1,909 matches
-
un computer; Se măsoară TA la ambele brațe: dacă există diferențe în TA sistolică inferioare valorii de 10 mmHg, utilizați pentru ABPM brațul nondominat; dacă există diferențe în TA sistolică superioare valorii de 10 mmHg, utilizați brațul la care TA sistolică determinată are valoarea cea mai mare pentru ABPM; Selectați manșeta de dimensiunile corespunzătoare pacientului; Selectați frecvența măsurării TAde obicei la 30 minute atât ziua, cât și noaptea; Inactivați display-ul cu cristale lichide al dispozitivului de măsurare al ABPM; Dați
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
este necesar ca măsurătorile să se realizeze la fiecare 15 minute; valorile TA pot interfera cu activitatea de peste zi a subiectului; valorile TA pot interfera cu somnul în timpul nopții; pe parcursul zilei este necesară măsurarea a minim 14 valori ale TA sistolice și diastolice; în timpul nopții este necesar să fie determinate minim 7 valori ale TA sistolice și diastolice; dacă nu sunt îndeplinite criteriile minime de măsurare, determinarea ABPM trebuie repetată. Monitorizarea ambulatorie a TA este recomandată pacienților cu HTA care prezintă
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
cu activitatea de peste zi a subiectului; valorile TA pot interfera cu somnul în timpul nopții; pe parcursul zilei este necesară măsurarea a minim 14 valori ale TA sistolice și diastolice; în timpul nopții este necesar să fie determinate minim 7 valori ale TA sistolice și diastolice; dacă nu sunt îndeplinite criteriile minime de măsurare, determinarea ABPM trebuie repetată. Monitorizarea ambulatorie a TA este recomandată pacienților cu HTA care prezintă : valori TA sever crescute în absența altor factori de risc; variabilitatea importantă a valorilor TA
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
domiciliu a TA sunt prezentate în tabelul 4.20. Avantajele metodelor de automăsurare a TA la domiciliu Avantajele dispozitivelor actuale de automăsurare a TA la domiciliu Ieftine; Îndepărtează erorile induse de tehnician; Posibilitate de printare a datelor stocate: valorile TA sistolice și diastolice; valorile TA medii; frecvența cardiacă; ora și data măsurării TA; Oferă posibilitate de stocare și transmisie electronică a datelor. Din avantajele metodei derivă și indicațiile acesteia, prezentate în tabelul 4.21. Indicațiile automăsurării TA la domiciliu Indicațiile automăsurării
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
sau boală Basedow; neurofibromatoză și pete pigmentate (în suspiciune de feocromocitom). Trebuie identificate sau excluse la examenul fizic elementele clinice sugestive pentru afectarea de organ țintă : (1) examenul cordului poate fi normal sau să releve grade variate de cardiomegalie, suflu sistolic 2/6 3/6 la apex și /sau precordial; galop ventricular frecvent în HVS, 63 dar mai ales zgomot 2 întărit în focarul aortei, aritmii, în special extrasistole ventriculare sau fibrilație atrială, galop ventricular. Pentru afectarea cardiacă sunt esențiale identificarea
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
sugestive pentru HTA secundară (42): rinichi de dimensiuni crescute la palpare uni/bilateral (rinichi polichistic, nefromegalie de cauză urologică); identificarea pulsațiilor aortice anormale (sugestive pentru anevrism de aortă abdominală); ascultarea unor sufluri abdominale lateroombilicale și/sau lombare, cu componentă numai sistolică sau sistolodiastolică (sugestive de HTA renovasculară). Prezența suflurilor în flancuri este frecventă în displazia fibromusculară de arteră renală și la 40 50% din bolnavii cu stenoză aterosclerotică funcțională semnificativă; ascultarea unor sufluri precordial sau interscapulovertebral (insuficiență aortică, coarctație de aortă
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
excentrică (raport perete/rază mai mic de 0,42, cu masa ventriculară stângă crescută); remodelarea concentrică (un raport perete/rază mai mic de 0,42, cu masa ventriculară stângă normală; permite evaluarea funcției diastolice prin Doppler transmitral; permite evaluarea funcției sistolice; permite calcularea fracției de ejecție și a fracției de scurtare circumferențială a ventriculului stâng; identifică tulburările de kinetică ale peretelui ventricular ca urmare a ischemiei sau consecința unui infarct miocardic; 71 permite aprecierea dimensiunilor atriului stâng, care se corelează cu
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
apariție a fibrilației atriale, de alte afecțiuni cardiovasculare și deces. Evaluarea funcției diastolice suscită în prezent un interes continuu, deoarece s-a dovedit că aproximativ 50% din insuficiențele cardiace pot fi explicate prin „disfuncția diastolică“, cu o alterare a funcției sistolice minimă sau absentă și uneori chiar în absența hipertrofiei ventriculare stângi. În plus, așa numita „insuficiență cardiacă diastolică“ este asociată cu un prognostic negativ privind supraviețuirea. Disfuncția diastolică este frecvent identificată la subiecții hipertensivi, un sfert din populația vârstnică hipertensivă
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
miocardic, insuficienței cardiace, cu necesitatea by-pass-ului aortocoronarian, cu riscul de accident vascular cerebral și cu 73 necesitatea intervenției chirurgicale la nivel carotidian și vascular periferic, iar la pacienții cu afectare coronariană multivasculară conferă un risc adițional. Dovezile conform cărora TA sistolică este un predictor al evenimentelor cardiovasculare au condus la dezvoltarea unor tehnici de măsurare a complianței arterelor mari. Dintre acestea, două tehnici, respectiv măsurarea velocității undei pulsului și a indicelui de augmentație s-au dezvoltat încercând să susțină afirmația că
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
acestor tehnici este limitată la centrele de cercetare, nefiind disponibile pe scară largă la momentul actual, dar fiind testate în studii prospective. Velocitatea undei pulsului carotido-femural superioară valorii prag de 12 m/sec indică rigiditatea arterelor mari, ce determină HTA sistolică izolată, prezentă în special la populația vârstnică a hipertensivilor. Există multiple alte investigații și deteminări utile aprecierii funcției vasculare, dar a căror răspândire pe scară largă este limitată, nefiind utilizate în practica clinică, la momentul actual. Astfel, creșterea raportului perete
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
dezvolta HTA cu 29% (5). Rezultatele unor studii randomizate susțin, de asemenea rolul activității fizice aerobice în scăderea valorilor TA. O metaanaliză care a inclus 10 studii, cuprinzând 732 subiecți adulți de sex feminin, a arătat o reducere a TA sistolice cu 2 mmHg și a TA diastolice cu 1 mmHg la femeile care au practicat exercițiul fizic aerobic (6). Whelton a realizat, de asemenea, o metaanaliză incluzând 54 studii, cuprinzând 2419 subiecți de ambele sexe, demonstrând o reducere a TA
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
cu 2 mmHg și a TA diastolice cu 1 mmHg la femeile care au practicat exercițiul fizic aerobic (6). Whelton a realizat, de asemenea, o metaanaliză incluzând 54 studii, cuprinzând 2419 subiecți de ambele sexe, demonstrând o reducere a TA sistolice cu 3,84 mmHg și o scădere a TA diastolice cu 2,58 mmHg, la pacienții care au practicat exercițiile fizice aerobice (7). Mecanismele prin care activitatea fizică reduce valorile TA pot fi independente de greutatea corporală. De exemplu, exercițiile
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
He și colaboratorii au examinat în studiu TOHP faza I, relația între scăderea în greutate și HTA, incluzând 181 subiecți cu vârste cuprinse între 30-54 ani și având valori inițiale ale TA diastolice cuprinse între 80-89 mmHg și ale TA sistolice inferioare valorii de 160 mmHg. După 7 ani de urmărire, 99 incidența HTA a fost de 18,9% în grupul de subiecți care au scăzut în greutate și de 40,5% în lotul control. Analiza regresiei logistice, după corecția pentru
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
II a studiul TOHP (12, 13). Rezultatele unei metaanalize incluzând 25 studii randomizate, controlate și un număr de 4874 subiecți a arătat că o scădere a greutății corporale cu 5,1 kg s-a corelat cu o reducere a TA sistolice cu 4,4 mmHg și a TA diastolice cu 3,57 mmHg (14). Scăderea în greutate implică mecanisme complexe și exercită multiple efecte benefice asupra organismului, de la efectul de reducere a valorilor TA, până la scăderea mortalității prin diabet zaharat, așa cum
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
zaharat, așa cum este exemplificat în tabelul 5.2. Tabelul 5.2. Efectele benefice ale scăderii în greutate la subiecții obezi Efectele potențial benefice ale scăderii în greutate de 10 kg la un subiect de 100 kg Tensiunea arterială Scăderea TA sistolice cu 10 mmHg Scăderea TA diastolice cu 10 mmHg Diabet zaharat Scade riscul de a dezvolta diabet zaharat cu 50% Scade rapid cu 30-50% nivelul glicemiei Scade cu 15% hemoglobina glicozilată Scade cu 30-40% mortalitatea asociată bolii Lipidele plasmatice Scade
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
și în reducerea valorilor TA la subiecții hipertensivi (1, 20, 21, 22). O metaanaliză a 15 studii randomizate, controlate, care au inclus 2234 subiecți a arătat că scăderea consumului de alcool a fost asociată cu o reducere atât a componentei sistolice, cât și diastolice a TA, cu 3,31 mmHg și, respectiv cu 2,04 mmHg, răspuns invers proporțional cu cantitatea de alcool ingerată (23). 5.1.4. Reducerea aportului de sare și alte modificări ale dietei Dieta cu conținut crescut
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
aportului de sodiu scade TA și previne apariția HTA, efect benefic chiar și în cazul unui minime scăderi a aportului alimentar de sare. În toate aceste studii scăderea aportului de sare a fost asociată cu o reducere semnificativă a TA sistolice la subiecții normotensivi (24, 25). Multiple studii au arătat că o reducere a aportului de sare de la un consum inițial de 10 g/zi la valori între 4,7-5,8 g/zi determină o reducere medie a valorilor TA cu
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
zi determină o reducere medie a valorilor TA cu 4-6 mmHg, cu o mare variabilitate individuală. Cutler și colaboratorii au estimat că o reducere, în medie, cu 77 mmoli/zi a aportului de sodiu alimentar determină o scădere a TA sistolice cu 2,8 mmHg și, respectiv scăderea TA diatolice cu 1,5 mmHg (26). Restricția moderată de sodiu, obiectiv greu de realizat în practică ar trebui avută în vedere la toți subiecții: ca măsură preventivă la normotensivi și ca măsură
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
recomandată pentru controlul HTA. În grupul control care a fost alcătuit să reflecte o dietă tipic americană, scăderea aportului de sare de la un nivel înalt la o valoare intermediară a aportului de sodiu a determinat o reducere semnificativă a TA sistolice cu 2,1 mmHg, respectiv de 4,6 mmHg în cazul scăderii aportului de la un nivel intermediar la un aport redus de sodiu. În grupul de subiecți la care s-a aplicat dieta DASH, scăderea TA sistolice a fost de
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
semnificativă a TA sistolice cu 2,1 mmHg, respectiv de 4,6 mmHg în cazul scăderii aportului de la un nivel intermediar la un aport redus de sodiu. În grupul de subiecți la care s-a aplicat dieta DASH, scăderea TA sistolice a fost de 1,3 mmHg la subiecții normotensivi și de 1,7 mmHg la pacienții hipertensivi. În lotul de subiecți la care s-au aplicat concomitent și dieta DASH și reducerea aportului de sare, scăderea valorilor TA sistolice a
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
TA sistolice a fost de 1,3 mmHg la subiecții normotensivi și de 1,7 mmHg la pacienții hipertensivi. În lotul de subiecți la care s-au aplicat concomitent și dieta DASH și reducerea aportului de sare, scăderea valorilor TA sistolice a fost de 7,1 mmHg la subiecții normotensivi și de 11,5 mmHg la hipertensivi (28). Studiile clinice au demonstrat că reducerea aportului de sodiu scade valorile TA atât la subiecții normotensivi, cât și la hipertensivi, reduce incidența HTA
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
prin restricția aportului de sare și, astfel, evită dezvoltarea HTA. În acest studiu au fost incluși 2382 subiecți obezi de ambele sexe, cu vârste cuprinse între 30-54 ani, cu o valoare a TA diastolice de 83-89 mmHg și a TA sistolice inferioară valorii de 140 mmHg, randomizați privind terapia nonfarmacologică: restricție de sodiu și scădere în greutate. La subiecții cu restricție de sodiu (de 50 mEq în aportul de sodiu la 104 6 luni și de 40 mEq la 36 luni
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
terapia nonfarmacologică: restricție de sodiu și scădere în greutate. La subiecții cu restricție de sodiu (de 50 mEq în aportul de sodiu la 104 6 luni și de 40 mEq la 36 luni) s-a decelat o scădere a TA sistolice cu 2,9 mmHg și, respectiv a TA diastolice cu 1,6 mmHg la 6 luni. La 48 de luni de urmărire riscul de a dezvolta HTA a fost redus cu 16-22% la subiecții la care s-a aplicat tratamentul
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
a fost redus cu 16-22% la subiecții la care s-a aplicat tratamentul nonfarmacologic (29). Studiul randomizat Trial of Nonpharmacologic Interventions in the Elderly (TONE) a inclus 975 subiecți cu vârsta cuprinsă în intervalul 60 - 80 ani, având valorile TA sistolice mai mici de 145 mmHg și ale TA diastolice inferioare valorii de 85 mmHg. Pacienții din studiu primeau monoterapie și au fost randomizați privind reducerea aportului de sodiu. La o perioadă de urmărire de trei luni, subiecții care au redus
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
Pressure (INTERSALT), care a inclus mai mult de 10000 de subiecți din 32 de țări din întreaga lume au arătat că o excreție urinară superioară de potasiu cu 50 mmoli pe zi a fost asociată cu o scădere a TA sistolice cu 3,36 mmHg și cu reducerea TA diastolice cu 1,87 mmHg (41). Dieta scăzută în potasiu este asociată cu o prevalență crescută a HTA la subiecții afroamericani (42, 43). Studii randomizate au arătat că suplimentele de potasiu adăugate
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]