1,355 matches
-
vânător adulmec-o ciută în fiece noapte... între rană și moarte tot zburdă nătângă din gleznă săgeata să-și smulgă alunecă-n noapte pe pleoapa-mi de os se-ntoarce-ntre ciuturi pe câmpu-i mănos i-i jilț vizuina ori slobod pripas? înmugure fuga-n colind părinții mei albi, nestinși fără glas vă văd câteodată venind și tresar- e-un vuiet surd pe la porți ca o rugă ciuta gonind vânătoru-și alungă... Referință Bibliografică: Vânătoare inversă / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN
VÂNĂTOARE INVERSĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361414_a_362743]
-
tău o carte numai mie scrisă, doar mie mi-a fost dat să te citesc și fermecat, mereu să te iubesc, în fata mea pe veci rămâne-vei deschisă. cu buze-alunecand pe-obraji, pe gât , pe pântec din arșița iubirii sloboade-or greieri cântec. Referință Bibliografică: să mă aștepți în câmpul plin de floare / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 242, Anul I, 30 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SĂ MĂ AŞTEPŢI ÎN CÂMPUL PLIN DE FLOARE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361420_a_362749]
-
o lumină se surpa țărmul vieții și cineva rămâne suspendat. Gil Ioniță a fost o lumină care s-a stins. A fost un artist fără un drum lung iar timpul nu a vrut să-i lase închipuirea că glasul lin slobozit peste lume răscumpără măcar o clipă mai mult. A ținut piept împovărărilor oamenilor dar a rămas fără puteri pe niște trepte mozaicate cenușiu. Era făuritor de fraze, împletitor de vorbe, glăsuitor de cântec! Și atunci când vorbea, murmura serenade! Într-o
GIL IONIŢĂ. CHITARA A TĂCUT PREA CURÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363843_a_365172]
-
șoferului să-l ducă la malul mării. Coborî scările până la malul apei. Nisipul era ud de ploaie și lins de valurile care lăsau în urmă puzderie de cochilii ce albeau plaja. Pescărușii își fâlfâiau aripile ca niște mari acolade orizontale slobozind țipete discordante. Marea era întunecată și neprietenoasă. Zgomotul ei surd se acorda cu furtuna din sufletul lui. De ce se dă totul peste cap atunci când suntem cei mai fericiți? gândi înciudat. De ce suntem veșnic puși în situația de a alege între
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
cu flori de diferite culori. Păpușa a fost așezată pe o scândură ca să o poată plimba prin sat în timp ce cântau de zor: Caloiene, iene, Caloiene, iene, Du-te-n cer și cere, Să îți dea cheițele, Să deschidă porțile, Să sloboade ploile, Și să ude fetele, Să curgă cu găleata, Zilele și nopțile, Ca să crească grânele. Caloiene, iene, Caloiene, iene, Cum ne curg lacrimile, Să curgă și ploile, Zilele și nopțile, Să umple șanțurile, Să crească legumele Și toate ierburile. Caloiene
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
-i simți Pe toți cei ce te înconjoară Ș-ai vrea să-i saluți și pe părinți Dar glasul nu-ți iese afară!... Nici n-ai putea să scoți vre-un sunet Ești secondat de aparatură surda Iar mintea-ți slobozește-un răcnet Dar nimeni și nimic nu poate să-l audă! Decizia medicului le vine greu, Că ești în moarte cerebrală Le-ai spune „că-s viu și eu!”, „Lăsați-mă! Puțină chibzuiala!” Când bisturiul în piept se-nfige Știi
MOARTE CEREBRALĂ de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362294_a_363623]
-
dibace se infiltrase pe sub chilot alintând cu pricepere finețea mătăsii cârlionțate ce la îmbinarea picioarelor. Simțea umezeala scoicuței și îi alinta interiorul cu grația unei harpiste care ciupește coardele harpei cu tandrețe și dragoste. Irina își ridică fesele iar Sandu slobozi scoica Irinei de învelișul chilotului, scoică ce se deschidea tot mai mult la fiecare mângâiere tandră și pricepută a tânărului. Buzele sale lacome începu să coboare la încheietura picioarelor, producând la fiecare atingere o erupție vulcanică de senzații și dorințe
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
acest loc de n-ar fi atâta nostalgie în sufletele oamenilor!... Au plecat cei veniți de la oraș. Rămân singure pajiștile frumoase ca-n basme. Rămân luncile și poienile pline de turme de tauri întunecați și lucioși. Rămân caii frumoși păscând slobozi pe pajiști în tihna duminicilor de toamnă, odihnindu-se după câte o săptămână mai grea. Rămân femeile și bătrânii din sat așezând cu grijă pentru iarnă otava și lemnele, porumbul și merele. Rămân copiii de școală trimiși cu treburi prin
TOAMNĂ LA VORONEŢ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364114_a_365443]
-
însângerate, De cât umblat-am după tine-o viață Și-s tot aici, iar tu ești tot departe. De cerul iar va plânge pentru mine, În al său hohot voi muri și eu, Și-ngenungheată din a mea cătare Te-oi slobozi să nu mai fii al meu. Autor Angela Mihai Drepturile rezervate doar autorului Referință Bibliografică: CÂND CERUL PLÂNGE PENTRU MINE / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2004, Anul VI, 26 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela
CÂND CERUL PLÂNGE PENTRU MINE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368550_a_369879]
-
negri el și-o vede. Și din gură că-i grăiră, Dragi domnele! Vinde-mi mie a cetate Cea cetate cea livadă Dragi domnele! Că-ți dau multă bogăție Că-ți dau sate cum-cum sate Dragi domnele! Și moșii cu slobozi Mie Doamne să nu-mi dai Dragi domnele! Să nu-mi dai acelea toate Mie Doamne să îmi dai Dragi domnele! Cel voinic de-asar din poartă, Ținea poarta cu spatele, Dragi domnele! Zidurile cu umerii Și zâmbrele cu sprâncene Dragi
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
moștenire, Dar sângele-mi zvâcnește din apa vie, Însetat după vibrațiile din copilărie. Aș curba timpul ca s-o iau de la capăt, Să mă nasc, să zbor și să uit de cumpăt Fiindcă acum știu cum trăirea s-o-mpac, Slobozindu-mi fluturii agitați din stomac. de Gabriel Todică 18.05.2015 Referință Bibliografică: Inel / Gabriel Todică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1599, Anul V, 18 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriel Todică : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
INEL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368053_a_369382]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > VA TRECE FLĂMÂND Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1599 din 18 mai 2015 Toate Articolele Autorului Dincolo de cel care se vindecă de păcatele lumii, stă omul lăsat slobod să guste mierea pământului, sarea amară adusă de alții. Nu știe cum se coace setea în cupele așteptării... Un zvon îi tulbură răbdarea și prinde vânatul udă carnea bătută să se frăgezească, și va trece flămând peste magice praguri până
VA TRECE FLĂMÂND de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368064_a_369393]
-
sânul cel necuprins și părintesc, și jos, un loc hrănitor de dobitoace și o peșteră! Sus, lucruri mari, și jos, scutece mici: Cel ce dezleagă păcatele Se înfașă, Cel ce hrănește era hrănit, Cel necuprins Se vedea Prunc, Cel ce sloboade izvoare Se împrumuta de la sâni, Cel ce le poartă pe toate Se purta în chip netâlcuit, Cel ce nu lipsește de nicăieri, nefiind scris împrejur într-un loc, se scria împrejur." (...) „Nu fără rost s-a făcut nașterea Domnului din
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
Il maximo” își scuipa în sân crezând că îndepărtează fantasmele care acum păreau să-l chinuie, dar și să lege fedeleș clevetelile (gura lumii o astupă doar...știm noi cine!) și să mai amortizeze durerea străpunsă până la os a săgeților slobozite din arcuri întinse dinspre marginile răbdării. Și a răbdărilor...”prăjite”! Sub formă de „prafuri”, „găluști”, „gogoși” și alte ingrediente de „demagogie aplicată” la contextul electoral dat. Chiar „caii verzi” alergau nătrăvași în galop pe pereții abrupți ai imașurilor înșirate cu
PAMFLET: TURNUL DE FILDEŞ AL UNUI MAHĂR SAU PSEUDO-CETATEA LUI A. de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367370_a_368699]
-
de care nu mai avusesem parte niciodată, oameni, hârburi, animale priponite de vreo funie sau zgardă legate de cingătoare pentru că mâinile le aveau ocupate, ne târam greu, unii aveau 2-3 capre, alții 3-4 oițe, câte un purcel ori vacă, alții slobozi ca și noi, nimic. Voi cei mici sau mai măricei dintre copii erați șii alinare și povară, tot avutul de preț al ălor mari, nădejdea lor. Din Vârful Mateiașului am luat-o pe scurtătură la stânga, spre Muscelul Botenilor și târș-târș
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]
-
stăpânilor celor ce-i au. Că una ca aceasta face răsturnare caselor. Iar dacă cândva s-ar arăta sluga vrednică spre hirotonie de treaptă, precum s-a arătat și Onisim al nostru, și-l vor ierta stăpânii, și-l vor slobozi, și-l vor scoate din casă, facă-se.[Sinod 4, can. 4; Sinod 6, can. 85; Gangra, can. 3; Cartagina, can. 73, 90; Vasilie, can. 40, 41,42; Epist. Filimon] TÂLCUIRE Nu se cade a face cineva cele ce se
B.O.R NU A ABOLIT SCLAVIA/ȚIGĂNIA-HIROTONIREA ROMILOR NU E VALABILĂ, PT. CĂ UN SCLAV NU POATE FI FĂCUT PREOT! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367487_a_368816]
-
și echilibrul viziunii integratoare a spectrului politic căruia pretinde că-i aparține (adăugând și ceva pe deasupra), insuflă „masei” prosternate și aproape abulice abureli axiomatice, încropite la repezeală și oportun dintr-un melanj conceptual și sistemic, din care se „servește” și slobozește copios citate pentru gură cască, din opera gânditorilor la modă. Speră să cucerească, să inducă și chiar să exalte sensibilități, să contureze și să (de)stabilizeze convingeri și atitudini, să promoveze noi instanțe de opinie. Abil și misterios strecoară în
RISC DE SIMULARE POLITICIANISTĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366966_a_368295]
-
nr. 1505 din 13 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Nimeni nu mă crede, nimeni nu întreabă, de ce se ofilesc florile-n toamnă?.. De ce, pe-o cruce stă scris numele mamei, câtă truda se ascunde, în căușul palmei?.. Vântul, de ce-i slobod și nu e îngrădit, de ce sângerează cerul, către asfințit?.. Roua, de ce-i rece, și timpul inima o stinge, dorul de mamă adânc te străpunge?.. Pasărea care cântă, de ce te-nfioară, cum ar fi să fie, veșnic primăvară?.. Cine se roagă ca
NIMENI NU-MI RĂSPUNDE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367556_a_368885]
-
din lemn ale carului, trase din teaca unui soldat un pumnal. Acesta se repezi apucându-i mâna. Toți priveau înmărmuriți neînțelegând gestul Elisabetei; coconii se ridicară și ei în picioare, privind în ochii pașei. Pe sub sprâncene, Schender încuviință să-i slobozească mâna. Doamna își prinse bogatul păr, îl împleti și, tăindu-l, chemă un boier din rând: - Am rugămintea, vornice Ureche, ca această cosiță să o așezați pe lespedea de mormânt a soțului meu, Eremia Vodă, la mănăstirea Suceviței. Boierul luă
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
care scrie „Alcatraz” în timp ce intrarea în port se face prin câteva reprize sonore prelungi de sirenă, pe deasupra feribotului cu numele de „Alcatraz Cruise” și întorcându-se pe deasupra capetelor noastre plutesc planat, pescăruși mari și albi ori negru cu alb care slobozesc țipete de zici c-acum te ia în ciocul lor puternic, ca-n-ntr-un film rulat la noi pe ecrane când eram mai tineri și doar părinți și când copiii mei îmi cereau să părăsim sala că-i fură „bălțătoaiele” sau în
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
cu flori de diferite culori. Păpușa a fost așezată pe o scândură ca să o poată plimba prin sat în timp ce cântau de zor : Caloiene, iene, Caloiene, iene, Du-te-n cer și cere, Să îți dea cheițele, Să deschidă porțile, Să sloboade ploile, Și să ude fetele, Să curgă cu găleata, Zilele și nopțile, Ca să crească grânele. Caloiene, iene, Caloiene, iene, Cum ne curg lacrimile, Să curgă și ploile, Zilele și nopțile, Să umple șanțurile, Să crească legumele Și toate ierburile. Caloiene
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
fă să uit c-odată am fost și eu ca Tine!...” Adorație umilă a dulcelui surâs adunat cu necaz și lacrimi peste a poveștii înfrigurare, frunze căzute în pieptul alungat din a privirii însuflețire, o fărâmă de pace și vorbe slobozite din a întunericului temniță, un drum al redeveniriii - păcat peste păcat ... Cum ar fi să te regăsești în fața celui care te-a creat - tu același TU, scârbit de neputința-ți încântătoare, zăpăcit de plăcerile zahărului și ale mierii, profund entuziasmat
DUMINICA DE IERI ... de LIVIA TIRON în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368626_a_369955]
-
GHEORGHE Sărbătoare-n primăvară Vine cu-al naturii dar, De-al serba în plai de țară, Pe Sângeorz din calendar. Credinței mărturisitor, A fost supus torturii. Dar a ieșit biruitor, Învingând fiara urii. Printr-o legendă vestită, Cheile vremii ține. Slobozind Vara-nsorită, Iarna o ia cu sine. Grădini de-a feri de mană, Cu agheazmă se stroesc, Dar și-a pomilor coroană, Sperând că mai mult rodesc. La ușă, pelin se pune, Sau frunze de leuștean; Că duhuri rele pot
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE SF.GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368656_a_369985]
-
sânul cel necuprins și părintesc, și jos, un loc hrănitor de dobitoace și o peșteră! Sus, lucruri mari, și jos, scutece mici: Cel ce dezleagă păcatele Se înfașă, Cel ce hrănește era hrănit, Cel necuprins Se vedea Prunc, Cel ce sloboade izvoare Se împrumuta de la sâni, Cel ce le poartă pe toate Se purta în chip netâlcuit, Cel ce nu lipsește de nicăieri, nefiind scris împrejur într-un loc, se scria împrejur." (...) „Nu fără rost s-a făcut nașterea Domnului din
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
-Și icușarii? -Păi nu i-am topit, mă, nene? Cântărim aurul...nu vezi dumneata că bolovanu s-a mărit... -Bine, atunci, v-aștept joi, dar să dea dracu să nu veniți... Duran se muie, băgă aurul la chimir și-i slobozi pe țigani din pivniță. Gloata de țigani, când se văzu slobodă, se grăbiră, strânseră corturile și plecară cu câinii târâș pe la Poarta Gârii, pe unde veniseră. -Ce făcuși, mă, cu țiganii?- îl întrebă Maria când se întâlni cu el. Te
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]