592 matches
-
Va fi plăcut să se destindă nițel. Cina. Gosseyn se uită la tânăra servitoare care-i umplea un pahar cu cocktail care conținea bucăți dintr-o materie asemănătoare cu peștele. Așteptă ca și Yanar să fie servit de una din slujnicele mai în vârstă și schimbă cele două pahare prin similarizare. Gustă. Era pește, foarte condimentat. După prima reacție, delicios. Mâncă tot, după care puse furculița jos și o privi pe Leej. - Ce se întâmplă în spiritul dumitale, când prevezi? Femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
Va fi plăcut să se destindă nițel. Cina. Gosseyn se uită la tânăra servitoare care-i umplea un pahar cu cocktail care conținea bucăți dintr-o materie asemănătoare cu peștele. Așteptă ca și Yanar să fie servit de una din slujnicele mai în vârstă și schimbă cele două pahare prin similarizare. Gustă. Era pește, foarte condimentat. După prima reacție, delicios. Mâncă tot, după care puse furculița jos și o privi pe Leej. - Ce se întâmplă în spiritul dumitale, când prevezi? Femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
și bien en chair, încruntată, mânioasă chiar, cu obrajii roșii. Când văzu un străin, supărarea păru că se topește, îi întinse lui Costache o mână pufoasă, cu gropițe, acesta o duse la buze fără s-o atingă, apoi doamna ceru slujnicei două cafele. Dar domnul avocat pesemne că îi suporta greu prezența, fiindcă după două minute de conversație despre negustorii ambulanți, acum, în decembrie, după ce o întrebă cu ton neutru cum se simte cu migrenele, o rugă să-i lase să
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
de Frosa Sarandy. Aici papa a făcut o pauză și i-a explicat lui Dan Crețu cine-i Frosa Sarandy, fiindcă el nu părea să fi auzit de marea noastră actriță. Între timp musafirul mânca dus pe gânduri, mama șoptea slujnicei câte ceva, ce să aducă, ce să ducă, deși o dăscălise din timp, eu și Jacques ne făceam tot felul de semne discrete, iar Giuseppe înfuleca cu poftă și râdea zgomotos. Și când să vină desertul, papa a fost chemat de
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
ajutat, prinzând atenția părinților cu o glumă pe care s-a prefăcut că n-o înțelege, iar papa a început să-i explice serios ce e de râs. Mie, ce să spun, mi-a stat inima-n loc la semnul slujnicei. M-am gândit că-i vorba de Alexandru și m am pierdut. Nu, nu era, era Nicu. L-am întrebat de ce nu intră, mi-a spus că e foarte ocupat și că are o treabă cu mine. Și i-am
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
declanșat totul. Iată că acum nu mai avea inima în cap și judeca la rece, în timp ce el s-a înfierbântat. Poate pentru că ea a dat la gheață crema de lămâie pe care a pregătit-o pentru ultima zi a anului. Slujnica veni cu o invitație. — Ia te uită, spuse doamna, suntem invitați, împreună cu prietenii tăi, frații Mirto, la familia Livezeanu, în seara de Anul Nou! Nu-i foarte din scurt? 3 De data asta burta lui nea Cercel s-a trezit
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
tablou, ca și cum ar fi vrut, într-un labirint, să găsească drumul. În naturile moarte, nu era mare lucru: câte o masă, un jilț, uneori - câte o draperie, un vânat pus pe tavă. Dar, în scenele de banchet, erau chipuri, rumoare, slujnice care miroseau a săpun și, mai ales, uși care trimiteau din sala mâncării înspre ascunzători și locuri secrete. Când l-a întrebat pe Godun dacă înrămase tablourile ori le cumpărase de-a gata, felul nepăsător în care-i spusese: „Eu
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
masă și șervețele, îl apostrofase cu amărăciune: — Băiete, numai tu știi ce ar trebui să aștepți de la o nevastă! Dar Omar nu știa, nu știuse, n-avusese timp să priceapă nici din casa lor, de când mamă-sa dădea ordine unei slujnice să așeze farfuriile pentru preot. „Căci nevasta ta este floarea ta și ciorchinele tău din vie...“ Când un văr de-al lui se-nsurase, preotul din Kerman, de la templu, le citise din Vendidad : „omul fără femeie e mai jos decât tot
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
aproapelui. Pe de altă parte, de-a lungul timpului, s-a observat că acesta și cea de-a zecea poruncă se suprapun. De fapt, a zecea poruncă spune: «Să nu dorești nici casa lui, nici ogorul lui, nici slujitorul sau slujnica lui, nici boul sau măgarul lui, și nimic din ce este al lui» (Dt 5,21). Apărarea libertății Cum se poate deosebi furtul de râvnirea la bunurile altora? Cercetări mai aprofundate au scos la iveală faptul că la origine, porunca
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
-i lui Jones o bere. Un alt om care era la bar, se aplecă spre ei să asculte. Urmărea tăcut conversația lor de câteva minute. Încearc-un pic de sabotaj. — Ce-i aia sabotaj? Știi, omule, șopti domnul Watson, ca o slujnică ce n-a fost plătită destul și scapă mai mult piper în supă, din greșală. Ca paznicu’ de la parcare, care a-nghițit prea mult rahat ș-alunecă p-o pată de ulei și intră c-o mașină-n gard. Aha! spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
că acea femeie avea priorități mai importante decât dragii ei copii. Era un părinte neglijent, un custode pe care nu se putea pune bază, o femeie egoistă, care își căuta propria plăcere, lăsându-și copiii să stea toată ziua cu slujnica ei vorbitoare de spaniolă. Și tipa arăta bine, la douăzeci și opt de ani, își spuse Sindler. Iar asta nu era în favoarea ei. Barry Sindler putea să vadă tema centrală conturându-se destul de frumos. Iar Whitey Wilson părea puțin neliniștit. Probabil că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
cel puțin pentru o vreme. Brad se așeză pe locul lui obișnuit, la jumătatea tribunei și în lateral, ca și cum ar fi păstrat o oarecare distanță, pentru convorbirile sale private, de afaceri. Înclină din cap spre ceilalți spectatori regulați, bunici și slujnice hispanice, își scoase PDA-ul și își puse celularul pe genunchi. Își scoase stylusul și începu să-l apese pe PDA, ca și cum ar fi fost prea ocupat ca să se uite la fete. — Scuză-mă. Ridică privirea. O fată asiatică se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
de boala marelui papă Grigore cel Mare, dar că, exceptând cele câteva zile de durere îngrozitoare la degetul mare de la picior, guta era o suferință suportabilă. Afacerile nu mergeau din cale-afară de bine, dar nici nu se putea plânge. O slujnică nici tânără, nici bătrână, menită de tatăl meu să-l ajute pe Augusto, ne-a servit cu vin dulce răcorit în fântână, cu pâinișoare cu miere și susan. Tovarășii mei nu mai gustaseră felurile alea siriene și le-au găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
care încerca zadarnic să-și oprească sângele ce-i curgea din nasul tot mai negru și mai umflat, și a primit, drept răspuns, un pumn în ureche. Comandantul se numea Wathiri, și ne-a condus înjurând acasă la el. Două slujnice romane s-au îngrijit de nasul lui, în timp ce el încerca să justifice starea garnizoanei. Făceau parte dintr-o mică moșie din apropiere; bogată doar în țânțari și broaște râioase, ne-a spus. S-a lăudat că ar fi luptat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Gisulf s-a abținut cu greu să nu surâdă. - Bine. Căutați să citiți în inimile voastre, și peste o lună, dacă doriți, Stiliano va scrie înțelegerea matrimonială. Până atunci considerați-vă amândoi liberi. Am aflat ulterior că în seara aceea slujnicele care o serveau pe Gaila au avut ceva de furcă, vrând s-o oprească să tot sară în sus de bucurie împreună cu verișoarele. În schimb eu, Rodoald și Grimoald a trebuit să ne dăm osteniți din senin, ca să scăpăm de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
în sufragerie. Avea pe ea doar o tunică de in subțire și nimic altceva. Mânca mure înmuiate în vin îndulcit cu miere cu o linguriță de aur cu mâner lung. Am luat loc pe un taburet lângă ea, stând cu spatele la slujnicele care se îndeletniceau cu o țesătură. S-a uitat la mine printre gene, somnoroasă, și mi-a cerut să-i mai povestesc încă o dată despre eliberarea lui Rotari. În timp ce vorbeam, a părut să se piardă în alte gânduri, ca și cum glasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
trei ori, după care Rotari, Rodoald și Grimoald i-au poruncit lui Romilde să nu se mai arate pe glacisuri și să aibă grijă de Gumbert. Fapt e că după discuții devenea tot mai agitată. Bănuitor, le-am întrebat pe slujnice în ce stare sufletească se afla stăpâna. Mi-au zis că de la obișnuita ei indiferență trecea la o stranie tulburare numai auzind chemările lui Bayan. Cea mai flecară dintre ele mi-a spus la ureche: - Eu cred că încă e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
să vină în vizită peste zece zile. Era momentul micii noastre răzbunări. Am convocat la mănăstire un estetician grec și, de asemenea, o nobilă romană din Milano, vestită pentru eleganța ei. Aceștia și-au adus cu sine cele trebuincioase, precum și slujnice instruite. Gundeperga a fost spălată, unsă, parfumată, îmbrăcată în veșminte rafinate și împodobită cu bijuterii, părul pus la punct, fața machiată. Văzând-o, atât eu, cât mai ales novicele care o slujeau zi de zi, am fost pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
n-aș fi fost sigur de iubirea soției mele, de credința ei și de prietenia ta, aș fi intrat și eu la bănuială. La drept vorbind, n-am fost niciodată singur cu Gaila, ci totdeauna ne aflam în prezența unor slujnice. Probabil că acest lucru îl liniștea pe Rotari cel mai mult. - Soția ta este pentru mine precum o grădină în floare în toate anotimpurile; mă înfrupt cu culorile, miresmele și frumusețea ei. De câte ori îi vorbesc, toate îngrijorările mele se topesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
să mai vină. Și toți trei am început să discutăm o nouă problemă: cea despre fiii noștri. Rodoald se împrietenise la cataramă cu Ansoald și, în ciuda marii diferențe de vârstă, chefuiau împreună, și la palat nu prea mai exista vreo slujnică sau sclavă cinstită care să nu se teamă pentru pudoarea ei atunci când îi ieșeau în cale. Rodoald, deși nu împlinise opt ani, era atras ca de un magnet de partea femeiască, pe care căuta s-o spioneze și s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
lui Adeodato. Rodoald, nerăbdător să-și vadă mama de a cărei întoarcere auzise, a fost adus de la Trento. Prezența Gailei a reușit să pună frâu, fie și parțial, exceselor sale. Avea doar treisprezece ani atunci când a trebuit să înduplec o slujnică tânără să se lase pipăită de el, permițându-i să-i admire slobod părți ale trupului la care râvnea atât de mult. A fost atât de precoce, încât, un an mai târziu, a avut-o în toată regula, dând dovadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ținând seama de starea în care a ajuns Aio, tare mă tem că la Benevento pot să se iște răzbunări și lupte între facțiuni. Va trebui să-l însoțești. A prins din zbor privirea dintre mine și Gaila și zâmbetele slujnicelor. A înțeles pe loc, s-a înveselit la față și a bombănit, făcând pe morocănosul: - Stiliano. Mi-o luați înainte prea des, voi doi. - Să fim recunoscători celui care a făcut pe din două o inimă, punând jumătate în pieptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Iubita mea, căci astăzi am curajul s-o numesc astfel, mi-a observat panica din priviri și, emoționată, mi-a spus: - Nu vorbi despre asta, te implor. Poate fiindcă eram de-acum amândoi în vârstă, pentru prima oară a spus slujnicelor să o lase singură; iată-ne unul în fața altuia, pe scaune potrivite în nișa unei ferestre. Vara anului 651 abia începuse, și pe la al patrulea ceas al zilei era încă răcoare, deși soarele își trimisese razele aurite. Am rămas tăcuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
pușcă, așa cum îl văzusem prima oară. Ochii îi ieșeau din orbite, și a strigat: - Dă fuga Stiliano, Gaila e pe moarte! L-am urmat în fugă, și am găsit-o pe Gaila în pat, acoperită doar cu un cearșaf. Două slujnice îi ridicau capul, pe când răsuflarea ei aducea cu cea a unui spânzurat strâns tot mai tare de funia din jurul gâtului; fața i se albăstrise. Inima îmi bătea de să-mi spargă pieptul, dar am încercat să mă stăpânesc. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de la pământ și s-a zdrobit de un perete, după care Rotari m-a prins de piepții tunicii, sortindu-mi același deznodământ, moment când în prag s-a ivit Gaila, într-o cămașă lungă de mătase și sprijinită de două slujnice. Glasul îi era slab, dar ferm: - Încetează! Cu ce ți-a greșit atât de tare prietenul nostru, de vrei să-l faci una cu pământul? Lasă-l în pace! Răsuflarea caldă s-a îndepărtat de fața mea. I-am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]