1,118 matches
-
și-au propus să deosebească între burnout situațional și burnout dispozițional. Ei au evaluat caracteristicile stilurilor de burnout în situația de examen în cazul unui eșantion de studenți. La începutul semestrului au evaluat stilurile de burnout dispozițional ale participanților. Burnout-ul situațional a fost apoi măsurat în trei etape ale situației de examen. Stilurile dispoziționale care au corelat cel mai puternic cu cele situaționale au fost folosirea religiei și a alcoolului. Alte strategii ce au prezentat corelații ridicate au fost recadrarea pozitivă
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
în cazul unui eșantion de studenți. La începutul semestrului au evaluat stilurile de burnout dispozițional ale participanților. Burnout-ul situațional a fost apoi măsurat în trei etape ale situației de examen. Stilurile dispoziționale care au corelat cel mai puternic cu cele situaționale au fost folosirea religiei și a alcoolului. Alte strategii ce au prezentat corelații ridicate au fost recadrarea pozitivă, reținerea, căutarea susținerii instrumentale, negarea și dezangajarea mentală. În ceea ce privește stresul traumatic secundar, cercetările arată că folosirea anumitor strategii de burnout poate preveni
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
teatru), sport, dans etc. (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Limbaj (engl. language, fr. langage) este un instrument (adecvat) de codificare obiectivă care face posibilă trecerea funcției comunicaționale de la un stadiu receptiv reactiv, la unul activ debitant (de la cel situațional sau practic, la cel general abstract ). În același timp, este expresia concretizată și particularizată a limbii vorbite de un individ altui individ sau de un individ unui grup precum și invers, dar și o comunicare de dialog intern (cu sine însuși
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
este vorba de o personalitate anomică rezultată prin suprapunerea unor valori negative de personalitate, manifestată predominant prin inafectivitate, insensibilitate, impulsivitate, egofilie ("Romanian Journal of Legal Medicine" Vol. XIV, nr. 1, 2006). Ultimul element al conceptului triunic este definit de factorii situaționali determinanți ce realizează trecerea la actul antisocial propriu-zis: consumul de alcool sau droguri, intoleranță la frustrații, incapacitatea de manifestare afectivă, impulsivitatea scăpată de sub control. Dată fiind complexitatea fenomenologiei delincvenței este semnificativ ca în analiza acesteia să se țină seama de
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
specificul comunicării din interiorul grupului de referință, de unde individul "absoarbe" cultura și se conformează regulilor și normelor sociale și legale. Autorul consideră că pentru a evalua obiectiv și exhaustiv comportamentului infracțional trebuie să se țină seama de următoarele determinări: o situaționale prin care se iau în considerare elementele care intră în joc în momentul comiterii delictului; o istorice sau geneticevizează elementele care au influențat anterior situația și viața delincventului; În consecință, comportamentul deviant este rezultat din "învățarea socială", acesta nu reprezintă
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
sexual Statut social ridicat Statut social scăzut Loc de muncă stabil (tatăl) Fără loc de muncă (tatăl) Educație inconsecventă în copilărie Educație dură în copilărie Tip controlat în timpul comiterii faptei Tip anxios Consum de alcool Consum minim de alcool Stres situațional crescut (agitație) Sters situațional minim Coabitează cu un partener Trăiește singur Mobilitate mare (mașina bună) Trăiește sau lucrează în apropierea locului crimei Urmărește crima (în presă) Interes minim față de eveniment Își poate schimba locul de muncă / orașul Schimbare semnificativă de
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Statut social scăzut Loc de muncă stabil (tatăl) Fără loc de muncă (tatăl) Educație inconsecventă în copilărie Educație dură în copilărie Tip controlat în timpul comiterii faptei Tip anxios Consum de alcool Consum minim de alcool Stres situațional crescut (agitație) Sters situațional minim Coabitează cu un partener Trăiește singur Mobilitate mare (mașina bună) Trăiește sau lucrează în apropierea locului crimei Urmărește crima (în presă) Interes minim față de eveniment Își poate schimba locul de muncă / orașul Schimbare semnificativă de comportament (abuz de droguri
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
agresivitate asociate ori disimulate; personalitate psihopatică specific individului puternic neadaptat și deviat social; personalitate psihotică; personalitate demențială caracterizat printr-un comportament agresiv, compulsiv și imprevizibil. C. În funcție de gradul de pregătire infracțională, L. Yablonski diferențiază două categorii de infractori : 1. Criminalii situaționali caracterizați prin faptul că: se confruntă cu o problemă care solicită acțiunea; aleg acțiunea care constituie o violare a legii; au fost prinși, arestați, condamnați și li s-a oferit statutul de criminali; până la comiterea infracțiunii s-au supus sistemului
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ea (căutarea în mod responsabil ceea ce este în mod obiectiv drept și a decide în favoarea lui) este infailibil și în acest sens este «voce a lui Dumnezeu». Nu este în mod necesar așa pentru conținutul indicației judecății morale a conștiinței situaționale cu privire la acțiunea/comportamentul concret; ea ar putea să consimtă sau cere ceea ce nu este corect, așadar, nu ar putea fi numită «vocea lui Dumnezeu» în acest sens”. 1.1.2.3 Loc de întâlnire cu ceilalți Am spus deja că
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de altă parte, prin evaluarea neutrală a alternativelor și identificarea efectelor lor asupra grupurilor sociale relevante, facilitând astfel negocierile constructive și crearea consensului. Estimarea cognitivă reprezintă deci un factor determinativ distinct al opțiunilor, care intră în interacțiune cu ceilalți factori situaționali și care poate să genereze o selectare mai bună. Metodologia analizei sociologice a acestui proces, așa cum este descris în modelul discutat aici, e diferită de cea din modelul bazat pe epistemologia problemelor cu soluție unică. Ea trebuie să combine analiza
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
nouă formulă: reducerea costurilor sociale ale reformei pentru a o face pe aceasta suportabilă/sustenabilă social. Tipuri de factori extrinseci în explicarea tranzițieitc " Tipuri de factori extrinseci în explicarea tranziției" În analiza explicației dificultăților tranziției, importanța factorilor referitori la condițiile situaționale ale României (structuri economice moștenite, contextul geopolitic) a tins să fie diminuată, accentul căzând pe factorii social-culturali interni actuali care trimit la responsabilitatea colectivității. Respingerea importanței factorilor explicativi situaționali este efectul atitudinii active. Invocarea exclusivă a factorilor situaționali reprezintă mai
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
tranziției" În analiza explicației dificultăților tranziției, importanța factorilor referitori la condițiile situaționale ale României (structuri economice moștenite, contextul geopolitic) a tins să fie diminuată, accentul căzând pe factorii social-culturali interni actuali care trimit la responsabilitatea colectivității. Respingerea importanței factorilor explicativi situaționali este efectul atitudinii active. Invocarea exclusivă a factorilor situaționali reprezintă mai mult o scuză și are ca efect demotivarea efortului. Următoarele cinci tipuri de factori extrinseci sunt în mod curent utilizate în explicația dificultăților/eșecurilor tranziției. Factori extrinseci 1: deficitul
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
la condițiile situaționale ale României (structuri economice moștenite, contextul geopolitic) a tins să fie diminuată, accentul căzând pe factorii social-culturali interni actuali care trimit la responsabilitatea colectivității. Respingerea importanței factorilor explicativi situaționali este efectul atitudinii active. Invocarea exclusivă a factorilor situaționali reprezintă mai mult o scuză și are ca efect demotivarea efortului. Următoarele cinci tipuri de factori extrinseci sunt în mod curent utilizate în explicația dificultăților/eșecurilor tranziției. Factori extrinseci 1: deficitul de mentalitate cerută de democrație și economia de piață
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
asupra influenței educaționale autoritare în absența investigării situației de ansamblu, întrucât amplitudinea influenței cadrului didactic depinde și de modul în care acesta, prin atitudinea și stilul său, imprimă un sens valoric interrelațiilor la nivelul grupului. Astfel, din punct de vedere situațional, influența educațională (în legătură directă cu autoritatea) este repartizată analitic pe două niveluri abordabile: - influența nondistribuită - purtătorul acesteia este persoana cadrului didactic, investită oficial cu o serie de atribuții interacționale (și cu conținut deontologic); - influența distribuită - are ca purtător pe
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
cu mare influență în planul relațional, interacțional-pedagogic; - pentru o schimbare a stilului nu este nevoie de o schimbare a trăsăturilor de personalitate, ci de o reconstrucție și de o reechilibrare între cele existente deja; - stilul are valoare atunci când este interpretat situațional; - nu există un stil ideal, cel mult unul mai eficient decât celălalt, explicabil prin separarea variabilelor constitutive ale acestuia; - variabila direcțională: + directivism - - permisivism + - variabila socio-afectivă: + căldură - - răceală + - abordarea mai concretă a așa-zisului stil „democratic”; - raportarea stilului educațional la situațiile
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
acesta a folosit pentru prima dată termenul de contingență, construindu-și teoria plecând de la considerentul că eficiența conducerii depinde de: - personalitatea conducătorului: are în vedere faptul că există conducători motivați de relațiile interpersonale și alții motivați de sarcinile instructiv-educative; - variabilele situaționale: au în vedere atât situațiile favorabile, cât și pe cele nefavorabile. Liderii motivați de sarcină vor fi mai eficienți atât în situațiile favorabile, cât și nefavorabile. Fiedler reproșa propriilor sale teorii faptul că s-a accentuat prea mult schimbarea personalității
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
nu toate elementele planificate se traduc în programe. Programul este mai operațional decât planul. Cea mai importantă problemă a planificării însă o constituie corelația optimă dintre obiective - resurse - timp. Totodată, nu sunt de neglijat nici spațiile acordate microdeciziilor, locale și situaționale, care pot să determine flexibilizarea planificării. Optimizările, revenirile și adaptările pe parcurs ale procesului de management al clasei de elevi sunt dependente de spațiile secundare acordate conexiunii inverse, intuiției și creativității didactice. Planificarea nu trebuie privită de către profesor separat de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
2. integrarea individuală: pentru copiii ce prezintă cazuri demne de a fi investigate separat, izolat, și forme profunde de retard, cel mai adesea este utilizată această manieră de intervenție educațională. Cadrul didactic, sprijinit de consilierul școlar va acționa în conformitate cu imperativele situaționale determinând chiar frecvența școlară și încărcătura sarcinilor de învățare. La acestea se adaugă un anumit stil educațional flexibil și eficient; copiii cu nevoi speciale care au absolvit satisfăcător tronsoanele inferioare ale școlarității pot continua mai departe celelalte trepte ale sistemului
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
aranjament pozitiv. În planul eficienței este un generator de stări pozitive pe termen scurt, mediu și lung; • Negociatorul afectiv: acționează și negociază potrivit sentimentelor și emoțiilor sale de moment. Departe de a fi pragmatic în negocierile sale, acționează potrivit afectivității situaționale și gradului de intensitate a relației cu partenerul. Reacția sa se bazează pe dorința, pe subiectivitate, pe prietenie și pe respingere. Maniera ideală de combatere este pătrunderea în universul său afectiv; • Negociatorul conflictual este o persoană care acordă prioritate forței
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
motivantă, educativă deci, revelatoare și iluminatoare. Să fim mai indulgenți, deci, cu asemenea „cadouri” formative, să le potențăm forțele educative refuzând argumentul vetust al traditiei școlare. Spiritul pedagogic modern ne obligă să înțelegem și să tratăm nu numai diferențiat și situațional greșeala, ci și cu o atitudine schimbată: intransigentă, dar deschisă, motivantă și cooperantă. Temeiurile care fundamentează decizia unei intervenții corective în cazul erorii trebuie să fie deci cele psihopedagogice. * După cum se observă, apelul la pedeapsă poate fi făcut numai în măsura în care
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
individului; astfel, Învățarea umană face parte dintr-un proces de organizare și dezvoltare a Întregii sale personalități. Procesul Învățării reprezintă rezultatul unei interacțiuni de durată a proceselor psihice interne ale individului (cognitive, motivaționale și afective) și contextul extern (social și situațional). Învățarea nu se rezumă doar la acumularea În memorie a unui volum de informație, ci presupune și restructurarea lor și transformarea În moduri de operare, În structuri cognitive care să poată fi adaptate diferitelor situații 1. La cel mai general
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
a explica foarte ridicata consensualitate de gândire și comportament în cadrul multor culturi și subculturi. Pe de altă parte, nici viziunea „valorilor veșnice”, imuabile, general valabile, cu acțiune mecanică nu e productivă. Ca și alte „fapte sociale”, ele sunt supuse presiunilor situaționale, interpretărilor și schimbărilor. Dacă ar fi să sugerăm totuși o poziție care ni se pare cea mai benefică pentrucercetătorul pus în fața studierii și explicării unor fenomene concrete, credem că, din toată această dispută în jurul naturii, generalității și gradului de constrângere
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a constatat o corelație pozitivă ridicată între atitudinea favorabilă față de candidat și impresia făcută la TV, precum și între acestea și votul efectiv. Dar aceste corelații au fost mult mai puternice la subiecți cu o accesibilitate atitudinală mai mare. 3. Factorii situaționali. Pornind de la rezultatele numeroaselor cercetări ce iau în considerare factori de personalitate (inclusiv atitudinile și opiniile individului) și parametrii situației, mulți autori insistă că predicțiile comportamentale pot fi făcute cu mai mare acuratețe prin cunoașterea situației decât prin cunoașterea diferențelor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
această distincție. În cazul întrebărilor factuale, informația privește elemente de comportament aleindivizilor anchetați, ale semenilor din jurul lor sau situații ce caracterizează viața subiecților sau a comunităților în cadrul cărora trăiesc. În principiu, toate aceste aspecte se materializează în fapte comportamentale sau situaționale și ar putea fi înregistrate prin metoda observației, dacă o asemenea investigare n-ar presupune eforturi extrem de mari. Câte seriale a urmărit omul în ultima săptămână la televizor, la ce oră s-a sculat în dimineața zilei respective, câți bani
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
informaționale) care presupun conținuturi informaționale și procesele informaționale care generează aceste conținuturi. Conținuturile informaționale se referă la motivații (de exemplu, scopuri/dorințe), percepții, imagini, gânduri (de exemplu, reprezentări, evaluări) etc. și au caracter specific (se referă la ceva anume), local (situațional) sau general (transsituațional). Procesele informaționale vizează transformarea guvernată de reguli a conținuturilor și au un caracter nespecific (pot acomoda orice conținut informațional), local (situațional) sau general (transsituațional); aceste reguli pot fi adesea modelate și formalizate prin dubletul „dacă - atunci”. Exemplu
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]