906 matches
-
și artistului pentru că poartă cu mândrie, prin lume, sfântul tezaur al neamului nostru de români - LIMBA ROMÂNĂ! Prin vers poetul Grigore Vieru și-a deschis sufletul, prin cântec artistul Fuego și-a deschis sufletul și acum, lumea poate să umble slobodă prin ele. Ceea ce face Grigore Vieru în poeziile sale și Fuego în cântecele sale nu constituie decât restituiri ale memoriei lor, ale trăirilor peste care nu se va așterne niciodată uitarea. Poet divin tu ai rămas / Și cred că se
LACRIMI GEMENE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358813_a_360142]
-
de mine Rămăsese în palmele din rostirea cărora fusesem plămădit și dăruit lumii: cel al tuturor rosturilor învățate de la ele. Și, hotărâtă să pornesc în căutarea lui, am sădit, spre păstrare, în inimile celor mulți, rosturile deja știute. Numai așa, slobode, mâinile mele găsit-au la El și cel din urmă rost, acela de a fi fost ... Referință Bibliografică: Dascălul / Camelia Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2075, Anul VI, 05 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Petcu
DASCĂLUL de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/358941_a_360270]
-
încet de dorul de ogradă Posacul scrânciob sub un măr domnesc, Sub verdele de iarbă sau zăpadă Își plânge lemnele ce-i putrezesc. Mi-e dor de tihna ce-o purtam cu mine Atunci când vântu-n frunze ascultam, Gâlcevi de păsări slobode și-albine Și ia înflorată ce-o purtam. Miros de roade putrede sub rouă Ce se isca pe ulițele strâmte, Frumosul curcubeu atunci când plouă Și nucile - atârnate-n ramuri frânte. Mi-e dor de fânul cel cosit devreme Sub soarele
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
mioapă Vinovată de bancrută Este ultima și scapă Cratiță, tingire Haina pe omul subțire Se mulează după caracter Și se vede după fler Armonie, catifea Pielea lui și pielea mea Fiecare și-o îndură Într-o altă saramură; Atâta lobodă slobodă Dădu părimăvara la iveală Că după ce am cules-o, a rămas cheală... Orice fes are un înțeles Și dacă întorci fesul pe dos, Adevărul nu e mai frumos. Referință Bibliografică: Orice fes are un înțeles / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN
ORICE FES ARE UN ÎNŢELES de ION UNTARU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359507_a_360836]
-
iadului. - A face semnul crucii înseamnă a te pune pe tine la dispoziția lui Dumnezeu. Constantin Ghika - Să-ți ferești capul de frig și de prostie. sf. Arsenie Boca. - Ce folos este a ne opri de cele ce sunt uneori slobode și a face cele ce nu sunt niciodată slobode? Antim Ivireanul Referință Bibliografica: Citate memorabile (102) / Ion Untaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1133, Anul IV, 06 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate
CITATE MEMORABILE (102) de ION UNTARU în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360302_a_361631]
-
pe tine la dispoziția lui Dumnezeu. Constantin Ghika - Să-ți ferești capul de frig și de prostie. sf. Arsenie Boca. - Ce folos este a ne opri de cele ce sunt uneori slobode și a face cele ce nu sunt niciodată slobode? Antim Ivireanul Referință Bibliografica: Citate memorabile (102) / Ion Untaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1133, Anul IV, 06 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CITATE MEMORABILE (102) de ION UNTARU în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360302_a_361631]
-
Coloana cerului” sau axis mundi, axa lumii, coloana infinitului pe care o regăsim la Brâncuși, este un element de cult precreștin, foarte vechi, regăsit în construcția stâlpilor de casă, a crucilor, a troițelor. “Gura mare a lumii”, gura spartă, gura sloboda, cea care aruncă în afara toate răutățile pe care le scoatem din minte, fără să cugetam prea mult, si astfel ele devin păcate, pătimi. “Pasărea” este aspirația spre înalt, spre spiritual... " -- Ce sfat le puteți da tinerilor, în special? Să căutăm
“SCOPUL TRECERII NOASTRE PRIN VIATA ESTE REDOBANDIREA UNITATII CU INTREGUL” de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360369_a_361698]
-
sus de la gură. - Văsile! a grăit muma privindu-l în ochi pe taica. D-acuș’ încolo, să nu cumva să-i mai zâci ceva fetii ășteia. E a noastă și o să avem grijă să n-o bârfească satul. Gura lumii îi slobodă și n-o astupă decât pământul!... - Cătălină, să nu fii tristă! Ne-or călca bătătura și alți pețitori, mai ales cân’ s-o auzî de ce ai plecat de la nevolnicul ăsta! După două săptămâni, cred că n-au fost mai multe
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
Învățam scrisul libertății”. Cu adevărat remarcabil într-o vreme când Poesia era pusă-n cătușe în Basarabia iar poeții nu aveau voie să vină în Țară. Sârma ghimpată dintre teritoriile hotărnicite de oameni, nu a împiedicat, însă Cuvântul să circule slobod, chiar și pe căi freatice, lăturalnice, întortocheate, pentru a ajunge, în sfârșit, la Lumină și poetul să poată spune: Învățam scrisul libertății. Da, Libertatea se dobândește, se câștigă cu greu, chiar dacă te naști cu ea, în ea, trebuie s-o
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
ochi. (Către sine) Eu plec la drum cu o babă pe care o caută moartea pe acasă, iar ea hălăduiește prin străini. Dispare în partea dreaptă) BĂTRÂNA ( așezându-se lângă Lia și Ruth): Ce să-i faci, Doamne! E cam slobod de gură omul asta al meu, în schimb să știți că nu este rău la suflet. RUTH: Se vede, maică, se vede ... LIA: Ce spuneai că ai văzut? BĂTRÂNA: Păi, cum spuneam, m-am sculat cam cu un ceas până
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]
-
Voiculescu și Costin Borc. Aveți vreo reținere să deveniți mebru de partid? Da, evident că am o reținere, că ar fi ceva complet neobișnuit pentru mine. Pentru că m-am obișnuit să fiu un om liber, poate prea liber și prea slobod la gură, inclusiv din poziția de ministru, și atunci ar trebui să mă obișnuiesc cu genul de costrângere. Pe de-o parte îmi pare și rău că de acum încolo tot ce voi spune eu, și nu o să îmi schimb
Cristian Ghinea: Dacă PNL și USR vor putea să convingă populația și programul acestui Guvern poate fi prelungit, eu m-aș bucura foarte mult () [Corola-blog/BlogPost/338206_a_339535]
-
secret. În cazul lui Trump, nu este niciun fel de aprehensiune (firește, din partea celor care îl susțin; sunt multi republicani care nu-l plac și îl preferă pe Ted Cruz), ci mai degrabă o satisfacție enormă că alesul lor e slobod la gură și nu se teme să spună lucrurilor pe nume. În privința imigrației ilegale, dar și a propunerilor de preluare a unei „cote” de refugiați sirieni, Trump vorbește pe limbă unui mare număr de oameni din America. Aceștia se uită
INTERVIU. Socialismul explicat tânărului cool, cu iPhone și tricou cu Che Guevara. „Eu nu m-am rupt de România, ci de o lume care îmi făcea rău” () [Corola-blog/BlogPost/338381_a_339710]
-
bună de băut În fântâni părăsite Fiecare zi macină câte puțină iertare Până la fundul sacului Din care semințe roase de molii Nu mai dau rod Nu mai dospesc rătăciri Se tot îngustează drumul Pe care n-a mai umblat demult Slobodă bucuria Și oricât ai drămui otrava iubirii Niciodată nu ajunge până la capăt. TABLOU Pete arămii de soare în amurg Strălucind prin frunzișul întunecat al arinilor Mirosul de frunză strivită al apei Curgerea ei clipocind cu tresărire De trestie verde Unda
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
lui M.Cătruna) Deschis-ai fereastră În pereții duri ai turnului Ce-adăpostea inima mea, Iar tu cu o tușă de penel Făcut-ai o firidă în groșii lui pereți - Punct vulnerabil Ce mă expune lumii dinafară Prin care..... Ies slobode dureri Ce - ascunse au fost Prin unghere-ntunecate Și curge sânge cald, Din fiecare rană... Creneluri tăiași în turnul meu de fildeș, C-o ușoară tușă de penel. Mă plec sub arcul-curcubeu al culorii Și-ascult divine imnuri, eterne simfonii
JERTFA ZIDURILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341046_a_342375]
-
tot mai fermecător, în plină zonnă montană , unde înălțimile încântă privirea, până la Cheile Râmețului, dominate de vârfurile Pleșii și Prisecii. Trasee de legătură te conduc la Piatra Cetii, cabana și Cheile Întregalde, unde se mai întâlnește floarea de colț, Cabana Sloboda, la Ponorul de la Vânătare și la Peștera Huda lui Papară. În sfânta mănăstire Rîmeț se roagă și ostenesc măicuțe și surori care trăiesc după rânduiala mănăstirească și muncesc la țesutul de covoare oltenești și persane, la tricotaj, broderie, în atelierul
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
răi, în veșnicie Nu regăsesc cărările pierdute... MÂNA CE-A FOST O VIOARĂ Pe câmp amiroase a floare de răi Un abur curat răsărind din pământ Mi-atârnă un vis de o coama de vânt; Călcata mi-i târna de slobozii căi. Mi-e glasul firav fiindcă-i nechiotit Să dau mărturie cu el, nu văd rost De nici nu mai știu: am fost, nu am fost? Un vers se preschimba în plâns hohotit. Îmi sângeră-n carne rebelul fluid Când
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341455_a_342784]
-
trebuie a se învrednici de tainele cele înfricoșate, fiindcă cu toții ne învrednicim de aceleași taine, iară nu ca în Legea Veche, când pe unele le mănâncă preotul, iar pe altele cel ce nu era preot, așa că poporului nu-i era slobod de a se împărtăși din cele ce se împărtășea preotul. Acestea însă nu mai sunt acum, ci tuturor le stă în față un trup și un pahar... O mie de ani mai târziu, Nicolae Cabasila, vorbind despre Sfânta Împărtășanie în
„PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ” – SINTEZĂ, REZUMAT, LA TEZA DE DOCTORAT CU ACELAŞI TITLU – SIBIU [Corola-blog/BlogPost/341977_a_343306]
-
trebuie a se învrednici de tainele cele înfricoșate, fiindcă cu toții ne învrednicim de aceleași taine, iar nu ca în Legea Veche, când pe unele le mănâncă preotul, iar pe altele cel ce nu era preot, așa că poporului nu-i era slobod de a se împărtăși din cele ce se împărtășea preotul. Acestea însă nu mai sunt acum, ci tuturor le stă în față un trup și un pahar... O mie de ani mai târziu, Nicolae Cabasila, vorbind despre Sfânta Împărtășanie în
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341755_a_343084]
-
ai schimbat... Rar te mai vedea cineva veselă. Doar copiii reușeau să te mai scoată din stările alea. Cu copiii te porți tare frumos... Să știi că lumea nu te condamnă... - Așa zici dumneata, dar lumea vorbește. - Gura lumii este slobodă. Sunt și din cei care vorbesc aiurea, fără să știe. Dar vecinii știu și doar asta contează. Nu vezi că te salută, îți zâmbesc când treci pe stradă? - O fac din obligație. Am rămas vecini în continuare, eu am meseria
SĂGEATA LUI CUPIDON III (TITLU PROVIZORIU) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342331_a_343660]
-
după o arșiță apăsătoare și ca un pahar de apă rece și proaspătă pentru însetat... Acest Prunc Sfânt era bucuria noastră! El trebuia să vorbească în locul nostru și să audă pentru noi, iar prin credința în El, să avem intrarea slobodă la Tatăl Ceresc. Istoria Domnului Isus este istoria repetată în fiecare om pe pământ. El S-a născut, a trăit și a murit. Doar că Fiul lui Dumnezeu a trăit în sfințenie și a înviat, ca să ne fie Lumină în
VESTEA BUCURIEI de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342484_a_343813]
-
Observatorul” din Toronto, unul în decembrie, 2005, PREMIUL SPECIAL pentru TALENT, PERSEVERENȚA și PROMOVAREA LITERATURII ROMÂNE și altul în ianuarie, 2007, pentru PROMOVAREA TRADIȚIILOR ROMÂNEȘTI. DESPRE SCRIERILE MELE În scrierile mele mi-am deschis sufletul și lumea poate să umble sloboda prin el. Am scris ca să intru în conversație cu cititorii care se vor aplecă asupra scrierilor mele. Am în minte prietenii cărora mă adresez, dar și pe cititorii care au puncte de vedere diferite de ale mele, căci, într-un
ELENA BUICĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340551_a_341880]
-
de la conac! Urciorul nu merge de multe ori la apă... Cine știe câți paznici o fi bătut la viața lui... - Ai auzit tu asta? - E, am auzit, nu a descoperit jandarmul nimic, de unde să știu eu? Vorbește lumea la crâșmă... - Gura lumii slobodă! - Da’ nici fum fără foc! Mama s-a răsucit pe pernă, tata a apăsat chiștocul în scrumieră, mi-am tras plapuma peste cap după ce am mai privit o dată steaua ca un ochi alb. Căldura m-a luat în brațe, toropindu
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
viscolit, însă râzi. Nu-ți pasă. Simți în aer câlți, dar respiri cu sete. Încă poți să spui că-i floare frumoasă orice scaiete. Cântec albastru Ai avut mereu crucile-n cuvinte fiind răstignit pe orice silabă care îți țâșnea slobodă din minte gravă și-n grabă. Ai cioplit cu greu miezul din vocale și te-au sângerat spinii din consoane când creai avid în chin de migală mii de icoane. Fiecare vers transformat în strune din sunete-a scos ultima
NU-ŢI PASÃ CÂNTEC ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344419_a_345748]
-
în vegetații oarbe ca-ntr-o pădure de cuvinte mute ți-astâmpăr setea narcisistă cu Roua Cerului parșiv dintr-o oglindă spartă lașă te recompun lasciv hedonic schelet de arbori decorat eroic pictând pe Lună o sintaxă spartă sunt fiare slobode-n cuvinte ce scriu cu ghearele pe stâncă se defilează-n haine de paradă cuvintele au demnitatea lor adâncă Referință Bibliografică: Gala(teic) / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1283, Anul IV, 06 iulie 2014. Drepturi de Autor
GALA(TEIC) de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343557_a_344886]
-
reviiîmi tremură iar mâna pe o panăde acum am tâmplele argintiinu pot să-ți scriu, căci sufletul mi-e rană.... XVIII. E ZIUA TA FEMEIE, de Stejărel Ionescu, publicat în Ediția nr. 2250 din 27 februarie 2017. mă culc, sunt slobod la trezire, sunt un rebel ca orișice nebun și duc departe viața în nemurire denaturat sunt , dar om bun, ceasul mai ticăie în turnul nopții timpul s-a oprit și odihnește în vale mai stau o clipă să îmi număr
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]