790 matches
-
iar noaptea spre sud; numai în umbră le este permis să se întoarcă în care parte vor, după plac. Brahmanii care-și doresc o viață îndelungată nu au voie să calce pe cioburi, pe semințe de bumbac, pe cenușă, pe snopi de grîu sau pe urina proprie. În episodul Năla din poemul Mahăbhărata se povestește cum o fecioară, în al 21-lea an al vieții, vîrstă la care unele fete au dreptul să-și aleagă singure un bărbat, își caută unul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cenușe pământul presăra-va..."; Vor risipi cenușa iubitei tale vetre" Mureșanu) * spre un "martiriu" al trupului consumat de timp: "Stă sus martirul lumii ce-i Dumnezeu putinte, Iar jos l-a lui picioare mormântul umilit Al omului, în care un snop de oseminte E-o mână de cenușă, odor neprețuit. (Închinare lui Ștefan Vodă) *** Ruina este un element preponderant al peisajului eminescian. George Călinescu, fin analist al decorurilor sale, vedea în ea un anumit triumf al "geologicului" și "decrepitudinii". Funerarul devine
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
au înregistrat numeroase incendieri de lanuri, arii, căpițe și stoguri, distrugeri de mașini agricole și unelte. Distrugerea sau scoaterea din funcțiune pe un timp anume a batozelor, în special, s-a produs prin introducerea unor corpuri metalice și explozive odată cu snopii în coșul mașinilor, prin tăierea curelelor de transmisiune sau prin deteriorarea unor piese principale ale acestora. Tractoarele au fost scoase din funcțiune prin forțarea nejustificată a motoarelor, prin introducerea de corpuri străine în carburanți (ulei) sau lubrifianți (vaselină) prin neschimbarea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
multă chibzuința văpăile care mugeau Le-nfrînse prin puterea Artei, încovoindu-le crestele de fier, 460 Trăgîndu-le nainte peste vînturile Golgonoozei 216 Afară din rîndurile războiului lui Urizen și din iazul de foc Al lui Orc, plecîndu-se așa cum cel ce leagă snopii secerătorului Urmează, în brațele-i strîngînd înfuriatele văpăi dezlănțuite. Nainte Los le trase, afară din adîncuri, piciorul drept punîndu-și hotărît 465 Pe piscul cel de Fier al lui Urizen, sărind înalt de-acolo Într-o măreață volta în cerurile lui
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
coasă ce-i de fier327 ascunse-adînc În Miazăzi, de cîțiva aștri solitari păzite. Această secera Urizen o lua; fiii săi în brațe luară coasă Și merseră nainte și-începură-a secera; și bucuroși toți fiii săi Au secerat largul Univers și-n snopi legat-au recolta minunată. 585 Îi duseră în largile hambare în mare sărbătoare și triumf De flaute și harfe, tobe și trîmbițe, corni, goarne. Ospățul se întinse în luminoasă Miazăzi, și Omul cel Regenerat Se așeza cu bucurie la oaspăt
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sfecla, pelinul, troscotul, rogozul, măslinele. Unelte agricole: coasă, cosor, coșniță, greblă, lopată, plugul (aratru) este latin, dar părțile sale componente sunt slave: grindeiul, cobila, cormana, plazul. Alte cuvinte: ogor, brazdă, răzor, pârloagă, toloacă, miriște; munci agricole: a îmblăti, a pologi, snop, căpiță, stog. Păstorit (animale): bivol, bivoliță, ogar, cocoș, gâscă, cireadă, izlaz, dobitoc (animal), stână. Animale sălbatice-moștenirea slavă este bogată: dihor, gușter, cristei, cârtiță, lăstun, lebădă, molie, nevăstuică, paing, rac, sobol, stârc, vrabie, veveriță, zimbru. Pescuitul: caras, crap, lin, morun, mreană
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
jumătate din încăpere, cu liniștea ei foarte vie. Iar Charlotte, urmărind gesturile zilnice ale mamei sale, își spunea adesea zâmbind: „Dar e o adevărată siberiană!” În antreu, observase, încă din prima zi, șomoiogurile de iarbă uscată. Acestea îi aminteau de snopii pe care îi foloseau rușii ca să se biciuie când se îmbăiau. Abia când a fost mâncată și ultima bucată de pâine a descoperit adevăratul rost al acelor mănunchiuri. Albertine a macerat unui în apă caldă și, seara, au mâncat ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
vremile acele Când eram copii prinsesem amândoi a ne iubi Și părinții se-nvoiră mai târziu a ne uni. Fată plină de putere, preafrumoasă și robustă, Daca o vedeai cum merge pe cărarea cea îngustă, Sprijinind pe cap cu brațul snopi de grâu nescuturat, Era chiar încîntătoare și la umblet și la stat. LAIS O, destul! CHALKIDIAS Plecai de-acasă, iară ea încet mi-a zis " Nu uita că-n valea asta ca un rai rămas închis Bate-o inimă smerită
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
din ogoare” (Amintiri din copilărie, 1881). Conform Evangheliilor, în „Pilda cu neghina din țarină”, neghina este „planta Diavolului” : „Dușmanul care seamănă neghina este Diavolul” (Matei, XIII, 39). Planta parazită trebuie plivită și distrusă : „Pliviți întâi neghina și legați-o în snop ca s’o ardem, iar grâul îl strângeți în jitnița mea” (Matei, XIII, 30). Nota bene, neghina este atât de nocivă, încât nu este suficient să fie aruncată. Ea trebuie să fie distrusă, arsă. Pâinea amestecată cu neghină (sau cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
demult nu a avut parte de denumire, dar cei care o folosesc au numit-o „nicotiană” [tutun]. După ce este curățată de frunze de către oameni, arșița soarelui o usucă și, când umezeala pleacă, rămâne uscată. În acest fel este distribuită în snopi și se vinde nu pe bani puțini. Cumpărătorii o fărâmițează și o pun într-un recipient mic de lut, încovoiat, care este găurit la ambele capete : la unul primește focul, la celălalt are un tub lung confecționat din lemn pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
orientului turcesc cu ale occidentului, și-au păstrat sănătatea sufletească, reflectă tinerețea etnică, curăția de moravuri, seninul neamului românesc. Când vede cineva ce soiu de literatură se prăsește în România, cum o revistă literară din București, care întrunește într-un snop o adunătură 85 {EminescuOpXIII 86} de tineret semistrăin, își duce cititorii prin locuri malfamate sub pretextul de-a face poemuri a la Alfred de Musset, cum spitalul, balamucul și cârciuma sunt singurele locuri cari furnizează sujete artistice literatorilor de la "Literatorul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fiind Învinuiți de Securitate că au stricat „utilaje sovietice” la Canal, deși acestea au ajuns În România defecte, după ce au fost exploatate ani buni În construcțiile „Marelui Frate” (pp. 141, 182). Chiar și un copil care culege de pe cîmp un „snop de grîu” (p. 189) este acuzat de sabotaj. Această mărturie cutremurătoare ne face să privim mai cu detașare pedeapsa cu „cinci zile de izolare” pentru un deținut care a jucat „singur șah (construit din pîine)” (p. 357). Tragice erau și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mai standardizate culturi și se luase În arendă un teren ce semăna foarte bine cu un spațiu agricol liber, pentru a se favoriza aplicarea metodelor industriale. În primul an, Campbell a cumpărat treizeci și trei de tractoare, patruzeci de mașini de legat snopi, zece mașini de treierat, patru combine și o sută de vagoane și a angajat aproximativ cinzeci de persoane pentru cea mai mare parte a anului, plus Încă două sute de lucrători sezonieri În perioada de vârf. Nu este momentul să facem
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În fiecare nouă locație, deoarece regimul etiopian nu era dispus să tolereze improvizațiile locale. „Însă recruții locali și-au făcut bine temele, fiindcă satele și unitățile lor componente a câte 1 000 de metri pătrați, atent marcate cu țăruși și snopi de iarbă cosită, urmau planul geometric prevăzut. Însă unele sate au fost construite prea rigid. De pildă, un țăran a trebuit să Își mute tukul-ul șcasă tradiționalăț, mare și bine construit, cam cu șapte metri, ca să fie așezat «În rândș
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
citadină, / arborii își fac semn ca surdomuții. Pentru spectacolul de adio / plângeți lacrămi de făină / printre sonerii, lumină, / de Sfântul Bartolomeu al afișelor. // Dinspre bariere noaptea vântuie, - / treci între cristale, feerică, deci, / pe rugul tău lăuntric răstignită, / în dâra farului, snop imponderabil, / cu echipaj, pe pneu rostogolit. // Și s-au aprins stelarele vitrine, / cumplit se strâmbă Negrul la volan, / înghite felinarele unul câte unul, / la intrarea în teatru, va dansa, va dansa. // Nu mă vezi, sufăr, sub țilindrul inutil”. Odată cu concentrarea
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
aparență carte de vizită a ortodoxismului literar. Unele poezii par comentarii la desenele cu care Demian a ilustrat paginile „Gândirii”, într-un loc se arată Domnul „înconjurat de îngeri albi”, altundeva îngerul strălucește la porți, mai încolo un înger culege snopi, în preajmă zboară „îngerul luminător”. Este evident că aici se află o iconografie convențională, chipurile sunt simple măști, împlinind o funcție. V. a îmbrăcat în veșminte îngerești figuri profane, din viața cotidiană, reducând suavele ființe aripate la rostul de element
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
NR. 15 1. Citește textul: Cămpiile țin astăzi sărbătoare! Prin holde coapte, fetele grăbite Înoată pîn′ la brâu, împodobite Cu roșu mac și vinete cicoare... Huiește secera fulgerătoare... Bat mii de raze-n fețe dogorite. Ușor se-nclină spicele-aurite, Când snopii-n șir...cântați secerătoare! Se clatină, lung țipă sub povară Căruțele pe drumul alb de țară; Pocnind din bice hăulesc flăcăii. Apusul joacă-ntr-un potop de pară; Se duce craiul zilelor de vară Spre alte lumi, departe-n fundul
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
frunzișul crud, raze palide de soare primăvăratic; plăpând la soare iese ghiocelul cu creștetul de zahăr și lumină; balerine-s florile de vișin; Vara expresii frumoase soare dulce cu lumină și căldură spre răsărit mijește o geană de lumină trandafirie snopii aurii se leagănă în adierea lină a vântului cerul era albastru și în mijlocul lui soarele strălucea sclipind deasupra pășunii verzi mii de floricele galbene și albastre își ițeau capul printre firele de iarbă grasă cireșele ne fac cu ochiul după
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
încercări inimaginabile. Versul se menține expresiv și în celelalte secțiuni ale volumului, cu precădere în cea numită Cadrilater, care înmănunchează un șir de poeme cu parfum oriental, indicibil: „Merg pe drum de țară, printre lanuri coapte,/ carul cu turcoaice peste snopi culcate,/ turcul mână caii, picotind în noapte,/ ele tot cu gândul către lumi uitate...// Hai, Ahmed, gonește carul cu cadâne -/ noaptea este scoasă din seraiuri parcă,/ să vezi haremuri, să dormi până mâine!.../ Ce Șeherezade tihna îți încearcă?” (Crochiu dobrogean
PANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
drum Muncitor și făurar, Clăditor de fapte mari. Și să vezi și să tot vezi Că ne-a dat mândre cirezi Nu de boi ci de mașini Purtătoare de lumini. Dregeți secerii tăiș Să nu ronțăie pieziș, Și să crească snopi și clăi Ca și stelele pe văi. Care-i ăla de n-ar da Pentru pace partea sa? Doar chiaburul poartă-n el Gânduri de-astea de mișel. Georgeta SAUCIUC - Daruri. În: Iașul Nou, nr.5-6, oct. 1951 Știu că
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
1973; Harap Alb, București, 1974; Planeta curată, București, 1976; Frumosul principe Cercel, București, 1978; Planeta nebunilor, București, 1979; La nord de Aldebaran - Au Nord de Aldébaran, ed. bilingvă, tr. Gina Argintescu-Amza, pref. Al. Balaci, București, 1981; Frumusețile oarbe, București, 1982; Snop de fulgere, 1985; Oceanul întrebărilor, București, 1985; Albastra umbră a tristeții, București, 1986; Văzuți în oglinda timpului, București, 1987; Dulce uragan, București, 1989; Prizonierul norilor, București, 1996. Traduceri: M. Constantin-Weyer, Trecutul domnului Monge, București, 1937; Henry de Monfreid, Aventuri pe
BOUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
rămase și ea fără vecini, nepoții din sat au venit s-o cheme la dânșii. Baba n-a mai zis nimic. A doua zi patru oameni cu furci în mâini se iviră pe acoperișul casei. începură a azvârli în ogradă snopii de paie înnegriți de stirigie, împreună cu grămezi cenușii de gunoaie. Pe un scăueș, oarba sta lângă poiată, cu fața liniștită. în truda lor tăcută, pe chipurile colțuroase ale oamenilor nu se zărea nici o simțire. Când apăru și scheletul negru al
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
oarba. Nevestele muncitorilor adunară din casă țoale și cioveie, clituindu-le lângă bătrâna care, cu privirea goală, sta neclintită. îi tremura doar bărbia iar pe obraji îi curgeau, tulburi, două dâre ude. Voioși, copiii încărcau lemnele într-o remorcă și cărau snopii din acoperiș sub malul gârlei, să le dea foc. - Bunică, strigă către oarbă unul din ei, a zis mama să vii la masă ! O fetiță se apropie de ea și-o ajută să se scoale. Mâncau toți, tăcuți și osteniți
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
oi fi mai nevrednică ca altele. Frecându-și stăruitor pleoapele, baba săruta evlavioasă pământul, apoi se scula suspinând. în ogradă troscotul scânteia din firișoare de cleștar ; flămândă, o mâță se prelinse din podul în care mieunau glasuri subțirele. Sub un snop de stuf din streșina casei era ascunsă o legătură, adevăratul motiv al frângerii de inimă cu care se rugase Aglaia : abia ieri îndosise de pe gardul cumnatei Sevastița cămașa și izmenele lui Ion. Baba pipăi lucrurile bucată cu bucată, apoi le
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
s-o aducă acasă, ca să trăiască acolo, cu ei. Desdemona avea să rămână unde era, țăcănind din mătănii și Îmbătrânind și mai tare decât se simțea acum. Se auzi un câine urlând. Cineva din sat trase un șut Într-un snop de bețe și Înjură. Iar bunica mea Începu să plângă În tăcere, la gândul că avea să-și petreacă restul zilelor numărând griji care nu dispăreau niciodată. ...Între timp, Lucille Kafkalis stătea exact așa cum i se spusese, jumătate În lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]