1,056 matches
-
pagini ale viețuirii noastre de stat" (Surete și izvoade). După ce sub Ștefan cel Mare s-a realizat Cetatea și Târgul Vasluiului, cu ocolul domnesc, mai târziu, pe măsura întăririi boierimii, ocoalele domnești au devenit moșie pentru danii și miluire a slujbașilor cu ascensiune la treptele boierești. Domnul și boierii țării Trebuie să spunem din capul locului că la noi domnii au fost ajutați în ocârmuirea țării de către boieri din cele mai vechi timpuri, boierii fiind socotiți cea mai înaltă clasă socială
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de la domnia mea". Voievozii aveau dreptul să le dea scuteală de dări celor care le slujeau cu credință lor și țării. În visteria țării se păstra un catastih în care erau notate numele celor ce aveau cărți de scuteală, iar slujbașii țării aveau ordine strașnice să nu cumva să supere cu ceva pe cei scutiți. Când țara era la mare nevoie, fie din cauza războaielor, a foametei, a bolilor și nu putea face față tributului datorat, Măria Sa Sultanul ierta și el birul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
va fi pedepsit, mai cu seamă dacă a fost insultat înainte de a primi palma; 21. Tot omul este dator de a evita pe acel ce-l insultă, ca astfel să nu poată rezulta vreun omor; 22. Tot nobilul sau tot slujbașul care fuge înaintea agresorului, e privit ca infam; 23. Dacă un doctor asigură că o rană este periculoasă, sau nu trebuie să fie crezut, mai cu seamă dacă-i maistru, adică din acei numiți doctori, decât orice bărbier sau vrăjitor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și cei întrebuințați la diverse servicii publiceoameni care și ei erau tot scutiți; „ei și părinții lor, de plata birului". Aceștia erau slujitorii ispravnicilor, plăieșii, seimenii, dărăbanii, lipcanii, aprozii etc., condica arătând exact din care sate erau luați și folosiți slujbașii respectivi. „Ținutul Vasluiului, spune profesorul, dădea cei mai mulți oameni întrebuințați în serviciile publice. De acolo erau luați: 117 slujitori ai isprăvniciei, 96 seimeni hătmănești, 88 seimeni ai Curții, 22 seimeni ai agiei, 18 dărăbani ai agiei, 8 roșii, 13 lipcani, 4
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aprozi, 172 copii de casă, 2 fustași de divan" („Statistica răzeșilor", p. 6162). Dar adăugă cercetătorul: atât la Vaslui cât și în ținuturile Fălciu, Herța, Dorohoi, Botoșani, Hârlău, Cârligătura, Iași, nu se arătau exact satele din care erau luați acești slujbași și întrebuințați în serviciile publice. Obținerea de către proprietari a dreptului de a avea un număr cât mai mare de scutelnici și de a avea slobozii, a fost un mijloc important al acestora de a atrage pe moșiile lor cât mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
către țară a fost de fapt o slujbă către persoana Domnului, pe atunci Vodă fiind țara. Pentru slujbă la Vodă, domnul avea a-i scuti pe sfetnicii săi de o seamă de dări și angarale către țară. De regulă însă, slujbașii plăteau dări visteriei, iar în rare cazuri intervenea scutirea lor înscrisă în sama visteriei. Unul dintre acești iertați de dări, dar și cel mai vechi pensionar în Moldova, este vătagul Ioan din satul Cruhiig din ținutul Hotinului, localitate situată la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fie supărat de nici un debilar domnesc cu nici un fel de dabile; să nu se treacă cu nimic peste cartea domnească". Din scutirea pentru scoatere la pensie a lui Ion Vătag reiese și numărul angărălilor pe care le plăteau, totuși, ceilalți slujbași ai statului, ai lui Vodă. „Era domn în Moldova, spun cronicile, Radu Vodă cel Mare, deplin la toate, întreg la hire, la judecată era cu mare dreptate, la socoteală fără fătărie, cu cinste, și nimănui cu voie vegheată. Când era
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
parale). În circulara nr. 21474 din 14 august 1864, Kogălniceanu, ministrul de interne, făcea cunoscut prefecților - spre știința sătenilor, că de la Sf. Gheorghe viitor, potrivit legii rurale, claca, monopolurile, dijma, carele de lemne, podvezile, zilele de meremet, se desființează. n) Slujbașii domnești constituiau și ei categorii deosebite de săteni care purtau numiri diferite: de la vornicii sau vatamanul statului, deșugubinari, globași sau ulocari, la curteni, călărași, hânsari, darabani, plăieși, vânători etc., unii dintre ei constituiți în sate întregi, cum erau plăieșii de la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
târziu într-o carte Domnească, Vodă Grigore Ghica, la 1756, interesat ca banii cislei să ajungă repede la vistierie, adunându-se dările locuitorilor din Câmpu-Lungeni însărcina pe vatamani cu strângerea sumelor pe care să-i dea în mâna vornicilor - ca slujbași domnești,, neîndoios. Dar cum atribuțiile vornicului și a vatamanului n-au fost mai niciodată distincte, întâlnim situația când Constantin Cehan Vodă (Uricarul, vol.IV, p.2) dă sarcina strângerii banilor cislei, deopotrivă, vornicilor și vatamanilor: „și să strângă banii și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la sat, ci mai mult la târg, ei călcând satele din când în când și cu deosebită asprime. Dintre ei făceau parte și debilarul, pripașarul, olăcarul etc., „o adevărată belea pe capul săteanului". Oameni fără suflet în îndeplinirea îndatoririlor lor, slujbașii domnești se purtau aspru cu cei care nu-și puteau achita birurile: li se vindea pe nimic strânsura din câmp, vitele și siliștile din sat, țolicile și așternuturile din bătătură, iar dacă nu se îndestulau nici așa, treceau la vecini
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
câtă ocină va hi., și să-i mai dau o putină de miiare, ce am la Iordachi, și eu să hiu slobod și mântuit de curtenie și să le dea Dumitrașco sama de curtenia mea"». (Iorga, Op.cit., V, p.16) Slujbașii domnești până în 1832 formau o categorie fiscală distinctă de a țăranilor și mazililor, dar situația lor, adesea, depindea tot de măsurile luate de domni. Vornicii de poartă erau scutiți de bir și în plus li se acorda, de slujbă, câte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sfertul lui apriil și mai 1759, căci deși condica nu are dată, coroborând boierii cu scutelnicii lor, se ajunge la concluzia că nu poate fi decât din 1759". ... „În această samă noi citim toți boierii cu titluri din 1759; toți slujbașii din toate categoriile din acel an, toate veniturile pe județe, toți scutelnicii timpului, toate angăralele țării, totul, totul. A intra în amănunte ar fi ca și cum ai face analiza statului vechi. Era începutul statului salariat, era mijala unei stări care azi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
noiembrie 1910acestea: Suceava, Neamț, Roman, Bacău, Putna, Tecuci, Covurlui, Tutova, Vaslui, Fălciu, OrheiLăpușna, Soroca, Cernăuți, Hârlău-Dorohoi, Cârligătura, Ținutul Iași, Târgul Iași. Birul țării pe sfertul lui apriil 1759 a fost de 27.000 lei vechi și din el se plăteau slujbașii, havalelele către Poartă și altele. Din zahanelealtă dare - se plăteau tot angaralele către Poartă. Se introduce încă o măsură nouăjudecătorii de județe, în persoana celui de-al doilea ispravnic, tot pe spatele birnicilor; plata cheltuielilor de percepție s-a aruncat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dobânzi lașul cu 250 lei și dobândă de 5 lei pe o lună, Tutova cu 700 lei și dobândă de 16 lei, Vaslui 800 lei și dobândă 16 lei. Deosebit de birul și zaharele plătite porții, alte cheltuieli făcea țara cu slujbașii turci aflați în orașele Moldovei care nu erau deloc puțini (de la Divan Efendi până la beșlegii de ținuturi - de la care ne-a rămas și vorba de beșleagă - capichihaiele de la pașale și cele de la Țarigrad, unii din ei și cu scutelnici, pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
toate la sute și mii de lei pe sfertul de an. Era valabilă zicala „Turcul plătește" dar în realitate turcul cheltuia, iar cel care, într-adevăr, plătea era moldoveanul. Cheltuieli mari avea țara și cu Curtea Domnească și sfetnicii ei. „Slujbașii puși în serviciul personal al lui Vodă erau în același timp și mari demnitari ai tării și șeful cancelariei lui Vodă a ajuns să fie primul ministru al tării. Mai mult încă, miniștrii tării, vechii boieri de Divan, au fost
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Mitrofan - episcopul de acolo" polușnici: 2 cojocari, 2 argați, un curelariu, un olar, un butnar și un măgelar, în serviciul Episcopiei și care să fie „lăsați în pace de toate angaralele". Uriadnicul, aproape identic în funcție cu dregătorul, era un slujbaș domnesc, nu municipal, îl interpretează Ghibănescu pe Melchisedec, care „aducea la îndeplinire isprăvia, ordinile domnești, ca podvoade (cărături), cai de olac, cai de jold, și toate celelalte angării; apoi tot el aduna și încasa gloabele, camăna, feriia, și altele. Deși
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-i amendau, sau cum se zicea, atunci, „îi cioboteau", după plac. În asemenea cazuri rezultau pârele și clevetirile, răstruirile dușmănoase între locuitori. Deșugubina se plătea pentru păcate sufletești, cum era răpirea sau seducerea de fete, de văduve, de neveste. Erau slujbași speciali însărcinați să strângă aceste globii și care se numeau deșugubinari (Radu Rosetti, din „Pământul, sătenii și stăpânii", vol. I, p. 282). Deșugubinarii căutau să găsească cât mai multe asemenea pricini, pentru că erau în profitul lor. De aici, se crede
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ceasuri alaiul se întoarse înapoi la casa șoltuzului, încheind tertip, adică un fel de proces-verbal de astăzi, care să-l dee lipcanului ca dovadă că poronca domnească fost-a îndeplinită. A doua zi lipcanul plecă, ducând ștafeta la Iași de slujbașul Ponici, care și-a primit plata fărădelegilor lui purtând în frunte vina sa." ...S-ar fi întâmplat și în alte osânzi de acestea; nu știm. Dar asta cu osânda de la Bacău așa a fost - spune Evenimentul. În cartea lui Evstrate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vremea lui Ștefan cel Mare, ne spune Neculce, nu erau oameni proști, ca acum (1736), ci erau tot feciori de boieri și portul lor era șarvanale cu cabanită. Aprozii târgului erau și elemente militare, mai apoi au ajuns elemente de slujbași alipiți la divanuri, unde au și rămas astăzi, când sunt din oameni de rând. Aprodul trăia din ciubotele roșii ce le lua de la împricinați, pe o dare în natură, pe urmă schimbată în bani". (Gh. Ghibănescu din „Evenimentul", 2 iulie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
chiar și mălaiul întreg", scrie Gh. Ghibănescu în „Opinia", ziar conservator, la 17 noiembrie 1906. Și mai departe: „În raportul dintre lucruri și parale, paraua în sine și-a păstrat de-a pururea valoarea ei; în fisc, însă, la vechii slujbași ai fiscului, globași, deșugubinari, desetnici, podvodari, olăcari și toată acea droaie de slujitori domnești sau a celor ce luau în vânzare veniturile statului, negreșit că în năzuința lor lacomă de a stoarce de pe spatele țăranului și măduva din oase, a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
atunci după moda ungurească a fiscului; că bietul cislaș se vedea despoiat de multe lucruri scumpe lui, de primă nevoie în mica lui gospodărie, dar pentru slujitorul gospod s-au născocit să nu însemne nici două parale", deci, în vederile slujbașilor, când spuneai două parale în loc „de a spori ideea în cantitatea ei", o micșorau, adică ei nu dădeau „nici două parale" pe ceea ce luau din gospodăria omului. În prețeluirea fiscală a lucrurilor, sechestrul aplicat pentru neplata birului era în profitul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
turcii și tătarii erau mereu în expediții, în Basarabia, Bender și Hotin, făcând mari necazuri localnicilor; Hușul, fiind mai retras, îi scutea de asemenea consecințe. Numai că, strămutarea autorităților de la Fălciu la Huși crea greutăți mari Episcopiei, pusă să cantoneze slujbașii domnești dar și pe cei ai turcilor și ai tătarilor. În plus, slujbașii Episcopiei erau luați de cei ai domniei și la diferite beilicuri și angării ale cârmuirii. Și așa Episcopia nu se descurca și nu putea ieși din propria
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mari necazuri localnicilor; Hușul, fiind mai retras, îi scutea de asemenea consecințe. Numai că, strămutarea autorităților de la Fălciu la Huși crea greutăți mari Episcopiei, pusă să cantoneze slujbașii domnești dar și pe cei ai turcilor și ai tătarilor. În plus, slujbașii Episcopiei erau luați de cei ai domniei și la diferite beilicuri și angării ale cârmuirii. Și așa Episcopia nu se descurca și nu putea ieși din propria-i sărăcie. Tânguindu-se la Domnie, Inochente cere și obține „strămutarea autorităților de la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
birului, căci visteria nu mai avea datorii, s-ar înțelege din ceea ce spunea Mihai Racoviță. Musafiricul a fost altă angărea pe țară, destul de aspră. De aceea, pentru apărarea localnicilor se recurgea la cărțile de privilegii, de scuteală și apărare față de slujbașii statului care veneau și pretindeau târgoveților, dar și sătenilor, să facă găzduire musafirilor aleși ori sosiți în localitate: ispravnicii sau pârcălabii sosiți în localitate din capitala ocolului, a ținutului. Despre Vaslui și vasluieni știri importante reproduce Ghibănescu din Descriptio Moldaviae
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să fie de folos preoților ca „să se aleagă din copiii poporănilor, cari se vor socoti vrednici", ca să aibe anagnosti la biserici, scutiți de birurile domnești; - dorința morală a preoțimii de a fi ospitalieră, să nu fie abuzată de autorități slujbașii domnești și amploaiații ispravnicilorcare pretindeau „ca preoții să-i găzduiască în timpul petrecerii lor pe acolo": „dumneta să aperi casăle preoților de această supărare a musafirilor"; - deoarece unii protopopi în loc să „lovească" abuzurile „cu asprimea legii și a le curma", găseau în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]