481 matches
-
la fabrică, abuzuri care ar fi provocat risipirea acestora3 și, nu în ultimul rând, neînțelegerea survenită între proprietar și constructor, pe motivul invocat de primul că Mihalic de Hodocin îi "mâncase destui bani" fără randamentul pretins de beneficiar. În rândul "smintelilor" reclamate, precumpănitoare va fi fost, desigur, cea legată de forța de muncă. În vara aceluiași an, 1846, Conachi comunica Vistieriei abuzul săvârșit de către comisiile ce lucraseră la întocmirea catagrafiei din anul anterior, 1845, prin includerea în rândul birnicilor în pofida privilegiului
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
un an să mă sârguiesc, cu ce mai mare activitate, a să îndeplini în totul, așăzând țăvile cu luare aminte după nevela cea mai potrivită, care, iarăși, eu sînt datoriu a o da spre a nu să faci stinghireală sau sminteală cât de puțin în eșirea apei, căci voi fi răspunzătoriu. Al 4<-lea>. Pi lângă soma țăvilor ce voi da proiect că va trebui la întinderea ce Epitropia va găsi de cuviință a să faci într-un an, sînt datoriu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
2, p. 156) La varianta filosofică a liberalismului se adaugă semnificațiile economice, politice și ideologice ale sale. Ca filosofie, el se află între cei cu "reverențe față de tradiție", manifestate prin cultul exagerat al eroilor, al nobleței venită "de sus", și "sminteala subiectivistă", inaugurată în modernitate odată cu îndoiala carteziană, continuată de solipsismul lui Berkeley, apriorismul kantian, romantismul rousseau-ist preluat de Fichte, Carlyle și Nietzsche. Curentul median atenuează cele două orientări, pentru că "Esența liberalismului rezidă în încercarea de a produce o ordine socială
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
din ce în ce mai puțin controlabilă. Nu știm că știința și tehnica aduc viață și moarte, libertate și înrobire. Nu știm că dezvoltarea puterii lor de distrugere va depăși orice alt progres. Nu știm că această controlare a lumii prin tehnică permite dezlănțuirea smintelii istorice. Secolul XX vede civilizația umanistă, rațională și științifică năpustindu-se în dementele măceluri ale celor două războaie mondiale. Vede raționalitatea tehnică și raționalizarea politică asociindu-se mitului ideologic pentru a produce Auschwitz-ul sau Kolyma. Vede cele mai îngrozitoare regrese
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
dialogul platonic Theaitetos: "În real, dragul meu, fiind instituite două modele: unul al divinului celui mai fericit, iar celălalt al celei mai nefericite lipse a divinului, și neobservând că așa stau lucrurile, nu își dau seama din cauza prostiei și a smintelii lor fără margini că, prin faptele lor nedrepte, se apropie de al doilea model, până la a-i fi asemenea, în timp ce de primul se depărtează până la neasemănare. Pedeapsa pentru această vină și-o ispășesc, desigur, trăind o viață după chipul modelului
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
critică a valorilor în general; le recunoaște originea; cunoaște destul pentru a nu mai crede în nici o valoare; iată noul pathos, noul freamăt... ceea ce povestesc este istoria următoarelor două secole...3. Între timp, profeția lui Nietzsche acest Saul răpus de sminteală pe drumul Damascului s-a împlinit. Focul aprins de el s-a răspândit astăzi pretutindeni. Oricine poate vedea că nihilismul nu mai este doar obscurul experiment al unor avangarde intelectuale extravagante, ci face parte de acum din chiar aerul pe
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
bine ceva de băut mahmurilor, marța.” -aluzie satirizantă la viciile preoților, dar și la problemele aduse în discuție, sărăcia și mahmureala; p. 41, r. 23 24 : „vai de cel ce se smintește, dar mai vai de cel prin care vine sminteala” - reluarea ideii biblice care arată că dând curs ispitei ești vinovat, dar o vină mai mare are cel care mijlocește ispitirea. CINCI PÂINI (Anecdotă) p. 42, r. 8 9 : „Pun să mănânce împreună, ca să aibă mai mare poftă de mâncare
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
putea să-și procure una cât mai frumoasă!... Ar dura prea mult să amintesc toate bădărăniile și abuzurile pe care le-am văzut; probabil că mi-ar lipsi timpul, nu așa avea hârtie suficientă și aș da cititorilor ocazie de sminteală, și nu de edificare (p. 144-145). Frații laici 25. Dacă un frate laic vedea vreun tânăr că vorbește latinește, îl certa, iar apoi își zicea sieși: «Vai mie mizerabilul! Vrei să renunți la sfânta simplitate pentru această înțelepciune a ta
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cea a lui Yama se întrezăresc unele note diferențiale. Primul cumulează cu evidență funcția vieții, ca zeu al vegetației, dar și al turmelor, mai mult, al căminelor; totodată, al morții, ca forță pustiitoare. De aceea dă impresia de nestatornicie, de sminteală, chiar de boală. Cu Yama se instaurează „ordinea”. El respectă cu strictețe atribuțiile ce-i revin prin înțelegere. În folclorul nostru, se păstrează o formulă paremiologică, avînd iz arhaic, „a da iama în bucate”, adică a face risipă peste măsură
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
să povestească grozăviile prin care treceau vecinii de la răsărit: — Împăratul Petru se pregătește să facă patriarh dintr-un bețiv care se ține cu o curvă. L-au sfătuit fețele bisericești să nu facă una ca asta că iar o să fie sminteală printre credincioși, ca în timpul patriarhului Nicon! — Doamne ferește! rosti prințul Constantin, și în același moment Brâncoveanu îl măsură din ochi mirat, întrebându-se în gând de unde o fi știind Constantin de patriarhul Nicon 29. — Să trecem la ale noastre. Înțeleg bine
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ia Sfânta Cuminecătură în sfânta zi a Nașterii Domnului, după cum este obiceiul cinstirii sărbătorii. Îl chem la noi pe episcopul Nisei, chir Mitrofan Thasitul de la mânăstirea Dionisiului de la Sfetagora, duhovnicul măriei sale, ca să vedem ce se poate face să nu fie sminteală în popor. Chir Mitrofan ascultă ce-i spun și pleacă de la noi fără să-mi dea răspuns. Spre seară primesc veste de la domn că va veni a doua zi la Sfânta Mitropolie la liturghie și se va împărtăși cu Sfântul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
la sfârșit și-a luat catalogul prea mare pentru el, și-a pus pălăria pe cap și a ieșit, în timp ce noi toți ne-am ridicat în picioare. Odată ușa închisă și rămași singuri, ne-a apucat pe toți deodată o sminteală, am răcnit literalmente de entuziasm și am început să ne încăieram azvârlind unii în capetele altora cu ce ne venea în mână, manuale, caiete... A intrat pedagogul, care ne-a întrebat foarte nedumerit din ușă ce era cu noi, înnebunisem
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
să le ia ! Aprovizionarea, cozile, gătitul, ședințele cu părinții, medicul, toate rămân în grija ei. ...Aici, între slujbași, umanizată de micile necazuri și bucurii zilnice. Un fel de familie, totuși, până la urmă ! Ce s-ar fi făcut, altminteri ? Obișnuită cu sminteala fiecăruia : ascute penița de tuș, dă-mi și mie ziarul, ai grijă cum pliezi planșa, iar s-a înnoit Mina, Nalbandu se operează de varice, ăsta nou, blondul, și-a părăsit amantele, nu-l mai sună nici una, Șefu’ e mofluz
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
pecetea mănăstirii Socola, că nu te cred. Nu m-ai prins visând la vinișorul călugărițelor, dragule. Pecetea avea următorul înscris: „Aceasta este pecetea sfintei mănăstiri Socola. Anul 7104 (1595) decembrie”. Asta-mi place la tine, vere. Nu mă dai de sminteală chiar și la întrebări mai delicate. Pentru un asemenea merit, am să-ți spun o... banalitate... Am spus noi destule banalități. Una în plus n-a fi mare lucru. S-o auzim! La 12 martie 1790, dăm nas în nas
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
neuitatei Zaraza. O strânsese la piept și-și apăsase buzele pe argila ei rece. Ajuns acasă, cântărețul așeză urna pe un gheridon din colțul odăii și, chiar din dimineața următoare, începu sinistrul ritual pe care i-l inspirase fără-ndoială sminteala. Mi-e greu până și să pun pe hârtie cuvintele care descriu faptul de nedescris, dar am s-o fac totuși cât se poate de simplu: în fiecare dimineață, timp de patru luni de zile, Cristian Vasile a mâncat 317
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
a se face dezbinări. Aceasta este arma diavolului; aceasta răstoarnă totul pe dos. Întrucât trupul Bisericii este unit, diavolul nu poate găsi loc de intrare; dar făcându-se dezbinări, el se furișează pe nesimțite, pătrunde înăuntru, și pe urmă vin smintelile. Astfel, dar, smintelile vin din dezbinări. Dar dezbinarea de unde vine? De la dogmele sau credințele ce sunt contra învățăturii apostolilor. Dar acele credințe false de unde vin? De la a sluji cineva pântecelui și celorlalte patimi. Căci unii ca aceștia, zice, nu slujesc
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
dezbinări. Aceasta este arma diavolului; aceasta răstoarnă totul pe dos. Întrucât trupul Bisericii este unit, diavolul nu poate găsi loc de intrare; dar făcându-se dezbinări, el se furișează pe nesimțite, pătrunde înăuntru, și pe urmă vin smintelile. Astfel, dar, smintelile vin din dezbinări. Dar dezbinarea de unde vine? De la dogmele sau credințele ce sunt contra învățăturii apostolilor. Dar acele credințe false de unde vin? De la a sluji cineva pântecelui și celorlalte patimi. Căci unii ca aceștia, zice, nu slujesc Domnului, ci pântecelui
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de unde vine? De la dogmele sau credințele ce sunt contra învățăturii apostolilor. Dar acele credințe false de unde vin? De la a sluji cineva pântecelui și celorlalte patimi. Căci unii ca aceștia, zice, nu slujesc Domnului, ci pântecelui lor. Așadar, nu ar fi sminteli, nu ar fi dezbinare, dacă nu s-ar plăsmui nici o credință împotriva învățăturii apostolice, ceea ce și aici arătând-o, Apostolul zicea: împotriva învățăturii”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, omilia XXXII, p.
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
morții celei de a pururi! O voi, ce sunteți potrivnici adevărului, vrăjmași ai vieții și sfetnici ai pierzării! Totul la voi este făcut să se împotrivească adevărului, dar și să se potrivească celor mai cumplite vicii, să se mărginească la sminteli și simulacre, prin care voi nu faceți decât să dați chip minciunii, pe cei nevinovați să-i asupriți iar pe credincioși să-i lipsiți de lumină! Voi nu faceți decât să vă pierdeți vremea cu un chip părelnic al dumnezeirii
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
6), iar lui Timotei, vorbindu-i de Alexandru făurarul, îi dă același sfat: Păzește-te și tu de el (II Tim. 4, 15). Apoi, luând și în bătaie de joc pe cei ce îndrăzneau unele ca acestea, arată și pricina smintelii lor: Căci unii ca aceia nu slujesc Domnului nostru Iisus Hristos, ci pântecelui lor. Și filipenilor scriindu-le, zicea: Pântecele este dumnezeul lor (Filip. 3, 19)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
să lumineze Hristos în lume după păcatul strămoșesc. Această viață ca „înviere” era „Lumina oamenilor” (Ioan 1, 4),care erau „vii” „nu numai cu pâine” pentru trup, „ci și cu tot Cu vântul ce ieșea din gura lui Dumnezeu” (Deuteronom 8, 3). Sminteala din starea primordială i-a făcut pe oameni să piardă „CuvântulVieții” ca stare de „înviere”, lucru considerat de Mântuitorul ca o „că-dere între tâlhari”, „jefuire”, „rănire” și lăsare „abia vii” (Luca 10, 30). Mărturisind credința adevărată prin Jertfa Mântuitorului și
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
să-L caute. Ispita a fost dorința de a fiasemenea cu Dumnezeu, de a fi luați la cer și tocmai aceasta a fostcalea pierderii lui Dumnezeu din inima lor, sau „jefuirea” de averide către tâlharii care i-au dus la sminteală cu dibăcie demonică(Luca 10, 30). Chiar dacă după sminteală erau îmbrăcați, oameniierau „goi” de Dumnezeu pe dinăuntru. Dar, tocmai această „lipsă”a însemnat răutatea și viclenia, în locul bunătății și adevărului:„Dumnezeu i-a zidit pe oamenii fără prihană, dar ei
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
fiasemenea cu Dumnezeu, de a fi luați la cer și tocmai aceasta a fostcalea pierderii lui Dumnezeu din inima lor, sau „jefuirea” de averide către tâlharii care i-au dus la sminteală cu dibăcie demonică(Luca 10, 30). Chiar dacă după sminteală erau îmbrăcați, oameniierau „goi” de Dumnezeu pe dinăuntru. Dar, tocmai această „lipsă”a însemnat răutatea și viclenia, în locul bunătății și adevărului:„Dumnezeu i-a zidit pe oamenii fără prihană, dar ei umblă cumulte vicleșuguri” (Ecclesiast 7, 29); „Șarpele era cel
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Isaia 9, 6; 37, 32);„Legea s-a dat prin Moise, dar harul și adevărul au venit prin IisusHristos” (Ioan 1, 17). De aceea și slava Cuvântului Vieții (Ioan 1, 4)este mult mai mare decât cea a atotputerniciei. După sminteala călcării Cuvântului, Adam nu mai era smerit, altfel nu se înfricoșa de„atotputernicia” lui Dumnezeu cu ignorarea totală a „Cuvântuluiatotțiitor” în viața lui simțită până atunci. Dacă pe parcursul Sfintei Liturghii, rugăciunea de pregătire pen-tru credință și îndreptare este hotărâtoare pentru
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Sfânta Sfintelor” (Evrei 9, 12), arătată Maicii Sale ca„cele ale Tatălui” (Luca 2, 49). Era arătarea prin Înviere a vieții Saleca o „comoară ascunsă în țarină”, ca averea părintească de care omula fost jefuit când a fost dus la sminteala de a se rupe de Dumnezeu,cerându-și „partea de avere”, de ființă (Luca 15, 12). Învierea a în-semnat, de asemenea, deschiderea ochilor pentru a vedea viața Luica „Lumina vieții” fără de moarte a „Părintelui Luminilor” (Iacob 1,17) și a
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]