11,011 matches
-
toate-s cu putință! Învață-mă să rabd,tot ce primesc, Să-Ți mulțumesc,în clipele mai grele, Tu mă iubești,chiar și atunci,când Îți greșesc, Ajută Doamne,neputinței mele! Eu Te ridic,de câte ori tu cazi Ne spune Domnul Slavă,cu iubire, Și început bun ,vrea să punem chiar de azi, Să viețuim,strângând comori,spre mântuire! În tot ce fac,alături să îmi stai, Tu Domnul și Stăpânul vieții mele, Potrivnicului,Tu,să nu mă dai, Căci am trăit
SFATURI,MÂNTUITOARE! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380737_a_382066]
-
Îngerii,să-l poarte-n ceruri, Să-l așeze-n dreapta Ta! Miluiește,Iartă,Lasă, Ca s-aud când voi pleca, Vino,slugă credincioasă, Pregătit-am ,casa ta! Pacea Ta ,să dăinuiască, Ne trimite,har divin, Lumba toată,să grăiască: Slavă Ție- n,veci,AMIN! Referință Bibliografică: Ajutor de la Domnul! / Constantin Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2072, Anul VI, 02 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Constantin Ursu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
AJUTOR DE LA DOMNUL! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380745_a_382074]
-
viclene curse,amăgește! Tu,Cel ce știi,ce mare-i neputința firii, Ce vindecare își găsește doar prin moarte, Aprinde-n lume,flacăra iubirii, Ca să topească ale noastre reci păcate! Lacrimi de pocăință,să ne-mbogățească plânsul, Trimite-ne din slava Ta ,de sus, De multe ori,prin plâns,aflăm răspunsul, La întrebări,ce singuri deseori,le-am pus! Ce trebuie să știm? Al Tău Cuvânt,pe toți învață, Și-L înțeleg și oamenii de rând și împărații, Tu,pedepsește-ne
GLASUL MEU AUZI-L,DOAMNE! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380767_a_382096]
-
de Preasfânta Treime, de Maica Domnului - Născătoarea de Dumnezeu și de sfinții îngeri - păzitorii cerești. În încheierea acestor rânduri, felicitându-l pe distinsul autor pentru această inițiativă, îi dorim să aibă parte de inspirație divină în scrierile sale viitoare, spre Slava lui Dumnezeu și spre folosul sufletelor noastre!... Dumnezeu să-i binecuvânteze lucrările și să-l aibă în paza Lui cea sfântă!... (Gheorghe Dragomir - Director al Editurii și Fundației Culturale “România în Lume” - București). Stelian Gomboș - Activitatea publicistică: În revistele: „Studii
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
ani!... În altă ordine de idei, zic toate acestea pentru că, mai nou, observ o stare de instaurare a ispitei și a păcatului comodității, a triumfalismului și a autosuficienței, toate fiind mânate de păcatul orgoliilor personale, adică a mândriei și a slavei deșarte!... Energia rămasă după toată răvășirea noastră moral-duhovnicească, o epuizăm prin provocarea și alimentarea patimii curiozității, a vanității, a satisfacerii plăcerilor și a păcatelor de tot felul, după care ajungem la deznădejdea celui prins cu geanta de droguri, ori la
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
cu ajutorul punctelor de vedere și opiniilor acestor oameni deosebiți față de problemele spirituale și duhovnicești ale lumii contemporane, în fața cărora noi nu suntem altceva decât niște oameni supuși vremurilor acestui veac!... Căci, “noi locului ne ținem, cum am fost așa rămânem!”... Slavă lui Dumnezeu pentru toate!... Dumnezeu să ne ajute, tuturor, în continuare, în tot lucrul cel bun! Amin!... Autorul, https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: Cuvinte de har, oferite în dar... Prezentare de carte: Stelian Gomboș - „Smerite și sincere împărtășiri”, Editura
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
reînvie strecurându-se pe neștiute, făcându-și simțită prezența. Copiii care am fost odinioară nu au dispărut, își cer dreptul la trăiri, așa după cum este zidită firea omenească. Așadar, și în aceste zile, să ascultăm cu urechea sufletului toaca din slava cerului înălțându-se spre crugul veșniciei și glasurile îngerești amintindu-ne de ziua Nașterii Mântuitorului. Icoana Preacuratei să fie luminată de candela a cărei flacără păstrează tainele cerești. Să ne bucurăm de frumusețile simple izvorâte din ramurile argintate ale pomilor
RUGĂ PENTRU CRĂCIUNUL ANULUI 2015 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380797_a_382126]
-
creațiile Tale așa cum le-ai fact Tu după chipul și asemănarea Ta. Fă ca zilele acestei Sfinte Sărbători toată omenitrea să le trăiască în pace și bucurie. Fă să se împlinească cuvântul Tău trimis prin înger la Nașterea Fiului Tău: „Slavă întru cei de sus, lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire” CRĂCIUN FERICIT! AN NOU CU BUCURIE ! Elena BUICĂ Pickering-Toronto 24 Decembrie 2012 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - RUGĂ PENTRU CRĂCIUNUL ANULUI 2015 / Elena Buică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
RUGĂ PENTRU CRĂCIUNUL ANULUI 2015 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380797_a_382126]
-
criminalilor, precum USA în Afganistan? Aflând (din Canada) de acest «9/11» chinezesc (de mai mici proporții, dar la fel de șocant) primul meu gând a fost să aflu dacă rudele mele prin alianță din Kunming au fost sau nu afectate - și Slavă Domnului, nimeni nu s-au aflat in the wrong place at the wrong time (în loc greșit, la timp greșit), vorba americanilor. Informațiile pe care le-am putut afla din diferite surse, sunt următoarele: Un grup de 8 sau 10 indivizi
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
se află aici la închisoarea pușcăriei" (L. Livadă-Cadeschi, L. Vlad, Departamentul de cremenalion, p. 95). Ceea ce azi ar fi un pleonasm constituia o precizare normală în limbajul vremii. În seria principalelor sinonime trebuie să intre și temniță - termen de origine slavă, ieșit din uzul curent, dar cunoscut prin texte istorice și literare și respecializat ca termen livresc; cu aceste valori stilistice apare și în presă: "Chilia, temnița lebedelor" (EZ - 29.08.2006); " Cu Wurmbrand în temniță" (EZ, 9.09.2006); aceluiași
Închisoare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10256_a_11581]
-
Theba; o preamărește și Pisandru, care ne informează că atenianul Heracles dorea să ajungă pe pământul istrian, În Sciția, să captureze cerboaica de aur, protectoarea Deltei și a Gurilor Dunării. Îi aduce laudă fertilității părintele epicului, Herodot. Și imnul de slavă este Întregit, ev după ev, de alte genii de pe cele două țărmuri ale sale, precum Schiller, Heine, Petöfi, Jozseéf Attila, Eminescu, Hristo Botev... până la actualul George Filip*. Și aceștia, și alții și mulți alții fac un Înfiorat popas Între Munții
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
tor, productiv în română și totdeauna accentuat: căutător, băutor, întrebător, cititor etc. În ciuda componentei semantice similare, modelul formațiilor interne e în acest caz diferit de cel al împrumuturilor. Așa cum arăta și Al. Graur în articolul citat, influența limbilor germanice și slave și modelul latin cult al formei de nominativ au determinat accentuarea pe silaba penultimă. În cazul asemănător al lui profesor, s-a vorbit adesea despre concurența dintre două surse - franceza, care favoriza accentuarea pe silaba finală (professeur) și germana, cu
Editór / edítor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10349_a_11674]
-
lume, dar mai ales pentru a fi informat, privesc la televizor, ascult un post de radio sau răsfoiesc unul sau altul dintre tabloidele încă reavăne, gata să îmi mânjească degetele cu cerneală. Și asta nu ar fi mare dandana! Săpun, slavă Domnului, este! Apă, la robinet, mai limpede, mai cu rugina, dar este! Așa că, fără prea mare efort, în măsura în care vrei să fii sănătos, te speli și mâinile îți sunt iar curate. Plumbul, otravă nevăzuta din cerneală, se duce pe apă sâmbetei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de minte dat de Dumnezeu (restul cică ar fi un fel de materie bună de pus în tigaie), gândește, cine nu, pune de o mămăligă și întinge cu cocoloșul în obiectul sugerat, ca timp, după aceea, de înghițit în sec, slavă Domnului, patru ani, berechet! Acum, de ce să nu fiu sincer, cam fac din țânțar armăsar, invocând otravă din cine mai știe care jurnal intrată, prin buricul degetelor, în sufletul omului. Lumea nu prea mai citește. Moș Gogu, cu jurnalul adus
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pe bulevardul Elisabeta), strigă la călători cât îl țineau plămânii (bojocii): „Stația Zavaidoc!!!...” (informațiile aparțin scriitorului-muzicolog Marin Voican Ghioroiu, București). Ca recunoștința față de marele artist, nu ar fi prea mult ca o stradă, un bulevard să-i poarte numele... că, slavă Domnului!... cred că ne-am săturat de frumoasele magistrale (Macaralei, Belciugului, Șurubului, Plugului, Piuliței) care au rămas că emblemă a unei ere victorioase a clasei muncitoare, muritoare de foame). Cred că s-ar putea cinsti cu totul altfel acest român
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de nerostit cuvânt! În gând, în gând, în gând! Și ruga fac și mă-nspăimânt că sunt! Luminătorii scot la greu mezat un zbor al îngerului, Doamne, de mine deo chiat! Bălul Moresca uită cavalcada, iar dogele privește cum se afuma slavă pe chipul nevăzu telor icoane, cu care la întrecere m-am luat! Să fiu Moretta muta, poate Ganga, Matto sau Băuta, tricorn intru albire, Tabarro, Pantalone ori poate Pulcinella, mai bine Colombina, Brighella ori Farfalla? Din tot ce văd doar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
vanilie, taverne mai puțin mohorâte, corăbii desprinse de nisipul "mișcător și laș" ori caicul lui Nastratin Hogea alunecând, încă o dată, prin apele teritoriale ale poeziei noastre... Numai că, în comparație cu poemele de colorit balcanic ale lui Ion Barbu, nemișcarea, "într-o slavă stătătoare", a Isarlîkului și-a pierdut semnul pozitiv. Raportarea la rigiditatea mortificantă a prezentului, la timpurile noi încorsetate în "tăcerea complice și târfă" ar impune, dimpotrivă, o frenezie de bâlci oriental și o susținută activitate de port la intersecția marilor
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
lume, dar mai ales pentru a fi informat, privesc la televizor, ascult un post de radio sau răsfoiesc unul sau altul dintre tabloidele încă reavăne, gata să îmi mânjească degetele cu cerneală. Și asta nu ar fi mare dandana! Săpun, slavă Domnului, este! Apă, la robinet, mai limpede, mai cu rugina, dar este! Așa că, fără prea mare efort, în măsura în care vrei să fii sănătos, te speli și mâinile îți sunt iar curate. Plumbul, otravă nevăzuta din cerneală, se duce pe apă sâmbetei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de minte dat de Dumnezeu (restul cică ar fi un fel de materie bună de pus în tigaie), gândește, cine nu, pune de o mămăligă și întinge cu cocoloșul în obiectul sugerat, ca timp, după aceea, de înghițit în sec, slavă Domnului, patru ani, berechet! Acum, de ce să nu fiu sincer, cam fac din țânțar armăsar, invocând otravă din cine mai știe care jurnal intrată, prin buricul degetelor, în sufletul omului. Lumea nu prea mai citește. Moș Gogu, cu jurnalul adus
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pe bulevardul Elisabeta), strigă la călători cât îl țineau plămânii (bojocii): „Stația Zavaidoc!!!...” (informațiile aparțin scriitorului-muzicolog Marin Voican Ghioroiu, București). Ca recunoștința față de marele artist, nu ar fi prea mult ca o stradă, un bulevard să-i poarte numele... că, slavă Domnului!... cred că ne-am săturat de frumoasele magistrale (Macaralei, Belciugului, Șurubului, Plugului, Piuliței) care au rămas că emblemă a unei ere victorioase a clasei muncitoare, muritoare de foame). Cred că s-ar putea cinsti cu totul altfel acest român
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de nerostit cuvânt! În gând, în gând, în gând! Și ruga fac și mă-nspăimânt că sunt! Luminătorii scot la greu mezat un zbor al îngerului, Doamne, de mine deo chiat! Bălul Moresca uită cavalcada, iar dogele privește cum se afuma slavă pe chipul nevăzu telor icoane, cu care la întrecere m-am luat! Să fiu Moretta muta, poate Ganga, Matto sau Băuta, tricorn intru albire, Tabarro, Pantalone ori poate Pulcinella, mai bine Colombina, Brighella ori Farfalla? Din tot ce văd doar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
să-și supravegheze și ținuta trupească, îmbrăcămintea, pentru a nu fi pricină de sminteală, celor mai slabi și neputincioși. De asemenea creștinul trebuie să fie modest, smerit și decent în îmbrăcăminte. Dacă hainele scumpe, luxul în îmbrăcăminte sunt expresii ale slavei deșarte, hainele provocatoare, indecente exprimă pofta și goana după plăcere trupească și constituie o cauză de sminteală și cădere<footnote Sf. Tihon din Zadonsk, Despre păcateă, pp. 219-221. footnote>. Creștinului îi este recomandată modestia, smerenia și decența în îmbrăcăminte. Omul
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
din Zadonsk, Despre păcateă, pp. 219-221. footnote>. Creștinului îi este recomandată modestia, smerenia și decența în îmbrăcăminte. Omul din afară este după chipul celui din interior. Exteriorul revelează și înrâurește interiorul. Dacă hainele scumpe, luxul în îmbrăcăminte sunt expresii ale slavei deșarte, hainele provocatoare, indecente, exprimă pofta și goana după plăcerea trupească și constituie o cauză de sminteală și cădere. Ceea ce trebuie să caute creștinul nu este a-și împopoțona trupul cu haine extravagante, după o modă ce nu are nimic
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
cunoască bine, prin rușinea ce i-a cuprins, în ce prăpastie i-a dus călcarea poruncii Stăpânului. Deci, când auzi că, <<li s-au deschis ochii>> înțelege că i-a făcut să simtă goliciunea lor și că au căzut din slava de care se bucurau înainte de mâncarea din pom<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 21, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
om sunt proprii tuturor descendenților săi. Păcatul lui Adam stă la originea căderii umanității, dar după aceea, fiecare păcătuiește și individual, personal. Astfel, Adam a comis un păcat personal ce a afectat natura umană, care va fi transmisă rănită, fără slava de la început<footnote Pr.Prof.Dr. Ion Bria, op. cit., p. 113. footnote>. Astfel, păcatul moștenit ar fi deci un păcat contractat, nu comis, o stare, nu un act, o afectare a naturii, nu o greșeală personală. Consecința: privarea omului de sfințenia și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]