599 matches
-
între două tic-tacuri. Sunt înserate apoi niște versuri. Reîntorcându-se în lumea școlii, construiește imaginea unui personaj feminin, Epaminonda, numită așa de tatăl ei, preotul Petru Toma, crezând că vestitul personaj din antichitatea greacă era o femeie, un reflex al snobismului. În schimb, părintele era cam iubăreț și cam mulți copii din sat îi semănau. Revenind la lumea școlii, este memorabilă Natalia Udrea, celebra NU, care întruchipează pe conducătorul infatuat, rupt de realitate, stăpânit de idei preconcepute, sectar și inflexibil. Starea
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
dacă ai rămîne. îmi place mai mult conversația cu tine decît cu ei. în afară de cea a lui Judy, desigur. — Judy? — Prietena mea. Nu interpreta greșit, sînt oameni de treabă, deja îi cunoști pe unii dintre ei. Dar cred că doar snobismul ne adună. Judy și Rushford sosiră. Judy era o fată solidă și frumoasă, cu o expresie ușor nemulțumită. Rushford era îmbrăcat într-o vestă brodată copiată după una dintre cele purtate de Disraeli. — Victorienii erau departe de a fi monștri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și pe care “capodoperă” a executat-o în urma consumului unor substanțe psihoactive ”inspiratoare”, ci faptul că în unele cazuri lucrarea respectivă captează admirația unui public larg care ori este plictisit de existență ori este caracterizat de un grad acut de snobism sau care nu are altceva pus la dispoziție de admirat. Pseudoarta însă nu se limitează doar la artele plastice sau la literatură ci are o arie răspândită de manifestare cuprinzând desigur muzica, arta fotografică și cinematografia. Zilnic “piața artistică” sporește
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
bufon, jovial și exterior. Retorismul cabotin, histrionic, și poza estetizantă a romanțelor sale întîlnesc, într-o variantă lirică de cafenea, „miticismul” mentalității mic-burgheze bucureștene: pus pe muzică, minulescianismul devine - fapt îndeajuns observat de critică - un fenomen socio-literar urban, prizat prin snobismul micii burghezii intelectuale în ascensiune. (Și în plan politic Minulescu face o figură aparte, ca adept al Partidului Liberal și secretar de redacție al oficiosului acestuia). „Romanțele” minulesciene reprezintă însă ceva mai mult decît o autohtonizare literară a spiritului șansonetismului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Le Gaulois ș.a. A fost prieten cu Barrés, Verlaine, Moréas, Maeterlinck, Elisée Reclus, Octave Mirabeau, Péladan și, mai ales, cu Huysmans. „Cultivînd” actrițe cu prestigiu, Bogdan-Pitești ar fi contribuit și la prima reprezentație a Walkiriei wagneriene de la Geneva. Respingînd din snobism ortodoxia, se convertește la catolicism, devenind un propagandist fervent. Expulzat în România pentru activități anarhiste (în ciuda intervenției lui Huysmans), își construiește o imagine de avocat „glorios” al artei noi, „ideale”, militînd pentru simbolism etc. Publică în Literatorul, Revista orientală, Țara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
asociază unei voințe naționaliste de regenerare a măreției Romei antice (de Micheli, op. cit., pp. 209-220). Pe teren românesc, noul curent italian - numit îndeobște „viitorism” - este prizat ca ultimă modă artistică în cîteva cercuri intelectuale foarte restrînse, cu inerenta doză de snobism și de entuziasm novator. Primele zboruri aviatice, apariția cinematografelor și a automobilelor, a unor oaze de modernizare accelerată, creaseră deja, ici-colo, aprehensiunea unui nou stil de viață, modern și dinamic. Speranța unor schimbări revoluționare într-o societate patriarhală, preponderent rurală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mobilier - diversitatea lucrărilor expuse e, cu adevărat, impresionantă... Ecourile publice au fost destul de numeroase, manifestarea contribuind la legitimarea artei de avangardă în România deceniului al treilea. O consemnare expresivă (trucat postdatată...) a atmosferei, cu amestecul ei de extravaganță provocatoare și snobism novator foarte în spiritul „anilor nebuni”, întîlnim și în romanul Patul lui Procust. Naratorul Fred Vasilescu o întîlnește pe doamna T. (amatoare de mobilă și interioare cubiste, familiară a cercurilor avangardiste...) „la vernisajul unei expoziții colective a unui grup de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
aspirație față de acea dhvani indiană”. Vorbind despre Sburătorul (literar), autorul apreciază lipsa unei „doctrine precise”, însă „larga ocrotire spirituală a tuturor inovatorilor” și „bunăvoința față de ereziile moderniste” a unui „om de gust și de cultură” precum E. Lovinescu îl nedumeresc: snobism (cf. D. Caracostea, Un mare critic român modernist), simpatie instinctivă față de orice elan juvenil sau „credință neclintită într’un nou concept de artă”? Pe întreg parcursul lucrării, Const. I. Emilian ține să-și afirme, cu suspectă insistență, „imparțialitatea”, obiectivitatea „științifică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ale civilizației de consum. Ironia ambivalentă la adresa acestui simptomatic „bonjurism” american exhibat de „Abe” se regăsește În alt obicei observat de „Chick”: folosirea cuvintelor și expresiilor franțuzești. Și aici, Bellow naratorul e previzibil: americanii, care lasă să le scape din snobism cîte un cuvînt franțuzesc (de regulă pronunțat aiurea), sînt foarte atenți ca alții să nu facă la fel. E vorba de un indiciu lingvistic al snobismului, la care snobii adevărați și emulii lor mitocani sînt la fel de sensibili. Un episod cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
franțuzești. Și aici, Bellow naratorul e previzibil: americanii, care lasă să le scape din snobism cîte un cuvînt franțuzesc (de regulă pronunțat aiurea), sînt foarte atenți ca alții să nu facă la fel. E vorba de un indiciu lingvistic al snobismului, la care snobii adevărați și emulii lor mitocani sînt la fel de sensibili. Un episod cu mai multe grade de ironie, evocat și de fotografia de pe coperta ediției americane a romanului, este descinderea lui „Abe” și „Chick” la Café de Flore, cîndva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Mare făcea parte din categoria anacronică a bătrânelor care te întâmpină cu șerbet și apă rece. Avea niște carafe în miniatură, punctate cu bobițe de vopsea roșie pe care îmi plimbam cu plăcere buricele degetelor. Respingea cu un fel de snobism apa minerală, făcând vizite săptămânale la izvorul Sfânta Treime, de unde se aproviziona cu apă pe care o ținea în niște ulcele de lemn parfumat. Într-una din vizite, după ce mă salută, mă pofti să iau loc și plecă după bunătăți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
păsa de ei. Îl chema Matthew și era foarte dulce. Am hotărât că-mi trebuia și mie un Matthew. În locul ei, aș fi ales pe cineva mai drăguț, dar ea nu se cobora, în mod evident, până la nivelul acestui mizer snobism estetic. Mai târziu, aveam să aflu că, făcând această observație, mă înșelasem amarnic în privința ei. Fusesem chemată în sala de repetiții, o aulă bisericească din Belsize Park, cu o jumătate de oră înainte de venirea actorilor, și am întârziat peste acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
I se părea că era ceva în legătură cu locul ăla care părea în exces. De la muzica trance bubuind în foaier, până la facilitățile sportive care-ți întreceau așteptările - masă de snooker din aba roșie, terenuri de tenis albastre - totul îi amintea de snobismul londonez, în forma lui cea mai exagerată și mai nefirească. Apoi, privind luminile de un albastru electric care măturau ornamentele din ipsos de pe tavan și automatele cu bomboane aranjate de-a lungul unui zid, Hugo și-a dat seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
canadian care să fi vizitat măcar jumătate din țările văzute de ține <victor40>: poate vreun diplomat <sila>: <victor40>: fugim din România ca să călătorim, si primul drum îl facem acasă <sila>: eu o să încerc să merg în locuri exotice <victor40>: din snobism? <sila>: poate că da <victor40>: am venit în țară și m-am dus la costinești <victor40>: am stat în gazdă la cineva, mă spălăm în curte <victor40>: prietenii au spus că-s nebun <victor40>: mă puteam duce la Neptun, la
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
reclame piesa dintr-un sentiment de decență, socotind că și el ar proceda la fel. Însă cum, se gândi Ioanide, să las moneda pe masă, s-o arunc numai fiindcă mi-a picat jos fără martor? Dar acesta e un snobism neînchipuit." Ioanide întinse deci mâna spre monedă și o repuse în buzunar. Curios! Deși moneda era cu siguranță a lui, avu sentimentul a fi sustras-o celuilalt. Fu foarte nemulțumit de situație și dădu toată vina pe mizerabilul obicei de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
chiar de the Countess și de the Marchioness, în țară și în străinătate, cu sentimentul de a comite o mitocănie exquise 1. Astfel, în timp ce în mediile populare pe care le frecventa Hangerliu oamenii se fereau de expresiile mai metaforice din snobism, în familia Hangerliu vulgaritatea era cultivată ca o petrecere de un risc delicios. Cu toată bădărănia lui în gesturi și în vorbire, Hangerliu avea o margine secretă, imperceptibilă omului fără uzul lumii. Dacă Max își permitea să se dea de-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe care le luase de altminteri pe nimic, nu făcuse caz de ele. Acum era înduioșat a trece drept emerit colecționar și poza în maniac. Într-un cuvânt, Sultana continua strălucit activitatea lui Saferian, perfecționînd-o și întreținînd acel aer de snobism artistic, atât de propice desfacerii vechiturilor. Ieșind în lume, Sultana deveni simpatică și căutată și suplini cu succes pe G. Călinescu Manigomian. Madam Pomponescu, dând o recepție acasă, îi solicită luminile, iar Sultana, împrumutînd din depozitul ei mobilele, covoarele și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
bază pentru prețul unui obiect din aceeași categorie. Sultana introdusese, după opinia ei, criterii obiective și științifice. Lucru curios este că, în ciuda scumpirii exorbitante a lucrurilor, făcea afaceri mai bune din vânzări mai puține. Reputația de a vinde scump satisfăcea snobismul cumpărătorilor, și a avea obiecte de la Manigomian însemna acum a fi om cu dare de mână. Chiar și calitativ, în ciuda falsurilor, clientul burghez trăgea un profit mai mare, fiindcă Sultana nu mai vindea după aprecierea la întîmplare a clienților, ci
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
faptul de a i se adresa cu "madam Ioanide" nu e decât o dovadă de ipocrizie, e o simplă formă rece și protocolară, denunțând artificialitatea relațiilor ce domnește în sânul familiei Ioanide și chiar o formă de prețiozitate și de snobism, surprinzătoare la un om care pozează într-un artist emancipat, plutind deasupra lucrurilor mărunte și convenționale.În concluzie, nici o clipă, Ioanide nu ne inspiră sentimentul unui omsuperior și cu atât mai puțin al unui om de geniu. În genere, mari
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
subliniază săptămânalul londonez The Economist, antiamericanismul reprezintă parțial o chestiune care ține de clasă: "Britanicii săraci și mai puțin educați îndrăgesc America mult mai mult decât compatrioții lor mai înstăriți.... Antiamericanismul claselor superioare poate fi, de fapt, un surogat al snobismului."19 Pe listă poate fi adăugat și snobismul intelectual. Figura 2.2 Procentele vest-europenilor care declară că au opinii favorabile sau întrucâtva favorabile față de Statele Unite în perioada 1982-2003 Elita europeană a protestat dintotdeauna împotriva lipsei de rafinament a Americii, dar
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
o chestiune care ține de clasă: "Britanicii săraci și mai puțin educați îndrăgesc America mult mai mult decât compatrioții lor mai înstăriți.... Antiamericanismul claselor superioare poate fi, de fapt, un surogat al snobismului."19 Pe listă poate fi adăugat și snobismul intelectual. Figura 2.2 Procentele vest-europenilor care declară că au opinii favorabile sau întrucâtva favorabile față de Statele Unite în perioada 1982-2003 Elita europeană a protestat dintotdeauna împotriva lipsei de rafinament a Americii, dar pe de altă parte sondajele dovedesc rezonanța puternică
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
poziția sfântului sau a masochistului care se pedepsește singur, "poziția melancolică în stare pură" (ibidem). Convingerea este: "Eu sunt cea mai nevrednică persoană din lume". Eu-Tu+Ei Reprezintă poziția servilă a oamenilor care aleg să muncească pentru bacșișuri din snobism, nu din nevoie. "Eu m-am înjosit, iar tu m-ai răsplătit bine, nu ca restul, care sunt inferiori", sună sloganul acestei atitudini. Eu-Tu-Ei+ Este "poziția invidiei servile și, uneori, a acțiunii politice. "Ei ne urăsc fiindcă nu ne descurcăm
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
efect asupra dispoziției noastre, a relațiilor cu ceilalți și, probabil, asupra sănătății noastre. Încercând să deslușim cât mai clar și cât mai complet această emoție, putem remarca faptul că invidia nu se manifestă în stare pură. Amestecată cu mânia, cu snobismul, cu ura, cu tristețea și/sau cu nefericirea, această descurajantă și epuizantă stare sufletească "ne conferă sentimentul întunecat și apăsător de neajutorare permanetizată" (Epstein, 2008, p. 137). Adeseori, în spatele invidiei se află resentimentul o emoție apropiată de mânie, de dispreț
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
remarcat că modurile atipice de consum determinau anumite tipuri de bunuri (și anumite utilizări) să depindă de "legi anormale". Cererea de bunuri și servicii culturale punea la îndoială ipotezele analizei economice standard (în special utilitatea marginală descrescătoare). Efectul Veblen "Efectul snobismului" este binecunoscut: cererea anumitor bunuri ajunge să crească odată cu prețul acestora și, invers, să se diminueze când prețul scade, în contradicție cu legea standard a cererii și ofertei. Consumului ostentativ și distinctiv de produse de lux i se opune interpretarea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
cu legea standard a cererii și ofertei. Consumului ostentativ și distinctiv de produse de lux i se opune interpretarea devalorizantă a unui preț prea mic de către publicul cunoscător. Astăzi se poate considera, dimpotrivă, că bunurile la care este observabil efectul snobismului (prin punerea în evidență a elasticității pozitive a prețului) pot fi considerate "bunuri culturale". Altfel spus, elasticitatea pozitivă a cererii este un indicator al unui tip particular de consum, supus fenomenelor de ostentație și distincție. Ceea ce ar putea conduce la
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]