411 matches
-
-și înființa un partid. Va fi Partidul " Totul pentru Țară" sub conducerea formală a generalului Gh. Cantacuzino-Grănicerul, Codreanu, oficial, rămînînd șeful Legiunii, considerată pe nedrept desființată. Oricum, Legiunea e în fortificare, numărul cuiburilor ajungînd, în decembrie 1935, la 34.000. Sistema taberelor de muncă și întreaga propagandă, masivă, a legionarilor îi fortifică, cîștigînd noi aderenți, încît la Congresul studențesc de la Tîrgu Mureș (1935) s-au organizat, fără teamă, echipe ale morții (botezate "echipe de onoare") care trebuiau, la momentul socotit potrivit
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
încăpățânați estetic, ceea ce e meritul, sau, mai degrabă, vina școlii. E drept, într-un caz avem probe documentare, în celălalt, doar viziuni subiective. Or, dacă cele dintâi abundă în studiul de față, pe cele din urmă Oișteanu le evită cu sistemă. Nu numai că nu dă sentințe (ceea ce ar fi fost pedant și naiv), dar nici nu se amăgește ca să-i iasă, cum se zice, stamba la cot. E conștient că terenul e prin natura lui alunecos și, în consecință, calcă
Iluziile literaturii române by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6134_a_7459]
-
produselor agricole, valorificarea superioară a materiilor prime agricole, diversificarea sortimentelor de produse alimentare și îmbunătățirea calității acestora; 17. asigura asistență tehnică în proiectarea și executarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare ; organizează și asigură exploatarea sistemelor de irigații; 18. concura la perfecționarea sistemei de tractoare și mașini agricole potrivit cerințelor exploatațiilor agricole ; organizează efectuarea serviciilor în domeniul mecanizării pentru aceste exploatații agricole și sprijină dotarea lor cu mijloace mecanice; 19. asigura, potrivit comenzilor statului, contractarea, preluarea și depozitarea cerealelor, leguminoaselor boabe și semințelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/108935_a_110264]
-
lui să nu rămână obtuz: operele pe care le citește sunt atât de diferite, încât, în percepția și înțelegerea lor, un "liberalism al conștiinței" (cu formula lui Thibaudet) devine imperios necesar. Adesea, nu este valoros ceea ce ne confirmă presupozițiile, teoria, sistema, ci tocmai ceea ce ni le răstoarnă. O evoluție inversă are C. Rogozanu, cronicar la "România literară", la puțin timp după absolvirea Literelor bucureștene, și "prelins" apoi, în alte publicații deloc obscure: "Observator cultural", "Evenimentul zilei", "Suplimentul de cultură". Chiar dacă textele
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
chiar decât vizitele în România, astfel de inspirate puneri la punct au calitatea de a fi complet lipsite de un adresă. Orice reproș, oricât de ferm, se menține în albia discursului public și - prin aceasta - politicos. Planul privat e, cu sistemă, exclus dintre teritoriile de conflict. Intransigentă, poeta plecată dintr-o Românie delirantă nu e, în nici un moment, tentată de vreo formă a violenței. Parcurgând nu doar printre rânduri, ci și, paroxistic, printre litere, Jurnalui suedez IV, putem descoperi esența - pe
Frecvențe de emisie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7968_a_9293]
-
că nu vrea să se maturizeze și să pășească în realitatea pe care trebuie, totuși, s-o înfrunte. O poezie a adolescenței stă bine adolescentului sau, în fine, tînărului care o scrie; dar nu și unui autor inerțial, evazionist cu sistemă și temător cu tropi. Imagini ale violenței pot fi găsite în primele două strofe și ele au aceeași țintă: „îngerul” transcendent, vizionarismul poetic fîlfîind din aripi pe deasupra mizeriilor și minciunilor din realitatea cotidiană, Poezia cu majusculă refugiată în turnul de
Destabilizatorul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3838_a_5163]
-
este nespus de interesant. Interesant, mai întîi, pentru că ne dezvăluie preocupările unui tînăr cărturar în vremuri vrăjmașe. Lecturile sale statornice, în cele mai variate - am mai spus-o - domenii ale umanioarelor sînt instructive și pilduitoare. Și e o lectură cu sistema, petrecută în biblioteca (cu precădere la Bibliotecă Relațiilor cu Străinătatea, pe care și eu am frecventat-o prin acei ani și unde îl întîlneam pe Aderca citînd pentru lucrarea să despre Goethe, interzicînd, cu bătaia fermă a unui creion în
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
Sartre, după ce și-a făcut declarația de condamnare a invaziei, acum tace. Își termină cartea despre Flaubert. Sfântul Anton nu se lasă tentat de diavol." (p. 28). Când cei din Estul Europei care "au ales libertatea" (țeposul }epeneag, contrariant cu sistemă, se gândește deja la un titlu pe invers: Am ales dictatura!) vorbesc despre ce se întâmplă dincolo de Cortina de Fier, gazdele amabile - fie ei universitari, editori, jurnaliști sau funcționari culturali - încep a-i privi cu ochi străini și goi. Deoarece
Imposibila întoarcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8886_a_10211]
-
-i până-n depărtare". Desigur, tot o Lună plină, ca la Maiorescu. Dacă poezia Lunii nu are trecere la cinicul Caragiale, nici vocabularul științific nu-l convinge: "Puțin le pasă la doi ochi iubitori de lumină, puțin le pasă de dimensiunile, sistema de rotațiune și revoluțiune, în genere de legile cosmice care stăpânesc existența ș?ț. Căci lumina nu o judec, ci o văz, și bucuria mea e potrivită cu intensitatea cu care ea a ajuns la mine, iar nu cu judecata
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
îmbracă-mă-n eonul de rouă acum fratele de dincolo, din vechiul legământ, scrie din urmă la shir hashirim transparența himerei înot prin formula chimică a apei, pentru muzeul armelor las la o parte din orice structură timpul devorator numai sistema subtilă a oaselor ridică o barieră în fața timpului; a ceea ce va fi în această fereastră veche pe a cărei întindere de gheață gravezi Alegoria, de suprafața ei timpul să se spargă în țăndări lasă-mă-ntinsă pe unul din țărmuri
Archange by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/11999_a_13324]
-
conferințe și ele au adesea un pronunțat caracter instructiv-educativ, colecția ,Pagini alese" urmărind în primul rând scopuri didactice. De aceea ele comunică nu o dată generalități, lucruri bine cunoscute și nu numai specialiștilor. Dar au meritul că puneau la îndemâna elevilor, cu sistemă, texte clasice selectate din aproape întreaga literatură română: de la Miron Costin la I. Budai-Deleanu, apoi la I. Heliade Rădulescu, C. Negruzzi, V. Alecsandri; de la Hasdeu și Odobescu la Eminescu, Creangă, Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Octavian Goga. Uneori, doarme și bunul Homer
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
ea fiind o deșteaptă ŤGaițăť olteancă, eu transcriu părerea ei despre mine: ŤAi fi, îmi spune Lizi, un fel de scriitor nenorocit ce debutezi mereu (fără succes), un socialist fără ideologie și program, un creștin fără confesiune, un filosof fără �sistemă' și memorie, un semicetățean tolerat, transilvan refuzat la Cluj, dar neasimilat în Oltenia, un biet român austro-ungar, un filorus antistalinist, un biet comunist contemporan cu fluturii și cu Iosif din Arimatheia, un estetician est-ethic, un liberal îndrăgostit de lanțuri, un
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
scrie, în nostalgia primei tinereți, Coșbuc, Slavici, Rebreanu, Bacovia, Camil, N.D. Cocea, Barbu Lăzăreanu, Ion Gorun, Duiliu Zamfirescu, Macedonski, Panait Istrati, Bassarabescu, Gherea, Al. Sahia, Jean Bart, Topârceanu. Mozaic de nume și orientări. Nu e, firește, locul și cazul de sistema unei istorii literare, fiindcă - aflăm din prefață, foarte "pe linie", terminologic, cel puțin, chiar abuzînd de clișee - Peltz compune recuperări subiective, simple fototeci cu prieteni, în stare să umanizeze o literatură. Luați, de pildă, o veche întîmplare nouă, despre venirea
Cu voi... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10470_a_11795]
-
asemănarea poeziei sale. Primul pe listă, dar, firește, cu o importanță doar pasageră, e Stelian Tănase: „se prezintă ca un tip așa, unsuros, care îi surâde lui Dinescu când acesta îi vorbește de isprăvile lui” (p. 28). Urmează, mai cu sistemă, Mircea Dinescu însuși. Nu-i exclus ca reticența lui Ivănescu să aibă în spate vreun incident petrecut la casa de creație de la Mogoșoaia în plin deceniu al optulea. (Perioadă de provizorat pe care respondentul o și invocă într-un rând
Despre micile animale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4798_a_6123]
-
justificarea este însăși legea ei de existență. Adică, însăși anormalitatea este o realitate a experienței mele". Ar fi trebuit să notez mai înainte că și în acest curs de metafizică, în care prelegerile sînt denumite "convorbiri" aflăm mostre edificatoare ale sistemei sale maieutice de oralitate apăsată de predare ("Va să zică, vedeți d-voastră, ființa în genere, ființa ca atare, este, ca să zic așa, nu definită, dar, în sfîrșit, încercuită oarecum prin faptul că asupra acestui ceva eu pot să fac afirmații.") Revenind
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
perspectivă dispariției plocoanelor și a pacientului de tip victima. Urmașii săi, poate că bine intenționați, n-au avut și nu au talentul reformator al d-lui Bruckner, care știa cu precizie în ce condiții poate fi lansată la apă nouă sistema de asistență medicală în România, astfel încît ea să poată prelua la timp sarcinile de tot soiul ale plutei avariate care e vechiul mod de organizare al sănătății, în România. Autoritatea doctorului Bruckner și puterea să organizatorică n-ar fi
Viitorul apropiat al reformei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18146_a_19471]
-
conjurațiuni anarhiste, din Barcelona sau Paterson, din Honolulu - mai știm de unde? Nu mai vede nicăieri decît instigatori - fenomen și ridicul și deplorabil, ca totdeauna așanumitul delirium persecutionis. Nu le vine politicienilor noștri să crează că dezastrul este urmarea fatală a sistemei lor politice..." (I.L. Caragiale) Regimurile totalitare n-au mai buni aliați decît oboseala și uitarea. Cuvintele noastre de ordine sînt deci limpezi: amintirea și încăpățînarea". Aceste rînduri ale lui Albert Camus, din 1957, figurează ca moto al cărții lui Mihai
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15419_a_16744]
-
Din 1925 a început seria de cercetare monografică a satelor românești, continuată pînă tocmai în 1948, adunînd, pentru aceasta, specialiști din diferite domenii (economiști, folcloriști, statisticieni, geografi, igieniști, învățători, agronomi) dar și studenți, încercînd studiul plurivalent al unui sat, pe sistema teoretică, de el elaborată, a "cadrelor" și "manifestărilor" sociale. Cercetările acestea monografice se organizau, de regulă, vara, în timpul vacanțelor studențești, cînd coechipierii cercetau exhaustiv fizionomia și articulațiile unui sat. Stahl era aici, cum spuneam, vioara întîia, alături de Herseni și Octavian
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
despre o realitate care în secolele premoderne, crede Stahl urmîndu-l pe N. Iorga, a fost o stare generalizată pe teritoriul românesc, atîta vreme cît acceptăm ipoteza (Iorga, Stahl) că la noi n-a existat, în relațiile agrare, feudalism și că sistema acaparării, de către boieri, a satelor cu pămînturile lor cu tot, se petrece de abia în secolul al XIX-lea, ca urmare a tratatului de la Adrianopole (1829), cînd, dispărînd monopolul turcesc asupra comerțului românesc, grînele noastre încep să fie căutate în
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
se pot solicita la tel. 490766, 490 769 - interior 122, sau la e-mail: cfpp@cciat. ro. Înscrieri on-line se pot face la http: //www. cciat. ro/romana/cfpp/fb ae. htm. DUȘAN BAISKI Afinități și dezvoltare l Conferință italiano-română Fundația Sistema Italia Romania și universitățile din Udine, Timișoara și Arad au organizat pentru 26 și 27 noiembrie a.c., la Facultatea de Economie din Timișoara, str. Pestalozzi nr. 16, o conferință internațională cu tema „Italia-România: afinități culturale și dezvoltare integrată“. Această manifestare
Agenda2004-48-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283099_a_284428]
-
obiectivitate și cea mai profundă subiectivitate", îl poți sau nu urma când afirmă: "A desăvârși nedesăvârșirea. A o transforma într-o capodoperă". însă indiferent nu rămâi. Și nici insensibil la efortul lui enciclopedic într-un domeniu care, prin definiție, exclude sistema, încurajând sinteza, pe înalte praguri. Când luăm însă cunoștință de eșecuri ale insului, în succesive vârste, de suferințe ale sale, de momente nostalgice și mărturisiri despre sine în raport cu semeni ce-și divulgă numele, atunci avem de-a face cu latura
În laboratorul alchimistulu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9134_a_10459]
-
știe, ci ce trebuie știut. Așa încât îi iese un îndreptar fără emfază, care „rade”, ce-i drept, producțiile departe de a-l mulțumi ale epocii literare pe care o întâlnește, nu foarte sincronă cu Occidentul, dar arată, cu răbdare și sistemă, și cum trebuie făcut. Ceea ce nu înseamnă că miza critică se diluează. Dimpotrivă, se susține. Mai este ceva cu acest studiu, ce se vede privind à l’envers opera de vizionar a lui Maiorescu. E un angajament critic care face
O viziune by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4969_a_6294]
-
cu iz de măciuca minereasca a primului, sau parșivenia acoperită în sosuri onctuos-democratice a celui de-al doilea? Pentru țară, însă, perspectiva descrisă de sondajul CURS e catastrofală. Neperformanți, debili la orice capitol înafara de cel al lădăroseniei, păguboși cu sistema și fraieri cu încăpățânare, a-i readuce, eventual, la putere pe pedeseristi ar echivala cu a ne șterge definitiv de pe harta marilor jocuri europene. De bunăvoie și nesiliți de nimeni, am confirmă cele mai defavorabile - ca să nu zic denigratoare- judecați
Sansa democratiei: lovitura de stat?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17961_a_19286]
-
la apariție, eseulIluziile literaturii române (un eseu, dacă e să fim cinstiți, a cărui inclemență e normală într-o cultură matură). Deconcertante sunt, de fapt, toate cărțile lui. Există, în armătura lor ideatică o obsesie a originalității (practicate însă cu sistemă) care n-are cum să fie trecută cu vederea. Negrici, e pur și simplu, pasionat de idei. Atât de pasionat încât acest elan devine, el însuși, un argument în favoarea validității respectivelor idei. Este, probabil, și acesta unul dintre motivele care
Figura unui critic literar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3915_a_5240]
-
acum nu se mai teme să le denunțe. Singurele momente de răgaz în această supraviețuire chinuită de conștiința propriei involuții - e îngrozit de pierderea memoriei... - sunt cele, deloc puține, consacrate lecturilor și gloselor pe marginea cărților. Lecturi tot atât de lipsite de sistemă ca în tinerețe, de la Hugo sau Julien Green, la Călinescu sau Petru Creția, însoțite însă de aceeași onestă spontaneitate a comentariului, cu o nealterată putere de seducție asupra celui ce-l citește. Seducție neegalată decât de aceea a portretelor schițate
Arșavir, omul lui Dumnezeu by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8193_a_9518]