369 matches
-
L-a luat și ea la... băi. Surprins la vecina de la trei Cum cel înșelat era Înarmat cu un topor, S-a decis, pe loc, să ia Prima lecție de zbor!... Proaspăt căsătorit și nedumerit Când e ora de amor, Soața-mi spune-abia șoptit: „Hai mai repede, că mor!” Iar pe urmă: “Te-ai grăbit!” Mărturisirea unei oltence fierbinți Surâzând privi văzduhul Și-mi expuse cum stă cazul: Sunt olteni săraci cu duhul, Și olteni săraci cu...prazul! Mioritică (estivală) La
IOAN TODERA?CU by IOAN TODERA?CU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83934_a_85259]
-
soare, Au ieșit din mare, Un băiat și-o fată ...Gata-nsărcinată! De dragul soției M-am întors din deplasare, Mai devreme cu o zi, Și-a rămas surprinsă tare, Iar vecinul și mai și! Iarna în apartament Seara, după ce mâncăm, Soața mea mă bagă-n draci: “Dragul meu, să ne culcăm, Hai, de ce nu te îmbraci?” Promițându-i un băiat... Cum în loc de un fecior, Azi i-a dăruit doi fii, Soțul e bănuitor: Unu’ oare-al cui o fi?! Soția fotbalistului
IOAN TODERA?CU by IOAN TODERA?CU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83934_a_85259]
-
Cum în loc de un fecior, Azi i-a dăruit doi fii, Soțul e bănuitor: Unu’ oare-al cui o fi?! Soția fotbalistului Nevasta lui, prevăzătoare Nu duce-o viață plicticoasă: Când joacă el în deplasare, Ea are “meciuri” grele-acasă!... Pudoare Cum soața lui bătea din plin, La ușă apăru vioi Și o rugă: “Mai stai puțin, Să iau și eu ceva...pe noi!” Eu, soția și timpul liber La noi nu e loc de drame, Orice pasiuni încap: Eu m-apuc de
IOAN TODERA?CU by IOAN TODERA?CU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83934_a_85259]
-
foarte greu Și, în plus, e foarte bine! Unui celibatar Invitat la o cafea De-o amică, pentr-un ceas, A rămas trei luni la ea, Și-a plecat când a rămas! Obosit în patul conjugal Pentru-a treia oară Soața mă descheie “Nu pot ca și-aseară, De 3 ori...femeie!” Mercantilism Dând dovadă de tupeu, O colegă, bună-amică A râvnit la bunul meu Și mi-a devenit...bunică! Tânăra văduvă Caracterul ei integru Feste s-ar părea că-i
IOAN TODERA?CU by IOAN TODERA?CU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83934_a_85259]
-
și nici n-apuc să zic ceva, că mă aruncă haiducește afară și trosc, îmi și trântește ușa drept în nas. Cine dracu e asta? întreb eu, încă lejer năucit. Cum, domnule, matale nu știți? Vai de mini, e chiar soața lu' marili rege Cioabă. îmi explică o țigancă, în timp ce- și face repede o cruce, naiba știe de ce." Simpatice par baragladinele astea, cu care ne-a pedepsit Dumnezeu, doar când te uiți de pe margine la circul lor țigănesc, dar
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
pește! Fericire în cuplu Eu pot să spun că bunul meu amic Atinse idealu-n căsnicie; Ea despre el nu știe mai nimic, El despre ea se face că nu știe!.. Dilemă cazonă Conjugalul echilibru Greu li-i pus la încercare: Soața vrea un alt calibru, El nu-l are în dotare... Instantaneu la „Trei Iazuri” Chelnerița mă vrăjește: Mini, ten fardat strident... - Ce doriți? - Aș vrea un pește!... - N-am!... Lucrez independent!... Miracol Eu cred că țuica asta are Efecte afrodisiace
VASILE VAJOGA by VASILE VAJOGA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83947_a_85272]
-
Ce era să facă, la urma urmei? Ce erau să facă? Pascal Ciortea se gârbovea și cugeta. De unde știu eu că prin gura femeii nu-mi vorbește adevărul gol-goluț? Ce urâtă e... De un’ să știu? Tu, îi zisese odată soața, se certau după ce, într-o dimineață, Pascal o informase că s-a săturat de ea, că n-o iubea și n-o ura însă îi ajunsese până-n gât, tu nu știi nimic, habar nu ai, nici măcar ce simți! Zici că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
plini de maniere... Să nu exagerăm draga noastră hangiță. Apropo. Te supără faptul că te apelăm cu numele de Hangiță? Nu. Dar aici clienții sunt obișnuiți să ne zică ospătar sau chelner. Ei. Aici i-aici, scumpa noastră hangiță. Apoi soațele vechilor hangii se cheamau hangițe. Și nu știu cum, da’ tare mai erau frumoase!!! Ai fi stat zile în șir să bei vinul adus de ele și să le privești... Așa că dacă noi ți-am zis hangiță să știi că meriți cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
rai, Dar este totuși unica cetate Pe care-o cucerești și...te predai. Neiertătoarea Din câte mândre-avui întruna, În timpul când eram voinic, În veci nu mă mai iartă una... Cu care n-am avut nimic... Ceartă între soți Îi spune soața când devine rea, Că n-are gust de când îl știe ea, Și-i zice soțul când se-ncinge sfada, Că n-are și că dânsa e dovada...G.L.U.P.I. Cântare femeii Bărbatul o privește ca pe-o floare Cum
GHEORGHE B?LICI by GHEORGHE B?LICI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83931_a_85256]
-
ochii. G.L.U.P.I. Întors din deplasare La nevăstica-i voluptoasă, Când vine mai devreme-acasă, Constată soțul fistichiu, Că totuși este...prea târziu. După stațiunea balneară C-o soră-naltă la statură Am „respirat” doar gură-n gură Și-acum cu soața mă încaier, Că veșnic nu-mi ajunge aer... Efectele modei În minijupă cam nurlie, Când merge fata parcă scrie, Așa încât și eu mă prind, Că merg în urma ei citind.. Soția infidelă Cu altul prinsă-n loc dosit, Devine-aproape adevăr, Că
GHEORGHE B?LICI by GHEORGHE B?LICI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83931_a_85256]
-
Și apoi a divorțat. N-a mai vrut să-mpartă patul Cu un soț încornorat! În săptămâna patimilor Trimisul Sfintei Misiuni Mă ține-n post și rugăciuni; Nevasta, cu credința-n Sfinți, Mă ține-n post și rugăminți! Calea arivismului Soața dintâi, fiindu-i parteneră, A reușit să-i fac-un rost în viață, Dar ei îi datorează cariera Și carierei... pe a doua soață! Unde duce băutura Venind beat mort în ziua de chenzină, Greșind și ușa, ce mai tura-vura
GEORGE PETRONE by GEORGE PETRONE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83929_a_85254]
-
post și rugăciuni; Nevasta, cu credința-n Sfinți, Mă ține-n post și rugăminți! Calea arivismului Soața dintâi, fiindu-i parteneră, A reușit să-i fac-un rost în viață, Dar ei îi datorează cariera Și carierei... pe a doua soață! Unde duce băutura Venind beat mort în ziua de chenzină, Greșind și ușa, ce mai tura-vura, A nimerit în pat la o vecină! Vezi, uite unde duce băutura! La catafalcul unei concupiscente Te-ai dus la locul cel divin Între-ale
GEORGE PETRONE by GEORGE PETRONE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83929_a_85254]
-
importante în Bugetul țării” Guvernanții nu prea știu Cum s-o pună-n aplicare; Ori pe cap de mușteriu, Ori pe fund de prestatoare. Reverie conjugală Stau alăturea în pat Și visează fiecare: Ea, la fostul ei bărbat, El, la soața viitoare. Certitudine Chiar cu risc să-nfrunt surghiunul, Da-voi glas aserțiunii: La bărbați trecutu-i... UNUL! La femei trecutu-i...UNII! Candidată la măritiș Blondă, faină, dichisită, Costumație sumară Și e și neprihănită ...pentru-a nu știu câta oară
GEORGE PETRONE by GEORGE PETRONE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83929_a_85254]
-
vremurile Această divă, nu-n zadar Cultiv-un crez ce nu dă greș: Se-mbracă doar cu card bancar Și se dezbracă pe bani cash. Gândire pragmatică Nevrând să aibă parte de belele, O rațiune fermă îl apasă: Decât o soață care să-l înșele, Mai bine o amantă credincioasă. Explicație Când un poet, într-o dispută E dovedit c-a plagiat, E semn că muza-i, decăzută, A mai trecut și prin alt pat. Uneia în perpetue relații cu fotbaliștii
GEORGE PETRONE by GEORGE PETRONE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83929_a_85254]
-
o familie de la țară. În colțul din dreapta sus e scris un minunat poem: Acoperișul de stuf în jos se povârnește, Colo, lângă pârâu, verde iarba crește. Cine oare cu glas molcom și dulce-n depărtări grăiește? Un om cărunt și soața-i în casa ce-i adăpostește. La est de pârâu, fiul cel mare buruieni plivește; Cel mijlociu, la păsările pe care le hrănește o cușcă meșterește. Îmi place-al lor mezin fiu, care nimic având a face, Întins lângă pârâu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de aceasta intenții serioase de căsătorie. Ce se poate spune despre căsătorie? Odată ce se ajungea la acest stadiu, jocul social se complica și mai mult. Căci, deși trecuse demult vremea când orice ghiuj putea obliga o copilă să-i devină soață, uniunile făceau încă obiectul unor tratative susținute. Căsătoria rămânea o chestiune de familie, de bani și de prestigiu social. Revenind la Julien, se pare că acesta nu reușise să-și găsească o partidă bună frecventând saloanele. Înainte de a muri, tatăl
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sadoveniană, momentul istoric fiind însă crunt: comunismul anilor ’60. Ca în mai toate celelalte cărți, preeminente sunt monologurile în care e comprimată înțelepciunea arhaică, alături aflându-se contrapunctic dialogurile, între un El și o Ea de la țară, Conu Leonida și soața sa într-un sat devenit caragialesc, privit cu blândețe, ironie și umor. Dincolo de atmosfera voit enigmatică, autorul ascunde un cert fond liric, turnat însă uneori în formule uzate, de la toposul „acasă” și până la o altă „Poiană a lui Iocan”. SCRIERI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287918_a_289247]
-
propriile argumentări.”387 De la partener se cere mai multă flexibilitate, îngăduință și generozitate. Bărbatul ideal ar trebui să apară în ipostaza de miel sau să fie un veritabil Iov: răbdător, blând, supus. Falsa modestie și nuanțele ironice nu lipsesc: „Pe soață soțul cade-se s-o-mpace;/ Din doi să ierte unul, n-ai ce-i face,/ și fiindcă tot bărbatu-i mai mintos/ Îndură tu, c-așa-i cuviincios!”388 În fața unei asemenea dezlănțuiri de vitalitate, soțului nu-i rămâne
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
restabilește un echilibru aparent tulburat, trimițându-l pe poet acolo unde îi era locul, în universul creației: „An după an de-aicea înainte/ Tu vremea-ți vei petrece o mai toată/ Scriindu-ne-o legendă minunată/ Despre femei cinstite - fată, soață -/ Ce credincioase-au fost întreaga viață;/ și de fățarnicii ce le-au trădat/ [...] Aceasta-ți dau spre ispășire.”683 Legenda femeilor cinstite este, cel puțin în intenție, o palinodie, cu siguranță Geoffrey Chaucer nu a fost străin de manuscrisele religioase
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o atenție deosebită: „Prețăluind-o cât e de smerită/ și de-nțeleaptă cum o alta nu-i/ Așa de timpuriu și socotită./ Căci dacă lumea judecă hai-hui/ Virtutea, el făcu dreptatea lui/ Acestor haruri, hotărând ca ea/ Să-i fie soață, alta nimenea.”786 Atitudinea fetei este umilă dintru-început, fiindcă la chemarea craiului se supune smerită: „Mironosiță rămânând pe brânci/ și gata să-i asculte la porunci.”787 Declarația de dragoste pe care i-o face stăpânul locului seamănă mai degrabă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
791 Ibidem, p. 350. 792 Ibidem, p. 351. 215 Condiția femeii, în ciuda tuturor acestor calități excepționale, rămâne una ingrată, deoarece soțul îi poate ordona după bunul plac: „Când inima-i dădu lui Valter ghes/ Să ispitească dacă e stăpân/ Pe soața lui”793. Relațiile în cadrul căsătoriei nu cunosc egalitatea, nici echitatea, femeia se simte în posesia celui care i-a oferit, prin mariaj, onoare, dar a privat-o și de orice drept la replică sau la opunere: „Stăpâne-al meu, la
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu Hristos, iar Valter este Dumnezeu.” 804). Naratorul însuși recunoaște că cele istorisite nu au aplicabilitate în domeniul realului, sunt doar o parabolă despre necesitatea rezistenței în fața vicisitudinilor vieții („N-am scris povestea asta pentru ca/ Să rabde ca Grizilda orice soață,/ Căci n-ar putea, măcar de-ar încerca./ Ci pilda ei pe noi pe toți ne-nvață/ Că omul, oricât rău ar fi să pață,/ Să nu se lase; pentru asta scrie/ Petrarca măiestrită istorie.”805) și lansează un apel
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
autentic mod cavaleresc, își mărturisește pasiunea cântând elegii, rondeluri, balade. Dorigena, fidelă soțului, nu răspunde tuturor acestor avansuri, nu dă glas ispitei de a ceda unui alt bărbat („Dar jur pe Dătătorul meu de viață/ Că nu voi fi necredincioasă soață/ Cu fapta sau cuvântul niciodată,/ Ci-a lui voi fi, de care sunt legată”822), dar acceptă supunerea înflăcăratului pretendent unei probe, la prima vedere imposibil de realizat: pentru a o câștiga deplin, îndrăgostitul trebuia să facă să dispară niște
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
lamentația ei să devină și mai patetică sau pentru a-și oferi imboldul necesar sacrificiului propriu, personajul feminin aduce în prim plan exemplele unor fecioare sau soții care au preferat să se jertfească decât să fie dezonorate: „Mai abitir o soață se cuvine/ Să moară, decât trupul să-și întine.”826 În Evul Mediu cuvântul dat avea o importanță deosebit de mare, de aceea Arveragus, aflând despre dificila situație în care se afla soția sa, o îndeamnă, cu noblețea specifică unui cavaler
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fără teamă/ Fă cum te-nvață dânsa și se cheamă,/ Cred eu, că nu mai poți să rătăcești,/ Ci îndrăzneț cu fruntea sus pășești,/ Așa-i de credincioasă și-nțeleaptă./ Tu dacă vrei să umbli cale dreaptă/ Ascultă totdeauna vorba soații...”883, aducându-se în acest sens argumente livrești, din operele marilor filosofi ai antichității: „Seneca, el, a spus: <<Nevasta cea umilă-i mai presus/ Ca orișice.>> Iar Caton: <<Cum voiește,/ Așa să faci, căci dânsa poruncește.>>”884 Ianuarie nu conștientizează
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]