501 matches
-
ștergare pe care le primesc muncitorii. Obiceiul Împodobirii căpriorilor la casă, se numește ,, logodna casei ” și semnifică preludiul căsătoriei Între corpul casei și acoperiș, al apropierii terminării casei. Muncind de cele mai multe ori În comun de la unii la alții, glumele și snoavele erau fără de margini, făcîndu-i să mai uite de necazuri. La fel la hore, nedei, tîrguri, uitau de traiul greu pe care Îl duceau. Diversele Împroprietăriri au făcut ca viața lor să se mai Îmbunătățească. Țăranii aveau copii mulți care le
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
s-a petrecut într-un timp mitic românesc, atunci când oamenii se conduceau după legi nescrise. Fiecare povestire are un subiect diferit de al celorlalte, fiecare povestitor are modul său specific de a relata întâmplarea, fiecare povestire este o specie literară: snoavă (Iapa lui Vodă); idilă (Fântâna dintre plopi); aventură (Cealaltă Ancuță); legendă (Județ al sărmanilor); reportaj (Negustor lipscan); portret prin narațiune (Orb sărac). În Hanu Ancuței întâlnim tehnica literară povestire în povestire sau povestirea în ramă (Sergiu Pavel Dan); iar după
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
făcut. Autoriul Cea dintâi poveste este Soacra cu trei nurori, citită la Junimea în septembrie 1875 și publicată în Convorbiri literare la 1 octombrie, același an. Subiectul nuvelei pornește de la o observație multimilenară asupra relațiilor noră-soacră, tratată în povestiri și snoave, în cântece lirice și statuată în proverbe. Fantasticul este doar mimat, căci nimic miraculos nu se întâmplă în poveste. Tocmai de aceea este socotită o nuvelă. I se recunoaște spontaneitatea dialogului, ritmul alert al povestirii și caracterul moralizator. Soacra se
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
strămoșilor săi, Densusianu uită de latura artistică a textelor oferindu-ne un material bogat în mărturii de istorie, sociologie și dialectologie. Este adevărat că întâlnim și cântece, balade, colinde, descântece amestecate ce-i drept cu povestiri, basme, legende, amintiri, întîmplări, snoave, dar Densusianu uită să ne dea măcar cîteva indicații despre repertoriul folcloric, ceea ce ar însemna că Graiul din Țara Hațegului ne oferă numai o parte din totalitatea repertoriului din această zonă. Redăm, pentru frumusețea lui, un mic text cules din
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
dar care este covârșitoare prin efectele psihologice asupra clasei de elevi. Scopurile urmărite în acest moment sunt multiple: să asigure un răgaz pentru o destindere psihologică (ceea ce se poate face printr-o remarcă binevoitoare, chiar printr-o glumă, printr-o snoavă etc.), pentru pregătirea materială și organizatorică a elevilor în vederea derulării momentului următor; să asigure profesorului stabilitatea încadrării subiectului lecției noi, în contextul tematic general. (fie printr-o referire a profesorului, fie prin conversație în clasă etc.). Când tema și cunoștințele
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
român și asta după intrarea trupelor „eliberatoare” sovietice în oraș deoarece, până la jumătatea lunii octombrie a anului 1944, nici măcar acest partid nu exista în târg, cu toate minciunile spuse de unii cum că Vasluiul colcăia, literalmente, de „ilegaliști”!. Brașoave și snoave de adormit copiii! Iată ce scria primarul Constantin Capră în luna decembrie a anului 1943, în raportul de activitate trimis pe adresa Inspectoratului General Administrativ Galați, vizavi de starea de spirit a populației: „...o oarecare stare de agitație provocată de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Toate trei pot fi încadrate, așa cum deja s-a menționat, în categoria basmului nuvelistic dacă se are în vedere structura lor narativă. În Dănilă Prepeleac și în Povestea lui Stan Pățitul avem de-a face cu o deconvenționalizare a caracterului de snoavă, în sensul restructurării epicului în funcție de un tipar nuvelistic. Determinările socio etnografice sunt frapante, dar impresia de fabulos nu este eliminată. G. Călinescu considera că în Povestea lui Stan Pățitul întâlnim „cea mai originală manieră de a trata fabulosul”. Scriitorul imprimă o
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
mai reci și brumele mai groase, știuleții cu pănușile pe ei erau depozitați În odaia cea mare unde urma deșfăcatul. Frumoasă mai era această muncă! La ea participa Întreaga familie, cu mic cu mare. În timp ce mâinile lucrau se ascultau povești, snoave și zicători. Mai veneau și vecinii și atunci această Întrajutorare devenea un fel de clacă. Cel care găsea știuleți cu grăunțe roșii trebuia să fie răsplătit. Și de se Întâmpla să fie vreun flăcău, fetele trebuiau să-i dea câte
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
atunci această Întrajutorare devenea un fel de clacă. Cel care găsea știuleți cu grăunțe roșii trebuia să fie răsplătit. Și de se Întâmpla să fie vreun flăcău, fetele trebuiau să-i dea câte un sărut. Și uite așa poveștile și snoavele curgeau una după alta, iar coșărcile se umpleau mai repede cu porumb și erau urcate În podul casei. De multe ori munca se Întindea până după miezul nopții iar pănușile rezultate de la deșfăcatul porumbului serveau drept saltea pentru acea noapte
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de noapte. Caierul trebuia să se termine. Dacă terminau cât Își propuseseră să toarcă În acea seară, fetele se mai dădeau la joc. Veneau uneori și flăcăi tineri și câte un ceteraș, dacă era pe aproape. Se spuneau glume, povești, snoave și chiar ghicitori. Dar În acest timp fusul nu trebuia să stea. Cam asta era ceea ce prin alte părți se numea șezătoare. La ore târzii furca și fusul erau date la o parte și fetele se dădeau la joc. Ele
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
împace ambele interese va fi cu adevărat un om mare. Brâncoveanu îi trimisese deja un semnal, căci nu lăsase de pomană să-i scape aseară în fața Stancăi vorbele acelea. Se știe de către toți, marele logofăt este mut, nu spune decât snoave și decât ceea ce vrea să fie aflat. Da, da, va încerca. Averea mamii o voi reîmpărți, Drăghici a răposat, pomenirea lui să fie veșnică, și apoi și-a luat partea de pe când trăia tata, și eu mi-am luat-o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
odăile Mogoșoaiei. Avea treisprezece ani când s-a însoțit cu mine și degeaba țigăncile mamii și ale soacrei mele o învățau cum să fie nevastă, ea le lăsa în voia lor și se așeza în foișor cu Alexăndria sau cu snoavele despre Chir, nepotul împăratului Midiilor. Citea, citea, silabisind cu glas tare și râdea, râdea în hohote. Odată, apropiindu-se jupâneasa Stanca, soru mea, a întrebat-o: „Cumnată Bălașa, de ce cetești cu glas tare?” Atunci a întors capul mirată, s-a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sfinția sa nu mai putea continua cu cetania din ceaslov. Grăbit și enervat și destul de necăjit, sfinția sa a strigat repede către dascăl: <Dascăle, aprinde repede un chibrit ca să văd pe care... a mai născut și Isac!>” Am râs cum numai de snoavele lui Creangă poți râde, dar o nouă întrebare îmi dădea ghes: Cum de se spuneau glume la Junimea și uneori chiar deocheate - când Titu Maiorescu, „Spiritus Rector” al acestei societăți, susținea că „Se formase astfel o atmosferă de preocupări curat
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ipoteza ca mijloc de cercetare, ci numai îți atrag atenția să fii... - Să fiu mai prudent? Schlieman a băgat bani în Troia, deci a fost imprudent. Și parcă numai el? Ce zici, o să cadă drobul de sare pe copil? - Lasă snoava lui Creangă! Eu aș fi luat pur și simplu drobul să-l mut într-un loc neprimejdios! - Știi că ești inteligent cu adevărat? Atunci ia-l și mută-l. Gazda se temu că și-a jignit oaspetele. Ca să lase timp
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
gustat din alte două butoaie pântecoase, dar ne-am hotărât că cel mai bun este vinul nohan. Au început discuțiile, pe prispă tronând cana de vin și pahare mari cu picior. Au început să apără și neamurile din sat. Discuții, snoave, povestiri, mâncare și băutură. Târziu în noapte, oaspeții au început să plece. Ne-am aciuat în camera mare și, obosiți de drum, de pățania cu porcii mistreți, dar și de vinul băut, am intrat în lumea viselor. Ne-am trezit
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
Un concept este ilustrat/caracterizat de o imagine concretă. Sau chiar, cînd poemul suferă de metaforită, o imagine, pescăruși care Înnoadă cerul cu pămîntul, este avansată la rangul de zefir de tîlcuri. flori de liliac presărate În album - adolescență copilărie: snoave și clătite cu gust de cireașă În curtea casei tufa de liliac mov copilăria flori cineticepetale de liliac: bătând din aripi pe stînci: pescăruși: nod Între cer și pămîntzefir de tîlcuri Continuitatea poate fi și una În care se adaugă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
galaxii și a găurilor negre (și asta făcînd apel la niște termeni din vremurile cînd eram Încă pe băncile școlii, acum capătul lumii se pare că s-a deplasat Într-un haos insondabil). SÎntem lansați astfel Într-un climat al snoavei, confirmat imediat de faptul că e vorba de o lume minusculă - aceea a furnicii. Cu orizonturi brusc curmate de orice accident mai pronunțat al solului. se coace pitaun greiere Înț eapă prelung liniștea Ildiko Juverdeanu E seară de vară, e
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
siguri, îți voi tălmăci / De-a-fir-a-păr ce s-a ntâmplat“; și, mai încolo: „Aștept cu nerăbdare / Povestea să-ți ascult, căci îmi închipui / Că-i plină de minuni“, „Voi spune tot“, „căci sunt un hronic / Ce-l depeni zile-ntregi, nu snoave spuse / ce numește „magia grosolană“, de care acuma se desparte, poate cel mai nobil gest al acestui om bătrân, liber și el de tot ce va fi fost, gândindu-se la moarte. Irosit din lumea lui Prospero, Ariel rămâne, ca
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
prin "mijloace" suporturile fenomenului comic, sistemele semiotice utilizate. Pentru a cuprinde toate sferele de manifestare ale comicului se iau în calcul în afara suportului lingvistic, la rândul lui de tip oral sau scris, sistemul plastic și scenic. Departajăm așadar vorba bună, snoava etc. de romanul umoristic, schița, anecdota etc. elaborate pe suport lingvistic, de caricatura, banda desenată specifice artelor plastice și de comedia, filmul comic, spectacolul de clown, de mim etc. manifestate scenic. Articularea se referă la natura elementului pe care se
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sau în cea redată în formula de ironie a sorții, atunci când ilustrează acele cazuri extreme, în care un Destin "care seamănă a voință răutăcioasă"156 inversează ludic sau malefic desfășurarea previzibilă a evenimentelor (Două loturi, Păcat, Pastramă trufanda, Fără noroc. Snoavă populară, Precauție inutilă și chiar în drama Năpasta). Cu termenii retoricii, ironia intră în categoria figurilor de stil constând în a spune contrariul în raport cu ceea ce urmează să se înțeleagă. Îndeosebi în proza lui Caragiale se pot găsi nenumărate exemple în
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
tipul Neguțătorul de ochelari (1928), Interpretări la cleptomanie, Patriotul, ilustrative pentru un comic al absurdului frust, găzduiesc hipotextul caragialian, dar anticipă meritoriu și procedee vădit ionesciene. Astfel, nonsensurile debitate de Acuzatul din Interpretări la cleptomanie, amintesc de prelucrarea caragialiană a snoavei populare din Minciună. Se știe că aici flăcăul cel isteț reușește să doboare "jumătatea de om" ucigașă prin puterea minții, exploatând în fapt, paradoxul, nesesizat de acesta, din însăși prinsoarea propusă în formula: "o să-ți spun o minciună, dar, dacă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
improbabile, a căror ocurență, perfect posibilă, de altfel, chiar visată sau, dimpotrivă, nedorită și neanticipată, ca în cazul câștigului și apoi al ghinionului absolut la loterie, presupune reacții diverse, de la resemnarea dureroasă, ca în Precauție inutilă, Partea poetului, Fără noroc. Snoavă populară, la "boală", disperare, revoltă și nebunie, ca în Două loturi, această veritabilă "farsă tragică", prin reprezentarea simbolică a condiției umane. Clară ilustrare a concepției fataliste caragialiene, obsesia legată de culmea nenorocului și a contratimpului, conduce însă la un fel
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
direcția Bilk și cimitirul Wersten. Niciodată nu stăteam jos. Înghesuite unele într-altele, stăteau în picioare persoane de ambe sexe, care nedormite, care cât se poate de treze, care mute, care guralive. Auzeam, miroseam și vedeam ce producea dialectul renan: snoave și cioace, mirosul de haine purtate și - din cauza războiului - mai mult femei decât bărbați. Pe jumătate cu intenție, pe jumătate împins, mă strecuram între fete tinere, eram înghesuit între femei în toată firea. Și dacă nu stăteam imobilizat între ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
intrigă complicată. Exemplu: Moromeții de Marin Preda - schița - specie a genului epic, caracterizată prin numărul redus de personaje, limitarea acțiunii la un episod din viața unuia sau mai multora dintre ele și prin simplitatea intrigii. Exemplu: Vizită... de I. L. Caragiale - snoava - specie epică a literaturii populare, de mică întindere, cu caracter anecdotic, în care elementul epic se împletește cu cel satiric; Exemplu: Ciclul snoavelor lui Păcală Genul liric (< fr. lirique < lat. lyricus < gr.lirikos , lyra= "liră") cuprinde totalitatea textelor poetice, în
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
din viața unuia sau mai multora dintre ele și prin simplitatea intrigii. Exemplu: Vizită... de I. L. Caragiale - snoava - specie epică a literaturii populare, de mică întindere, cu caracter anecdotic, în care elementul epic se împletește cu cel satiric; Exemplu: Ciclul snoavelor lui Păcală Genul liric (< fr. lirique < lat. lyricus < gr.lirikos , lyra= "liră") cuprinde totalitatea textelor poetice, în care gândurile și sentimentele autorului sunt comunicate în mod direct, prin eul liric.Eul liric este o "voce" interioară care comunică sentimente, stări
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]