483 matches
-
a mai multor imagini, sau o remotivare ulterioară. Oricum, imaginea bătăii deviante și amenințătoare a clopotului - într-o ureche sau într-o dungă - pare să fi jucat un rol în fixarea unora dintre cele mai populare formule de desemnare a smintelii.
Într-o ureche, într-o dungă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7789_a_9114]
-
Cronicar Elegant și nimicitor În DILEMA VECHE (nr. 404, din 10-16 noiembrie) citim cu încântare un articol de Andrei Pleșu, intitulat „O sminteală”. Limpezimea demonstrației, acuitatea cu care observă viața publică de la noi, finețea desenului ce portretizează creând tipologii, formulările inspirate și care-ți rămân în memorie, toate fac din acest text unul antologic. Subiectul micului eseu este „dl. Mihai Gâdea”, realizator tv
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5107_a_6432]
-
direcției de astăzi în cultura română), însă numirea și circumscrierea ei nu prezintă decât arareori acreală justițiară, aroganță etică, inflexibilitate judecătoare. Lăsând altora modelul profetului național, neobosit în a penaliza rătăcirile de la drumul drept, Andrei Pleșu privește mult mai tolerant sminteala și deșucheala "marelui bordel al tranziției". Îl explorează și îl înfățișează cu o tandră complicitate, fără a lua în tragic tulburarea vremilor și a oamenilor. Constatând "inflația nevrotică a comentariului", eseistul care a îmbrăcat haina gazetarului încearcă să străpungă cortina
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
pe a căror opinie pui mare preț. Îți va ieși pe nas bruma de glorie de care ai avut parte. Și la urmă nu-ți vei dori decât un singur lucru: să te întorci în anonimatul din care ai avut sminteala și nesăbuința să ieși. Dar asta nu-ți va reuși, în orice caz nu ușor și nici repede. Scriu mai rar, și mai greu. Observ asta deja de ceva vreme. Observ și acum cu aceeași emoție totul în jur și
Ivo Andric: Despre frumos și creație by Drăgan STOIANOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7071_a_8396]
-
dusă până la capăt. Destinul a vrut ca setea lui de a trăi, de a crea și de a ctitori să fie curmată mult înainte de vreme. Pe poarta prin care a plecat el au năvălit în viețile noastre cenușiul, vrajba, nesăbuirea, sminteala și neghiobia.
Nedelciu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2404_a_3729]
-
drumurile. A spus Iisus că spre sfârșitul veacurilor vor veni prooroci mincinoși și vor încerca să-i smintească, dacă va fi posibil, chiar și pe cei aleși. Or, când au umblat mai mulți prooroci mincinoși? Când au existat mai multe sminteli pe pământ ca și acum? Toate acestea le observăm prin toate localitățile și pe toate drumurile. Însă proorocul Ilie ne spune și nouă că poporul nu poate șchiopăta de amândouă picioarele! Preot HORIA ȚÂRU loto-prono Lista privind valoarea unitară a
Agenda2005-29-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283966_a_285295]
-
crezute clarificatoare. Trebuia decis: așa sau altfel. Vladimir Streinu constata cu îngrijorare, din chiar inima lucrurilor, acest curs: „...oamenii unei politici cuminți par să nu mai existe. Peste tot bate un vânt de radicalism, cum se spune cu numele cărturăresc smintelii publice. Dreapta sau stânga. Fără nuanțe. Fără disocieri. Inteligența, în tendința ei constitutivă de a discrimina, de a introduce admirabilul «distinguo» în vălmășagul de impulsiuni ale vremii este expulzată“. Evenimentele mari sau mai puțin mari din interval - războiul civil spaniol
Vladimir Streinu, altă ipostază by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3501_a_4826]
-
Faulkner. Acestui spațiu îi este consacrată trilogia formată din două romane : La teranyina (Pânza de păianjen,1984), Fra Junoy o l'agonia dels sons (Fra Junoy sau agonia sunetelor, 1984) și o amplă narațiune Luvowski o la desraó (Luvowski sau sminteala, 1985). A scris proză scurtă - Viatge d'hivern (Călătorie de iarnă, 2000), eseu, scenarii pentru filme de televiziune, cronici de presă, și-a încercat pana și în teatru. A primit, în patria lui, numeroase premii. Din partea criticii, a cititorilor, chiar
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
nu putea să zică zece - zicea zăș! P-ormă, cu mare chin o lua de la 17 pîn-la nouăsprezece; de douăzeci se ferea; nu știu ce avea cu el. Așa că secretul lui era între 10 și 17; dacă era secret; și nu vreo sminteală. Pe scurt, s-a dat la Lucreția. Fiind infirm, debil mintal... știți că la ăștia li se scoală mai repede din lipsa oricărei afecțiuni; rămîne numa' instinctul animalic. Procesu' s-a redeschis. Cu un avocat deștept, Ghiță l-a mai
Diverse supoziții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16146_a_17471]
-
o face Omul recent al lui H.-R. Patapievici, resentimentele, invidia, ura și disprețul. Pentru că, să fim serioși: Omul recent nu e nici Mein Kampf, nici Biblia, nici Coranul, nici, vai, Capitalul. E doar cartea unui intelectual îngrijorat de anumite sminteli, așa cum le detectează autorul, ale lumii în care trăiește. Eventuala discutare, pro sau contra, a unui tom (remarcabil, în opinia mea, penibil, în a altora) s-a transformat însă într-o mobilizare de pasiuni, orgolii și ideologii absolut indecentă. Pot
Pro-Patapievici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15462_a_16787]
-
biserici cum se-ngrasă/ Tăuni de fier cu plisc rapace,/ Cum nebunia-n falduri se desfașă/ Iar ura-i carapace". Dacă uneori predomina simbolul, acea semimaterialitate care acordă dezastrului o înfățișare de teribilă poveste, de narațiune a unei nenorociri cosmice ("Curînd sminteli s-or depana, curînd/ Ghemul de sînge ne va țese/ Cu patimă celui preadulce./ Vom fi covor adînc plîngînd/ Sub copita curvei crăiese./ Va ieși Scaraoțchi să-nfulece/ Din miezul soarelui, flămînd./ Vînt păgînesc cu grindini dese/ Mulți împărați are să
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
a tranziției golului către plinul semnificativ, al negației către afirmație. O redempțiune a tăgadei care-și da foc. O eternă reîntoarcere, sub semn liturgic: "Golul nu-i pe planul făcutului. Cîtă vreme nu se/ desăvîrșește, golul dăinuie susținut oarecum de/ sminteala. Ci de-a atins starea de gol desăvîrșită,/ golul se osîndește singur, prin nefirea lui însăși./ Atunci golul suge plinul, care-l umple șuierînd./ Aidoma golului,/ tăgada-n sine e părere și neant. Au s-ar găsi/ cineva să-nchipuie
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
cineva care să fi înțeles atât de bine irezistibila gentilețe și farmecul doamnelor bătrâne - din teatru sau din afara lui - ca Giraudoux în Nebuna din Chaillot? Kate Hepburn nu a fost nici destul de bătrână, nici destul de nebună ca să poată sugera carisma smintelii lor.) Spre sfârșitul anului 1941 am locuit împreună cu un pictor abstract în districtul comercial din West Village. Acest prieten al meu era, din punct de vedere nevrotic, un caz patologic. Complet trăsnit, înainte ca așa ceva să fi fost la modă
Tennessee Williams Memorii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/7900_a_9225]
-
C. Teșu, op. cit., p. 95. footnote>. Supravegherea comportamentului, a faptelor și gândurilor noastre, precum și a îmbrăcămintei, poate fi socotită un bun remediu împotriva patimii desfrânării. Un bun creștin se ferește, mai întâi de toate, de a fi o ispită, o sminteală, o cauză a căderii altora, după cum, în același timp, luptă cu putere împotriva unor astfel de conduite ale celorlalți. Un bun creștin trebuie să înlăture din ținuta sa și din gândirea sa ce este rău și neputincios, iar cuvintele sale
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
este rău și neputincios, iar cuvintele sale să fie ziditoare și mântuitoare. Cel ce luptă să-și controleze și să-și ordoneze moral gândurile și cuvintele, trebuie să-și supravegheze și ținuta trupească, îmbrăcămintea, pentru a nu fi pricină de sminteală, celor mai slabi și neputincioși. De asemenea creștinul trebuie să fie modest, smerit și decent în îmbrăcăminte. Dacă hainele scumpe, luxul în îmbrăcăminte sunt expresii ale slavei deșarte, hainele provocatoare, indecente exprimă pofta și goana după plăcere trupească și constituie
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
și neputincioși. De asemenea creștinul trebuie să fie modest, smerit și decent în îmbrăcăminte. Dacă hainele scumpe, luxul în îmbrăcăminte sunt expresii ale slavei deșarte, hainele provocatoare, indecente exprimă pofta și goana după plăcere trupească și constituie o cauză de sminteală și cădere<footnote Sf. Tihon din Zadonsk, Despre păcateă, pp. 219-221. footnote>. Creștinului îi este recomandată modestia, smerenia și decența în îmbrăcăminte. Omul din afară este după chipul celui din interior. Exteriorul revelează și înrâurește interiorul. Dacă hainele scumpe, luxul
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Omul din afară este după chipul celui din interior. Exteriorul revelează și înrâurește interiorul. Dacă hainele scumpe, luxul în îmbrăcăminte sunt expresii ale slavei deșarte, hainele provocatoare, indecente, exprimă pofta și goana după plăcerea trupească și constituie o cauză de sminteală și cădere. Ceea ce trebuie să caute creștinul nu este a-și împopoțona trupul cu haine extravagante, după o modă ce nu are nimic comun cu morala creștină, ci a-și împodobi sufletul cu veșmântul virtuților: credința, temerea de Dumnezeu, înfrânarea
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
cu mers amețit îmi ceri să-ți sug tot ce este otravă a minții foc ce îți arde părul roșu cum al păpușilor nebune un picior al tău adoarme pe linia tramvaiului pentru tine suferitoareo au făcut îngerii cerului vopselurile smintelii obrazul tău vrea încă o culoare dar eu știu că tu mori azi ca mîine să ceri o bucată de pîine luminii anul lucrează în tine după nătînge planuri scut de-o noapte în sîngele inimii scăldat unde piereai în
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
cu mers amețit îmi ceri să-ți sug tot ce este otravă a minții foc ce îți arde părul roșu cum al păpușilor nebune un picior al tău adoarme pe linia tramvaiului pentru tine suferitoareo au făcut îngerii cerului vopselurile smintelii obrazul tău vrea încă o culoare dar eu știu că tu mori azi ca mîine să ceri o bucată de pîine luminii anul lucrează în tine după nătînge planuri scut de-o noapte în sîngele inimii scăldat unde piereai în
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
pe ceilalți că ea și Albert nu mai merg la Costinești, ci se duc la Orșova, să înoate în Dunăre. Fetele au pufnit în râs, ca și când tocmai ar fi auzit o glumă reușită. Cornel a rămas cu gura căscată. Ce sminteală i-a mai trecut Anei prin cap? Curând s-au convins că ei doi vorbiseră serios. S-au despărțit: de o parte Mona, Dora și Cornel, au plecat sau n-au mai plecat la Costinești, de cealaltă parte ea și
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
am renunțat să-i mai învăț pe nevăzători arta întunericului eu de mult am renunțat să le mai dezvălui văzătorilor secretele luminii Când mă atacă Demonul creației cu virtuțile talentele și înzestrările sale eu mă apăr din răsputeri cu suferințele smintelile și neputințele mele analiștii cunosc asta preferându-i pe bastarzii de geniu și scrierile bastarde În momentu-încleștării pe viață și pe moarte eu nu mai știu: îngerul luminos mă smulge din această lume sau eu - cel obscur - îl smulg pe
Poezii by Teo Chiriac () [Corola-journal/Imaginative/2468_a_3793]
-
Mistica nu e altceva decât vehicularea misterului. MÂNTUIRE A ști, la scară umană, poate fi folositor — dar în nici un caz mântuitor. E mai mântuitoare o rugăciune într-o biserică din Găești decât Platon. MOARTE Ideea morții absolute stă la baza smintelii moderne. Heidegger spune așa: ca să ieși din anonimat, trebuie să trăiești neliniștea perspectivei neantului zilnic. El te îndeamnă, Heidegger, să trăiești murind absolut, în fiecare zi! Moartea mă determină să fiu esențial. M-a impresionat foarte mult sunetul pământului căzând
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
un spirit agresiv și decontextualizat. Prezentul roman este un amestec absurd de bufonerii, lucruri șocante, nerozii și gafe cu câte o delicatețe înnecată într-un flux de conceptualism. Se va spune că autorul, neîndrăznind să exprime pe propria răspundere certe sminteli, adoptă artificiul comod de a le pune în gura personajelor grotești și absurde, luând, așa în glumă, ceea ce din întâmplare gândește serios. Este un procedeu deloc recomandabil, deși foarte folositor. Multora nu li se va părea acest roman un atac
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
să vezi lucrurile în proces, în flux. Matematicile și istoria sunt doi poli. Se oprește să scrie un aforism și continuă: Îți zic, fiul meu, să nu frecventezi mult învoiala cu înțelepții, căci cine niciodată nu se eliberează de o sminteală, poți să juri, este nărod desăvârșit. O injecție specială pentru a inocula în mințile tuturor patru paradoxe, trei confuzii și o utopie și suntem salvați. Fugi de sănătatea profitabilă. Nu crede în ceea ce numesc bătrânii experiență, căci nu prin a
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Fiul meu îndrăgostit? Nu spune nesăbuințe! Nu poate fi... Și cum săraca mamă surâde tristă și liniștită, tatăl adaugă: Știi ceva? Eu, nu. Atunci? Bine, se vede limpede! Ce altceva vrei să fie? O să vezi tu... în somnolență! Iată o sminteală! Să îndrăznească să se îndrăgosteacsă la vârsta lui? Că abia este la puber....! Și vocea demonului familiar: "Ai căzut, și cum tu ai căzut, va cădea și el, și vor cădea toate și vei cădea fără încetare". Și își frământă
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]