375 matches
-
prin studiu, nu prin merit și inteligență se urcă cineva pe treptele societății române; nu, ferit-a sfîntul! Prin corecturi făcute la "Românul", prin dresură în aportarea de paragrafi de cod, prin calomnie și lingușire, prin invidie și ignoranță, prin slugarnic și înjosit bizantinism!" ("Bukarester Tagblatt", vorbind..., "Timpul", 3 august 1880). Vedem și astăzi cum tot felul de lipitori de afișe electorale sînt răsplătiți cu funcții, cum se înalță și devin vedete politice oameni care n-au nici o chemare, nici știință
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
care s-a vrut ,,o societate mai bună și mai dreaptă” , în realitate a dus la exacerbarea instinctelor primitive ale omului, o răsturnare a valorilor sociale, și la aducerea la suprafață a drojdiei societății, a unor indivizi slab pregătiți dar slugarnici și capabili de tot felul de ticăloșii. în acest fel, prostia și trufia omenească au avut undă verde să distrugă ceea ce au încercat să clădească alții. Iar starea actuală a României se datorează în principal acestui fenomen. ,,Să moară capra
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
fanatic, în funcție de locul pe care-l ocupă în ierarhie. Când se află pe un loc inferior și transmite ordine de sus, el supralicitează și devine tot mai sălbatic; invers, pe măsură ce urcă în ierarhie, el devine tot mai supus și mai slugarnic față de puterea supremă. Agravarea, în acest caz, se face prin alinierea la represiunea organizată de eșaloanele superioare. Funcționarea fără greș a acestui mecanism terorist a fost repede percepută de populație. Ea și a dat iute seama că, prinsă într-o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
era deputat, adesea chiar membru în C.C.) toate avantajele posibile: spații locative avantajoase și abuzive, plecări oficiale, dese, în străinătate, ediții și premii peste premii, salarii de cea mai evidentă sinecură, obținute și pentru membrii familiei, începând cu soția etc. Slugarnic cu organele superioare de partid, arogant și de o rară impertinență cu colegii în subordine, pentru a nu mai vorbi de solicitanții modești și debutanți, acest nou ciocoi roșu promotor pe scară largă al culturii oficiale, transformată, în sfera sa
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
înțelege. "Cléa, zice ea, unde e Cléa? Cléa are cheia!" Bun, intervine brusc bărbatul, ajunge! Chipul lui tânăr și simpatic înlemnește deodată într-o expresie solemnă. Îi dă, cu bărbia, tinerei femei un ordin. "Abluțiunile!", traduce aceasta cu un surâs slugarnic. O dezbracă, îi freacă fără menajamente fața, membrele și corpul cu un burete umed, apoi o înfășoară, așa, complet goală, într-un cearșaf și o șterge energic. Iat-o curată și îmbrăcată. După ce și-a terminat treaba, tânăra femeie ia
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Mihail Kogălniceanu a venit repede la tribuna presei - care în vechiul local al Camerei era la nivelul incintei. Kogălniceanu erea furios și, după obiceiul său, mustăcea enervat. — Ăsta nu a fost discurs demn de un tânăr. A fost un discurs slugarnic. N-ați văzut: după fiecare period se întorcea către primul ministru ca să-i cerșească aprobarea?!... Constantin Arion, tânăr nou intrat în Cameră și el, erea alături de Kogălniceanu. Arion, respectuos și zâmbind, spuse: — E un debut, coane Mihalache, dar nu puteți
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
auzeau romanțe dispăruseră de mult. Era tot mai neadaptat într-un oraș ale cărui glorie și farmec se ruinaseră și într-o țară care se schimba fantastic de repede, impunând, odată cu noile viziuni politice, o altă ierarhizare și un sistem slugarnic, în care Cristi nu se regăsea. Cu toate acestea, nu a dorit să plece în afară, oricât l-ar fi rugat foștii lui amici și colegi de scenă din perioada inter- belicului. Nu de puține ori a avut șansa să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
mereu aceeași, a unui stăpân instalat Într-un tron somptuos care iute se adeverește a fi un cărucior Împins când de unul, când de un altul, așa-zișii sfetnici sau consilieri, miniștri și chiar prim-miniștri care se Înclină fals slugarnic În fața lui, „ospătându-se” lacom din prestigiul și din naivitatea sa, pe jumătate jucată, pe jumătate reală. Stăpânul ceremoniei, prizonier al fostelor sale idei, de care cei care-l servesc profită pentru a le Întoarce pe dos, ca pe o
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
am citat-o mai sus, actuală În primii ani după revoluție și dispărută, din păcate, prea repede de pe „masa discuțiilor” publice, ne-aprofundată și, În fapt, ne-Înțeleasă. Dispărută iute deoarece nu era În siajul - Încă o dată, excesiv de mimetic, de slugarnic, aproape! - temelor „importate” din Vest sau din S.U.A., teme fără de care Românul inteligent nu mai poate face doi pași! Aceasta ar fi fost o „temă a noastră” și ne-ar fi ajutat infinit mai mult În redresarea conștiințelor, Într-o
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
subliniind ne-atașamentul autorului la „regimul nostru”, ca și accentele sale vădit dușmănoase. Cum avea s-o facă, câțiva ani mai târziu, Titus Popovici, „doborând în flăcări” romanul Bunavestire!Ă; Aurel Martin, critic literar ardelean, directorul Editurii Albatros și fidel, slugarnic comentator la ordinele și „sugestiile” secției de propagandă și cultură a c.c., care, ascuns în haina unei harnice mediocrități, anunță și el „firesc” eșecul cărții. Și criticul și filozoful Ion Ianoși, cel mai „mansuet”, singurul elegant dintre „cei patru
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Ceaușescu a profitat nu numai de susținerea marilor puteri, care prin el aveau un acces direct în lumea a treia și în lumea islamică (ce începea să se „trezească”!Ă, dar și de faptul că rușii, având încredere deplină în slugarnicul Dej, și-au retras trupele de pe teritoriul României în ’57-’58, menținându-le în celelalte țări europene satelite. Dacă el ar fi urmat, mai mult sau mai puțin, comportamentul unui Kádár sau Jivkov, mulțumindu-se cu privilegiile pe care i
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
la aplauze s-au abținut, pe fețele unor ambasadori am remarcat niște zâmbete amare. Peste cinci ani, în 1989, la cel de al XIV-lea congres, aveam să remarc mult mai fermă reacția, dezacordul diplomaților cu obediența sălii la inițiativele slugarnice ale unor membri ai prezidiului, care dădeau semnalul ovațiilor deșănțate. După observațiile personale cu privire la omul Ceaușescu, în urma translației convorbirii lui cu ambasadorul sovietic, la groapa vânătorească și constatările fermității cu care îl înfrunta pe Basov, ambasadorul sovietic de atunci, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
situația grea din timpul războiului și a ocupației rusești. A expus faptele de pomină ale comandantului rus, „actualul favorit al împărătesei, numit Korick (apoi Kurick), care nu poate fi identificat, protestând contra falsei aureole a Ecaterinei a II-a, datorată „slugarnicilor noștri filosofi” etc. Era descrisă, totodată, sumar și aspru reședința episcopului Inochentie (1753-1782), care în acea perioadă păstorea la Huși. În același spirit, aghesmuirea călătorilor de către „o ceată de popi” care așteptau un bacșiș (!). După ce a trecut prin Bârlad și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe poarta liceului, începeam să urlăm. Uneori aplaudam. - Hopaaa! Lume nouă, uraaaaa! Șăfu ne saluta scurt, „Servus“, așa zicea. Bălmăjea. Zâmbea sec, fără chemare. - Ce faci, Șăfule? N-ai frână? Stai să discutăm o țâră. Tonul nostru era fals. Flas slugarnic și fals imperativ. Amândouă odată. - Ce faci, Șăfule, te duci la dementa aia la chimie? Transmite-i din partea mea că e o vacă umflată cu pompa! - Așa ceva nu pot să transmit, domnu’ Palade! Credeți-mă! E prea ireverențios! - Nu e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
a lor. Care amușină ca niște disperați după burse. Stroescu măcar e mai autentic. Disperați să parvină și să treacă călduț prin viață. - Cu boul ăla de Manole s-avem probleme? zic. - E băiat bun. Măcar are entuziasm! încearcă Bălănescu slugarnic. - Dragă, și câinele are entuziasm! face Stroescu, lăsând de înțeles că, dacă s-ar apuca să înșire tot ce știe despre Manole, ar avea nevoie de timp destul. E, na, voi probleme! Uite la mine că tanti-ta Mirela se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mai mult lenea și indiferența noastră totală pentru tot ce În seamnă Învățătura școlii era Mihalache Dragomirescu, ajuns și el profesor, după cum Îmi povestește prietenul și colegul său C. Rădulescu-Motru, fiindcă se plictisiseră de el și de insisten țele lui slugarnice Titu Maiorescu și toți convorbiriștii atotputer nici pe atunci În Universitate. Îmi spunea la un examen al meu mult Întârziat: — Bine, bine, văd c-ai Înțeles teoriile mele asupra „știin ței poeziei“, dar spune-mi-le, te rog, În formele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sau un pumn de lumânări. Lipsa oricărei perspective proprii mă împinsese pe atunci să fur din magazine. Dar poate că și aceste fețe de pe panourile rușinii, ce-mi erau totuși mai apropiate decât muncitorii fruntași pe panourile de onoare, acei slugarnici și lingăi gata oricând să îndeplinească planul - fie și pe acela de crimă. și de parcă acești virtuoși ai regimului nu vârâseră îndeajuns spaima în mine, mai și eram ispitită să-mi caut eu însămi senzații tari, peste măsură de riscante
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
-nceapă tocmai de acolo unde se făcea simțită propria-ți piele prea gingașă. Calea ce ți-o oferea regimul pentru a evada din condiția de slăbiciune era să te guduri în fața tăriei Puterii, să te renegi și să te supui slugarnic - toate astea dându-ți șansa de a promova. Trebuia împiedicată formarea unei conștiințe care singură se-mbărbătează, care se descurcă fără a mai simți nevoia unei evadări. În prima mea zi de lucru la grădiniță, le-am spus copiilor să
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
o carieră. Cu cât reușeai să te cațări mai sus, cu atât îți sporeau și posibilitățile. Ajungeai să dispui de influență, putând să te folosești de cei ce depindeau de tine. Prin șantajarea celor inferiori ierarhic, agoniseai capitalul necesar șperțuirii slugarnice a celor de deasupra ta. Pentru mulți, modul de a se lăsa aserviți de putere nuera decât o necontenită pregătire mascată în vederea fugii. Asemenea indivizi rămâneau peste hotare nu în ciuda faptului că-și atinseseră țelul urcușului social, ci tocmai de
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ai minciunii și escrocheriei, iar aceștia au avut grijă să-mi facă ,,lobby” din punctul lor de vedere, trebuie să clarific anumite lucruri. Una din caracteristicile regimului socialist bazat pe promovarea în funcții a unor incompetenți, dar dispuși să fie slugarnici în fața ,,politicii înțelepte a Partidului”, era fabricarea pe bandă rulantă a unor diplome și certificate de studii pentru cei ,,merituoși”. Astfel că mulți indivizi de care ,,Partidul” avea nevoie ,,absolveau în mod strălucit Academia „Ștefan Gheorghiu” după care se constata
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
devenit pur și simplu o bandă infracțională teroristă sub acoperirea Statului. Secția ,,torționari” a Securității, pe departe cea mai numeroasă, era populată cu indivizi incapabili de vreo performanță, leneși care nu aveau chemare să-și câștige existența prin muncă cinstită, slugarnici și capabili de orice ticăloșie pentru avantaje nemeritate, aceștia stăteau la un birou și fabricau dosare. În timp ce majoritatea își câștigau existența în mod cinstit, făceau o muncă utilă celorlalți pentru un salariu modest, exista o categorie aparte, care nu făcea
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
punând în față lozinci atractive despre dreptate și echitate socială, nu au urmărit în fapt decât să huzurească pe spinarea celorlalți. Atât! Și în România socialismul implantat atunci cu forța, n-a însemnat decât propulsarea unor indivizi slab pregătiți dar slugarnici și dispuși la compromisuri, care să ,,slujească neabătut politica înțeleaptă a partidului”, pentru avantaje materiale! Ideea de escrocherie a existat dintotdeauna în politică, dar în sistemul socialist escrocheria a stat la bază ca și politică de stat, prin care un
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
de acord, să mă contrazică cu dovezi în acest sens). - Secția Poliție politică, adică departamentul ,,Torționari” din cadrul Securității. Aici rămân restul de 70%. Se poate imagina foarte bine că acest departament era format din indivizii cei mai incapabili, cei mai slugarnici și mai dispuși la ticăloșii, cei mai nemernici din cadrul instituției. Aceștia se ocupau cu fabricat dosare, intrau prin efracție (infracțiune) în locuințe ca să pună microfoane, să le mai cotrobăie prin lucrurile oamenilor ,,suspecți” să vadă dacă ar putea fi șantajați
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
să fie luat în vizor de tovarăși și făcut un om deai lor încă de pe vremea emisiunii de la Realitatea TV, În centrul atenției. Săracu’ își dădea toată silința. Era băiatul bun, gata oricând să facă plecăciuni adânci și să zâmbească slugarnic în fața stăpâ nilor. Stăpânii lau remarcat și iau dat o pâine: lau angajat la Antena 1. După aceea, însă, lau lăsat să se descurce singur. Iar individul sa descurcat după cum la tăiat capul: sa construit pe sine ca o clonă
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
există literatura rusă și, devotați acestei condiții de răzvrătit după care setea lor de dreptate și de libertate tânjea la fel ca pe vremea oprimării țariste, emigranții considerau monstruos de nerusesc și subuman comportamentul autorilor răsfățați ai Uniunii Sovietice, reacția slugarnică a acelor autori față de fiecare nuanță a fiecărui decret guvernamental; căci arta prosternării se dezvolta acolo direct proporțional cu eficiența crescândă a poliției politice a lui Lenin și apoi a lui Stalin și auzul fin al scriitorului sovietic de succes
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]