571 matches
-
de acest moment spre a sări jos din pat. Unul din ofițeri îl apucă de gât; dar împăratul, smulgîndu-se din mâna lui, fugi să se pună după o tablă pusă în fața sobei și căzu. Benningsen [î ]i strigă încă o dată: "Sire nu vă încercați a rezista că vă pierdeți viața!... Dar împăratul, sculîndu-se, se îndreptă spre o masă unde erau totdauna la dispozițiunea sa mai multe pistoale încărcate. În momentul când mulțimea conjuraților se arunca asupra lui se auzi zgomot la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
La 9 februare 1855, deși d-abia însănătoșat, trecu în revistă trupele cari erau să intre în campanie. Medicii, voind să i se opună, el [î ]i întrebă: "V-ați îngriji de boala mea dacă aș fi simplu soldat? " - "Desigur, Sire, răspunseră medicii, n-am permite nici unui soldat să iasă din spital dacă, ar fi în starea în care se află Majestatea Voastră". - "Ei bine, faceți-vă datoria și lăsați-mă să-mi fac pe a mea! " A doua zi împăratul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
unele cazuri, și cu scopuri publicitare. Aceste noi tehnici medicale tind să facă din viața și din moartea Înseși pure produse tehnice, făcând economie de relații personale și de valori umane fundamentale, de care omul are nevoie vitală de la zămil‑ sirea și până la moartea sa. 248 Suferința și creșterea spirituală Din perspectivă creștină, lupta medicinii cu bolile oame‑ nilor este justificată. Medicina luptă cu ceea ce aduc forțele răului și dorește să implementeze vindecarea. Succesul său În vindecare simbolizează mântuirea. Spre deosebire de sănă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
decizii se numește, în mod tradițional, cazuistic]. Aceasta nu s-a bucurat de o bun] reputație în perioada contrareformei, întrucât a generat o serie de reguli ce permiteau abaterea de la îndatoriri morale evidente, măi degrab] decât a dus la g]sirea și realizarea acțiunii corecte în anumite situații. De exemplu, limitarea mintal], echivocul și sperjurul erau considerate legitime, dac] bun]starea persoanei, incluzând onoarea și averile, era în joc; iar, potrivit doctrinei „p]catului filosofic”, o acțiune nu era considerat] un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Și nu pentru c] viața poate fi tr]it] în absența unor reguli sau coduri, improvizând, ci pentru c] etică lui Iisus se situeaz] într-o alt] dimensiune, c]utând mereu o expresie adecvat] pentru agape, pe m]sura dep]sirii anumitor forme ale acesteia. Creștinii ofer] dou] replici acestor acuzații. În primul rând, faptul c] Iisus nu a dat indicații etice detaliate reprezint] un aspect pozitiv, c]ci, altfel, am încerca mereu s] le atribuim diverselor culturi în conținu] schimbare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] Aristotel se oprește aici. Că și Platon, el descrie tipurile de comportament corect - că, de exemplu, în faimoasa „doctrin] despre r]u”, care localizeaz] fiecare „virtute” între „viciile” de exces și defect corespunz]toare. Curajul va ține de g]sirea echilibrului dintre fric] și încredere; moderația se afl] între indulgent] excesiv] și insensibilitatea complet] în fața pl]cerii; spiritul, între mojicie și o lips] total] a simțului umorului ș.a.m.d. El subliniaz], de asemenea, în mai mare m]sur] decât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
corect de a acționa. Excelentă în exercițiul acestei puteri o constituie virtutea intelectual] a gândirii practice - phronesis (în latin], prudentia) - si conduită în acord cu efectele sale reprezint] virtutea moral]. În general, nu s-au manifestat preocup]ri pentru g]sirea unor argumente filosofice care s] vin] în spijinul acestor sugestii. Punctele de interes au fost mai degrab] unele concluzii cu privire la cum trebuie tr]it] o viat] care respect] înv]ț]turile religioase derivate din revelație și, implicit, ce model alternativ
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ca fiind un produs artificial al acordului dintre indivizii presociali. O înțelegere excesiv de literal] a termenului de „contract social” ar putea sugera într-adev]r o astfel de viziune. Trebuie menționat ins] c] numai teoreticienii clasici au vorbit despre p]r]sirea st]rii naturale pentru a se crea relații artificiale (și chiar și la acea vreme, relațiile politice și nu cele sociale erau considerate artificiale). Nu exist] nici o motivație inerent] a individualismului teoriilor contractualiste moderne. De vreme ce sunt doar simple instrumente de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
proprie, omul nu poate acționa în calitate de ființ] rațional]. Atunci când, potrivit principiilor deontologice, alegem moartea a cinci persoane pentru una singur], nu ne facem oare vinovați de lipsă de respect pentru cele cinci? În sfârșit, chiar dac] ar fi posibil] g]sirea unor argumente plauzibile în ap]rărea caracterului restrâns și limitat al formul]rilor deontologice sau a unei explicații pentru limitarea respectului, o întrebare r]mane inc] f]r] r]spuns: de ce trebuie considerat respectul ca fiind ceva ce dep]șește
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și acțiunea direct] a acestor norme, subliniind faptul c] ele se aplic] doar acelor lucruri care constituie mijloace sau scopuri alese de noi și nu acelor urm]ri sau rezultate care nu decurg direct din acțiunile noastre. Este important] g]sirea unui criteriu de restrângere a gamei de norme deontologice și, mai ales, de distincție între acțiunile permise care produc consecințe negative și acțiunile greșite, interzise. În caz contrar, teoriile deontologice devin suspecte de incoerent] cu privire la problema conflictului grav și iremediabil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
consta o explicație satisf]c]toare. E un lucru s] întocmești o list] cu valorile despre care se presupune c] necesit] onorare, cum ar fi loialitatea personal], respectul pentru ceilalți și pedepsirea f]r]delegilor. Cu totul diferit] este g]sirea unei justific]ri pentru faptul c] aceste valori sunt atat de diferite fâț] de cursul obișnuit al st]rilor dezirabile. Exist], probabil, anumite caracteristici care le deosebesc de celelalte valori, dar de ce conteaz] aceste caracteristici atât de mult? Întrebarea nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
drepturilor animalelor ar presupune atât luarea în considerare a intereselor animalelor, cât și conservarea biosferei. În cazul unei eventuale contradicții, spre exemplu, un caz particular în care salvarea unor animale este posibil] doar prin simplificarea unui ecosistem, este necesar] g]sirea unui compromis sau a unei soluții compensatorii. Argumentarea eticii mediului Este ușor de evaluat în ce const] atracția pentru afirmația c] ființele umane sunt valoroase din punct de vedere moral. În mod evident, ele sunt valoroase datorit] faptului c] au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tuturor viet]ților”. Poate c] Schweitzer a greșit afirmând c] toate viet]țile manifest] o dorinț] de a tr]i. Dorința este în mod natural construit] că o senzitivitate care necesit] o minim] capacitate de gândire, fiind deci improbabil] g]sirea unei astfel de dorințe în organisme simple care nu au un sistem nervos central. Poate afirmația c] toate viet]țile împ]rt]șesc o dorinț] de a tr]i este o afirmație metaforic] pentru ideea c] organismele sunt organizate în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
m nașterea, în locul unui alt moment, ca fiind pragul egalit]ții morale? Un motiv major este acela c] nașterea face posibil] acordarea unor drepturi egale noului-n]scut f]r] violarea drepturilor altora. În multe ț]ri, este posibil] g]sirea unor c]mine potrivite pentru copiii ai c]ror p]rinți biologici nu sunt capabili sau dornici s] îi creasc]. Din moment ce majoritatea dorește protejarea copiilor și din moment ce acum putem face acest lucru f]r] a impune greut]ți excesive asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reflexiv] și de Roger Scruton în Sexual Deșire [Dorința sexual]]. În viziunea lui Punzo, aceast] abordare înl]tur] restricțiile ceremonialului marital, ins] le înlocuiește cu o perspectiv] mai profund] a necesit]ții încrederii reciproce, a înțelegerii și a împ]rt]sirii reciproce a celor mai l]untrice gânduri. Dragostea și intimitatea, deși în general sunt componente ale c]s]toriilor de succes, nu sunt, în mod logic necesare sau limitate c]s]toriilor. O asemnea poziție este susținut] de dou] premise
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pp. 324-325). Regan susține c] uciderea unei ființe umane este un r]u mai mare decât uciderea unui câine, indiferent cine este câinele sau omul. Este adev]rât c] oamenii pot aspiră c]tre anumite lucruri (că, de exemplu, g]sirea unui leac pentru SIDA sau reducerea efectului de ser]), iar animalele nu, dar nu este evident faptul c] valoarea acestor aspirații joac] un rol semnificativ din punct de vedere moral în determinarea severit]ții r]ului cauzat prin moarte. De
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ții și independenței unui stat, în prmul rând prin prevenirea atacurilor îndreptate împotriva acelui stat (atacul este cea mai probabil] cauz] a pierderii independenței unui stat). Dar descurajarea este doar unul dintre mijloacele de reducere a riscului de atac. G]sirea celor mai bune mijloace de prevenire a unui atac depinde de identificarea cauzelor acestuia; prevenirea lui necesit] suprimarea cauzelor, iar un atac poate avea mai multe cauze. De exemplu, dac] amenințarea unui atac este dat] de posibilitatea unui act planificat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ț]lie împotriva r]ului suprem, ceea ce a adus în linia întâi necesitatea de a emite, cel putin uneori, o judecat] și de a acționa conform acesteia. În consecinț], a existat un nou curent în antropologia cultural] direcționat înspre g]sirea unei baze pentru a emite judec]ți care s] depind] de criterii aplicabile tuturor codurilor morale. O versiune mai rezonabil] a relativismului normativ ar trebui s] ne permit] s] emitem o judecat] despre alte persoane care au valori substanțial diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Kohlberg se afl] urm]toarea tez] extrem de stimulativ]: ne începem viața dintr-un punct de vedere egocentric și, prin dezvoltare cognitiv], atât datorit] efortului nostru de a rezolva conflicte din ce in ce mai complexe, cât și a capacit]ții noastre de împ]rt]sire, ajungem s] avem o perspectiv] moral] din ce in ce mai altruist] și mai orientat] spre alții, perspectiv] a c]rei deplin] expresie este atins] în Etapa 6. Kohlberg susține c] fiecare etap] superioar] reprezint] o form] de dezvoltare cognitiv] care constituie de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Această sugereaz] c] etică nu are nici o bâz]! Ceea ce nu înseamn] c] etică substantiv] nu exist], ci c] temelia să este himeric] într-un sens sau altul (Murphy, 1982; Mackie, 1977; Ruse, 1986). Nu se întâmpl] adesea că, ulterior g]sirii unei explicații cauzale pentru anumite credințe, s] ne d]m seama c] credințele însele nu au și nu ar putea vreodat] s] aib] o temelie? Cel putin, așa susține adeptul eticiii evoluționiste moderne. Odat] ce vedem c] ideile noastre morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
puțin adepții eticii evoluționiste, nu neag] existența acestora. Scepticismul se refer] la argumentele considerate a fi temelia eticii substantive. Se susține c] adesea, odat] ce ai realizat o analiz] cauzal] pentru credințele oamenilor, îți dai seama c] îndemnul la g]sirea unor argumente logice este ilicit. Exemple în acest sens sunt mesajele legate de spiritualism, care satisfac nevoile și neliniștile oamenilor, sau etică. Afirmațiile morale sunt pure adapt]ri. Nu mai este loc și nevoie de argumente logice. Cum r]mane
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu a fost făcută publică, dar apare menționată în lucrarea Lettres de Louis XIV et de divers personnages...Quelques documents inédits relatifs à l'administration provinciale sous Louis XIV, publicată în 1881 în Caen, vol 8, pag.4o „Poporul dumneavoastră, Sire, pe care ar trebui să-l iubiți ca pe proprii copii și care v-a fost mereu atât de devotat, este pe cale să moară de foame. În loc să-l lăsați să sângereze, mai degrabă l-ați hrăni și ati avea grija
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
s-a lăudat cu această performanță în lucrările sale. Întreaga forță a casei de Austria a fost implementată aici, pentru a-l face de necucerit, iar Maiestatea Voastră l-a cucerit în douăzeci și patru de ore. Trebuie să tăcem în admirație, Sire, mulțumindu-i lui Dumnezeu pentru că a făcut să ne naștem în timpul domniei unui astfel de rege precum Maiestatea Voastră.“ nu au fost repede uitate. Trei dintre fetele lui Colbert au fost măritate cu duci, cheltuielile nunții fiind suportate în totalitate
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
des repetată încât l-a enervat pe Le Nôtre, al cărui suflet era pe atât de nobil și dezinteresat, pe cât era de generos cel al stăpânului său. La a patra întrerupere s-a oprit și i-a spus brusc regelui: « Sire, Maiestatea Voastră nu mai trebuie să audă nimic. Vă voi ruina». Pe lângă drumul simbolic al soarelui, arhitectul Le Brun a descris alegoric viața lui Ludovic al XIV-lea, utilizând pentru aceasta motive, simboluri și personaje mitologice. Astfel, pe traseul pe
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
închis la Bastilia și apoi trimis la Montpellier unde a rămas douăzeci de ani. La întoarcerea sa, regele, care îl iertase, nu s-a putut abține să nu-i ia peste picior vestimentația. La rândul său, Vardes se umilește afirmând: «Sire, când cineva este atât de mizerabil pentru a fi îndepărtat de lângă dumneavoastră, nu numai ca este un nenorocit, ci este și ridicol»“ Caracteristic lucrărilor apocrife este interesul pentru detaliu, mijloc literar utilizat pentru a conferi credibilitate afirmațiilor. Rememorând evenimente petrecute
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]