390 matches
-
litere majuscule aurii: * UNITATEA SPECIALĂ 30 JANDARMI PROTECȚIE INSTITUȚIONALĂ "OBIECTIVE DIPLOMATICE" BUCUREȘTI. Semnificația elementelor însumate a) șevronul de aur - protecție, conservare, constanță, fermitate; ... b) stelele roșii - oamenii; ... c) grenadele aprinse - jandarmeria; curaj, valoare, dorința de a lupta pentru țară; ... d) sitar - străinii. ... Însemnul heraldic al Unității Speciale 30 Jandarmi Protecție Instituțională "Obiective Diplomatice" București ----------- Anexa 133 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 181 din 30 decembrie 2013 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 15
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
aprobate pentru perioada de vânătoare 2016/2017, la speciile cerb comun, cerb lopătar și capră neagră * Anexa 2 Modificări la Centralizatorul nr. 5 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada de vânătoare 2016/2017, la speciile: lișiță, găinușă de baltă, sitar de pădure, becațină comună, becațină mică, cioară grivă, cioară grivă sudică, cioară de semănătură, coțofană și gaiță *
ORDIN nr. 1.751 din 12 septembrie 2016 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 951/2016 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânarea este permisă, pentru perioada de vânătoare mai 2016 - 14 mai 2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275365_a_276694]
-
30 Jandarmi Protecție Instituțională "Obiective Diplomatice" București din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: scut albastru, cu un șevron de aur, încărcat cu cinci stele roșii, însoțit în șef de două grenade aprinse de argint și în vârf de un sitar de același metal. În exergă, între două cercuri aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule aurii: * UNITATEA SPECIALĂ 30 JANDARMI PROTECȚIE INSTITUȚIONALĂ "OBIECTIVE DIPLOMATICE" BUCUREȘTI. Semnificația elementelor însumate a) șevronul de aur - protecție, conservare, constanță, fermitate; ... b) stelele
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008(*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268817_a_270146]
-
litere majuscule aurii: * UNITATEA SPECIALĂ 30 JANDARMI PROTECȚIE INSTITUȚIONALĂ "OBIECTIVE DIPLOMATICE" BUCUREȘTI. Semnificația elementelor însumate a) șevronul de aur - protecție, conservare, constanță, fermitate; ... b) stelele roșii - oamenii; ... c) grenadele aprinse - jandarmeria; curaj, valoare, dorința de a lupta pentru țară; ... d) sitar - străinii. ... Însemnul heraldic al Unității Speciale 30 Jandarmi Protecție Instituțională "Obiective Diplomatice" București ----------- Anexa 133 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 181 din 30 decembrie 2013 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 15
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008(*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268817_a_270146]
-
Bonasa bonasia) (Ierunca) - Tetrao urogallus (Cocoș de munte) Phasianidae - Perdix perdix (Potârniche) - Coturnix coturnix (Prepeliță) - Phasianus colchicus (Fazan) GRUIFORMES Rallidae - Gallinula chloropus (Găinușa de baltă) - Fulica atra (Lișița) CHARADRIIFORMES Scolopacidae - Lymnocryptes minimus (Becațina mică) - Gallinago gallinago (Becațina comună) - Scolopax rusticola (Sitarul de pădure) COLUMBIFORMES Columbidae - Columba oenas (Porumbel de scorbură) - Columba palumbus (Porumbel gulerat) - Streptopelia decaocto (Guguștiuc) - Streptopelia turtur (Turturică) PASERIFORMES Alaudidae - Alauda arvensis (Ciocârlie de câmp) Corvidae - Garrulus glandarius (Gaiță) - Pica pica (Coțofană) - Corvus monedula (Stăncuța) - Corvus frugilegus (Cioară de
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
moțată) - Aythya marila (Rața cu cap negru) - Melanitta nigra (Rața neagră) GALLIFORMES Tetraonidae - Tetrao urogallus (Cocoș de munte) GRUIFORMES Rallidae - Fulica atra (Lișița) CHARADRIIFORMES Charadriide - Pluvialis apricaria (Ploier auriu) Scolopacidae - Lymnocryptes minimus (Becațina mică) - Gallinago gallinago (Becațina comună) - Scolopax rusticola (Sitar de pădure) Anexa 6 METODE ȘI MIJLOACE de captură și ucidere și modalități de deplasare interzise în vederea capturării sau uciderii a) Mijloace neselective: ... MAMIFERE - Animale captive, eventual orbite sau mutilate, utilizate ca momeală vie; - Aparatură audio, dispozitive electrice și electronice
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
102) Vanneau éperonné Pavoncella armata Sporenkievit Abibe-esporado Kynsihyyppä Sporrvipa Ploierul spinos (103) Chevalier combattant Combattente Kemphaan Combatente Suokukko Brushane Bătăușul (104) Bécassine double Croccolone Poelsnip Narceja-real Heinäkurppa Dubbelbeckasin Becațina mare (105) Barge rousse Pittima minore Rosse grutto Fuselo Punakuiri Myrspov Sitarul de mal nordic (106) Courlis à bec grêle Chiurlottello Dunbekwulp Maçarico-de-bico-fino Siperiankuovi Smalnäbbad spov Culicul (107) Chevalier Sylvain Piro piro boschereccio Bosruiter Maçarico-bastardo Liro Grönbena Fluierarul de mlaștină (108) Bargette de Térek Piro-piro Terek Terekruiter Maçarico-sovela Rantakurvi Tereksnäppa Fluierarul (109
jrc3344as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88502_a_89289]
-
Bécasseau maubèche Piovanello maggiore Kanoetstrandloper Seixoeira Fugaciul mare 51. Philomachus pugnax Combatiente Brushane Kampflaeufer Ruff reeve Chevalier combattant Combattente Kemphaan Combatente Bătăușul 52. Limosa limosa Aguja colinegra Stor kobbersneppe Uferschnepfe Black-tailed godwit Barge a queue noir Pittima reale Grutto Maçarico-de-bico-direito Sitarul de mal 53. Limosa lapponica Aguja colipinta Lille kobbersneppe Pfuhlschnepfe Bar-tailed godwit Barge rousse Pittima minore Rosse grutto Fuselo Sitarul de mal nordic 54. Numenius phaeopus Zarapito trinador Lille regnspove Regenbrachvogel Whimbrel Courlis corlieu Chiurlo piccolo Regenwulp Maçarico-galego Culicul mic
jrc2480as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87634_a_88421]
-
Combatente Bătăușul 52. Limosa limosa Aguja colinegra Stor kobbersneppe Uferschnepfe Black-tailed godwit Barge a queue noir Pittima reale Grutto Maçarico-de-bico-direito Sitarul de mal 53. Limosa lapponica Aguja colipinta Lille kobbersneppe Pfuhlschnepfe Bar-tailed godwit Barge rousse Pittima minore Rosse grutto Fuselo Sitarul de mal nordic 54. Numenius phaeopus Zarapito trinador Lille regnspove Regenbrachvogel Whimbrel Courlis corlieu Chiurlo piccolo Regenwulp Maçarico-galego Culicul mic 55. Numenius arquata Zarapito real Stor regnspove Großer Brachvogel Curlew Courlis cendre Chiurlo Wulp Maçarico-real Culicul mare 56. Tringa erythropus
jrc2480as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87634_a_88421]
-
Mihoveni sunt mulți fazani (Phasianus colchicus). Interes cinegetic în zonă mai prezintă iepurele (Lepus europaeus), căprioara (Capreolus capreolus), vulpea (Canis vulpes) și mistrețul (Sus scrofa), care populează pădurile din apropiere. Dintre păsări predomină grangurul (Oriolus oriolus), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes) și sitarul (Scolopax rusticola). Apele din zonă sunt populate cu mreană (Barbus jluviatilis), clean (Leuciscus cephalus), lipan (Thymolus thymolus), scobar (Chonarostoma nasus) și crap (Cyprinus carpio). Teritoriul actualului oraș Suceava și împrejurimile sale au fost locuite, așa cum atestă cercetările arheologice, din timpuri
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
daurica"), rândunica de hambar ("Hirundo rustica"), vultur codalb ("Haliaeetus albicilla"), piciorong ("Himantopus himantopus"), sfrâncoc ("Lanius excubitor"), sfrâncioc-cu-cap-roșu ("Lanius senator"), grelușel pătat ("Locustella naevia"), pescăruș sur ("Larus canus"), pescăruș negricios ("Larus fuscus"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), prundaș de nămol ("Limicola falcinellus"), sitar de mâl ("Limosa limosa"), grelușelul de stuf ("Locustella luscinioides"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș cu cioc subțire ("Larus genei"), pescăruș mic ("Larus minutus"), sitarul de mal nordic ("Limosa lapponica"), ciocârlie de Bărăgan ("Melanocorypha calandra
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
fuscus"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), prundaș de nămol ("Limicola falcinellus"), sitar de mâl ("Limosa limosa"), grelușelul de stuf ("Locustella luscinioides"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș cu cioc subțire ("Larus genei"), pescăruș mic ("Larus minutus"), sitarul de mal nordic ("Limosa lapponica"), ciocârlie de Bărăgan ("Melanocorypha calandra"), culic cu cioc subțire ("Numenius tenuirostris"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), pitulice ("Sylvia nisoria"), fluierar sur ("Xenus cinereus"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), șorecar-mare ("Buteo rufinus"), prundăraș
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
în diferite condiții geografice ca: mistreți, căprioare, iepuri, lupi, viezuri, dihori, nevăstuici și arici. Dintre reptile, cea mai largă răspândire o au: șarpele de alun și năpârca. În pădurile de câmpie trăiesc coțofene, stăncuțe, ciori, granguri, botgroși, privighetori, dumbrăvence, pupeze, sitari, becațe, șoimul dunărean și viesparul. Fauna acvatică se repartizează în următoarele complexe faunistice:
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
vulpe, veveriță. Multe dintre aceste animale au dispărut sau și-au redus numărul datorită intervenției omului, prin defrișarea pădurilor sau datorită braconajului. Așa se întâmplă cu cerbul și mistrețul, care practic, nu mai există. Păsările cele mai numeroase sunt: fazanul, sitarul, gaița, ciocârlia de pădure, privighetoarea, ciocănitoarea, pupăza, cucul, vrabia de câmp, cioara, guguștiucul. Fauna de câmp este reprezentată de: iepure, dihor, nevăstuică, cârtiță. Resursele naturale sunt: petrolul, gazele naturale, pășuni și fânețe naturale , terenurile arabile. Conform recensământului efectuat în 2011
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
din primăvară până în toamnă în aceste locuri, unde găsește optime posibilități de hrănire și de înmulțire. În iazurile aflate pe raza fostei moșii Piticaru - iazul Piticaru și iazul Murguleț, se întâlnesc păsări ca: rața sălbatică ("Anas platyrhynchos"), lișița ("Fulica atra"), sitarul ("Limosa limosa"), pescărușul ("Alcedo athis L."), nagâțul ("Vanellus vanellus L."), stârcul ("Ardea cinerea"). Insectivorele constituie acea grupă a mamiferelor de pe meleagurile Crasnaleucii pentru care în ce mai mare parte insectele constituie hrana lor. Ariciul ("Erinaceus europaeus") este unul dintre animalele
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
de la Dudescu. Păsările sunt mai bine reprezentate prin cele de apă și de pădure. Deși s-au împuținat, există totuși un număr apreciabil de păsări sedentare sau migratoare ca : diferite specii de rațe, gâște mari, gârlițe, stârci, pescăruși, nagâți, becațini, sitari, cufundaci, lișițe, țigănuși. Lebede au fost un timp pe suprafața lacului Balaban. În stepă și chiar în localități trăiește un număr mare de grauri. În cârduri mari ei atacă viile, cireșii și alte plante de cultură. O mare parte dintre
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
porumbac, cucuveaua, șorecarul încălțat. În habitatul Lacului Tătaru, au fost identificate 91 specii de păsări caracteristice habitatelor de baltă și baltă-mlaștină, printre care și specii amenințate cu dispariția la nivel european, specii vulnerabile la modificări ale habitatului lor sau rare: sitarul de mâl (Limosa limosa), cioc întors (Recurvirostra avosetta), chirighița cu obraz alb (Chlidonias hybridus), fluierarul cu picioare roșii (Tringa totanus) etc. Satul Tătaru avea în 2002 o populație de 2262 de locuitori, din care 1764 de persoane au drept de
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
de asemenea și în România și Ucraina, și în Balcanii de Est. În păduri trăiesc : cerbi, jderi, veverițe, șoareci de pădure, pajure, vulturi pleșuvi, ciufi de pădure, huhureze, ulii, ciocănitori pestrițe, pițigoi, cinteze, codobaturi, gaițe, coțofene, cuci, dumbrăvenci, porumbei și sitari. Stepa are o faună alcătuită mai ales din rozătoare, dintre care cel mai reprezentativ este popândăul. Mai apar: hârciogul, șoarecii de câmp și cățeii-pământului. Animalele mai mari sunt: lupul, vulpea, viezurele, dihorul de stepă, dihorul pătat. Dintre păsări se întâlnesc
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
va face în mod simbolic (cum s-a arătat în figura de mai sus, primul portativ). Instrumentele capabile să realizeze glissando propriu-zis sunt: instrumentele cu coarde și tastieră (fără bare: familia viorii, familia violei, diverse instrumente populare; cu bare: chitară, sitar), trompeta cu culisă și trombonul (cu culisă), timpanul, ferăstrăul, undele Martenot, teraminul ș.a. Acestora se adaugă sintetizatoarele, care pot realiza glissandi și portamenti servindu-se de rotița de control al înălțimii (en. "pitch wheel"), situată de regulă în stânga claviaturii. Totuși
Glissando () [Corola-website/Science/308367_a_309696]
-
limbii române, „-tară”) din denumirea instrumentului însemna „coardă” în limba sanscrită. Astfel, instrumentele populare dotar (Turkestan, regiune asiatică), setar (Iran), ceartar (Iran), panștar (Afghanistan) denumesc instrumente similare cu două, trei, patru, respectiv cinci corzi. E probabil ca numele instrumentului indian sitar să provină din setar; construcția foarte diferită sugerează preluarea instrumentului din vechi timpuri, astfel încât metamorfozele care l-au adus în stadiul cunoscut nu sunt altceva decât amprenta culturii indiene. În schimb, „chitară” este derivat din ceartar - ipoteza este confirmată de
Chitară () [Corola-website/Science/302376_a_303705]
-
(n.17 mai1956, Ghindești în Republica Moldova) este un muzician rock, poliinstrumentalist (flaut, fluier, saxofon, baterie, percuție, sarod, sitar), compozitor și vocalist. Născut într-o familie mixtă (lipovean și româncă). Unchiul a fost deportat la Kurgan în anul 1949 ca culac. Membru ULCT (1970-1984). A fost membru al formațiilor "Dnestrovskie ghitarî"(1970-1973), "Cordial" (Tiraspol)(1973-1974), Surgut(1974-1979)", Cruiz" din
Vsevolod Coroliuc () [Corola-website/Science/312596_a_313925]
-
a găsit pe Curaj, când era doar un pui, și l-a luat acasă. Tot ea este cea care îl atenționează pe Eustache, soțul ei, să nu-l mai sperie pe Curaj. Îi place să bea ceai, să cânte la sitar, să își îngrijească grădina sau să se uite la televizor. Este foarte bună și amabilă, chiar și atunci când nu e cazul. Este o bucătăreasă de excepție, însă folosește în rețetele ei prea mult oțet, care tinde să-i dezguste pe
Lista personajelor din serialul Curaj, câinele cel fricos () [Corola-website/Science/311845_a_313174]
-
Muriel este o doamnă scoțiană în vârstă. Ea l-a găsit pe Curaj, când era doar un pui, și l-a luat acasă. Tot ea este cea care îl apără de Eustache. Îi place să bea ceai, să cânte la sitar, să își îngrijească grădina sau să se uite la televizor. Este foarte bună și amabilă, chiar și atunci când nu este cazul. Eustace este un fermier bătrân, soțul lui Muriel. Îl insultă mereu pe Curaj. Îi plac lucrurile simple cum ar
Curaj, câinele cel fricos () [Corola-website/Science/311844_a_313173]
-
la brâu, iară care a jurat strâmb e spânzurată de limbă, care își suduie părinții e spânzurată de spinare; iar ceia ce ascultă la fereastra altora satana o trage cu cleștele de ureche; care face vraciuri pe vaci, are un sitar la cap. Omul ce ară mejdiile altora e prins la plug iar un drac apasă de grindei, altul ține de coarne; morariul care ține măsură hamișe poartă pe cap o piatră de moară; satana arde cu foc ochii și limba
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
obținute în urma schimbării orelor de somn. Muzica rock psihedelică caută să influențeze starea psihică a ascultătorului în două direcții aflate în puternic contrast: anxietatea sau calmul meditației. Iubitori ai culturilor Orientului, artiștii psihedelici introduc în muzica lor instrumentație (de exemplu, sitarul) sau practici (compoziții care imită stilul respectiv, înregistrări autentice) specifice. Muzica abundă de efecte sonore, construite fie cu materiale preînregistrate (conținând instrumente nespecifice rock-ului, zgomote bizare sau ritmuri), manevrate în timpul înregistrării muzicii, fie ca filtre de alterare a sonorității
Rock psihedelic () [Corola-website/Science/310400_a_311729]