele venoase, sinusurile durale (prin care se realizează legatura dintre venele creierului și venele jugulare interne). Duramater este aderența de calota craniană, căreia îi formează și periostul. La acest nivel există un spațiu virtual, care devine real în hemoragii (care, în acest caz
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
craniană și se secționează dura, dând falsa impresie că ar fi structuri durale. Ele se prezintă ca formațiuni nodulare, alcătuite din axe conjunctive, tapetate de un rând de celule aplatizate, poligonale, și din capilare. Se găsesc localizate de-a lungul sinusurilor durale, în peretele cărora și pătrund. Se consideră că prin intermediul lor se realizează filtrarea LCR înainte de vărsarea lui în sângele venos din sinusurile durale. La persoanele în vârstă, granulațiile lui PACHIONI sunt aparent mai numeroase și adesea calcificate. Piamater sau
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
tapetate de un rând de celule aplatizate, poligonale, și din capilare. Se găsesc localizate de-a lungul sinusurilor durale, în peretele cărora și pătrund. Se consideră că prin intermediul lor se realizează filtrarea LCR înainte de vărsarea lui în sângele venos din sinusurile durale. La persoanele în vârstă, granulațiile lui PACHIONI sunt aparent mai numeroase și adesea calcificate. Piamater sau meningele vascular are o structură complexă, ea reprezentând o membrană conjunctivo-vasculară și glială. Este formată dintr-un țesut conjunctiv lax, tapetat cu celule
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
celule gigante, celule cu formă-de-fus-sau-stea-printre-care-se-găsesc-fibre-puține-de-reticulină (originea-mezenchimală). 4. Al patrulea tip de meningioame este reprezentat de cele maligne. 4.1. Meningioamul sarcomatos (Fig. 13), tumoare mult mai rară decât meningiomul. Meningiomul degenerat sarcomatos se recunoaște prin: MACROSCOPIC - Invazia creierului și pereților sinusurilor venoase. - Frecvente recidive postoperatorii. - Foarte rarelele metastaze pulmonare. - Însămânțarea pe calea L.C.R. (excepțională, de altfel !). MICROSCOPIC - Celularitate și vascularizație mai bogate ca în alte meningioame. - Mitoze numeroase. 4.2. Sarcomul meningeal (Fig. 14) este o tumoare meningeală malignă de la început
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
singur tip de celulă, cu dublă potențialitate ectodermo-mezenchimatoasă, fapt dovedit de studiile de microscopie electronică ! Histogenetic, meningioamele iau naștere din toate învelișurile creierului și măduvii spinării: duramater, arahnoida și piamater. Ele provin în special din vilozitățile arahnoidiene, concentrate în pereții sinusurilor venoase mari. Culturile de țesuturi aduc argumente semnificative pentru unitatea menigioamelor. Indiferent de tipul lor histologic, s-a dovedit că modul de creștere în culturi celulare este același, paralel cu creșterile în suprafață de tip meningotelial constatate în histocultirile meningelor
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
spațiului perforat anterior și se formează prin unirea v.cerebrală anterioară, v.striată inferioară și v.sylviana profundă. 4. Sinusul-longitudinal-inferior. Este situat în concavitatea coasei creierului, pe partea liberă a acestuia având traiect craniocaudal. 5. Sinusul-drept. Ia naștere prin unirea sinusului longitudinal inferior cu Ampula lui Galien. Are direcție caudală rectilinie și se termină la nivelul teascului lui Herophil. CAPITOLUL III SINDROAME-HEMISFERICE-DETERMINATEDE MENINGIOAMELE DE CONVEXITATE După natura lor, procesele expansive intracraniene se clasifică astfel: - tumori (primare sau secundare care pot fi
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]