1,640 matches
-
înverzit Vibrând într-un fluier de os. Te-am auzit imitând pe portativ Sunetul notei re ca o revenire Într-un anotimp destul de relative Galben așternut în strat subțire. Cântai în tabloul zilei în mi major Cu fluierul cioplit din soc, Degetele dintr-un dor în alt dor Le mutai de parcă le ardea un foc. Nota fa prelung vibra sub cer Rotunjită în fluierul învelit în lumină Când clipele încet se duc și pier În cercurile ascunse în tulpină. E copacul
NELINIŞTEA ÎNDOIELII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355826_a_357155]
-
pulpele femeii visând la sânii nopții copți în palmă , cu gândul acesta îndrept coloana zilei ce devine înaltă și calmă. Metafora ruginii --------------------- Floarea ruginii fumurie Coagulează metafora la loc Și rădăcinile-ntoarse-n tăcerea azurie Clocotesc a sevă,fluierînd din soc. Gândește mersul osul de oxigen A măduvei umplută cu apus Spre ele alunecă flori fără polen Aripi urcând cu mine mai sus. Din motani coboară păsări către pădure Cu zborul întreg descătușat sub pene Și cerul coboară sub aripi sure
ZIUA LUI DUMNEZEU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356047_a_357376]
-
din 12 august 2012 Toate Articolele Autorului MOTTO : Să nu uităm că PACEA noastră de azi e consolidată de aportul jertfelnic al părinților, bunicilor și străbunicilor noștri. În timpul documentării pentru monografia comunei Miroslovești, am aflat despre drama unui soldat din Soci, pe nume Chiruț Iordache. Acesta, în cel de-al Doilea Război Mondial, lupta alături de camarazii săi pe linia frontului din zona Păstrăveni-Uricheni, la o "azvârlitură de băț" de satul unde-și avea gospodăria. Îl măcina mereu dorul și grija față de
PREŢUL DORULUI DE CASĂ (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355032_a_356361]
-
bărbați cu fețe aspre și mâini bătătorite din sate învecinate pregăteau nevestelor trupul pâinii. Unul dintre ei, gospodar în Valea-Albă, purtând încă asupra sa, ca pe o pecingine, duhul cel rău al războiului, îi povesti acestea lui Jănică Handra din Soci, mulțumit că a putut să facă măcar atât pentru amintirea nefericitului său camarad. Căci se credea despre el că a fost un dezertor în sensul cel grav al cuvântului. Și săteanul acesta nemțean își rosti ultima frază a istorisirii sale
PREŢUL DORULUI DE CASĂ (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355032_a_356361]
-
mai jos de mijloc a spiritului, și a-și răci el relațiile, înainte de atâta ascensiune personală, cu o coaliție care în imaginarul său angoasat reușește neromânește a reuni și coordona contra lui personal, cum ar strivi o cireadă fluierașul de soc, Fundația Calea Victoriei, Humanitasul, Fundația România de Mâine, Poliromul, Fundația Ana, Grupul pentru Dialog Social, Institutul Aspen Romania, Curtea Veche, Fundația Creștină George Becali, Revista 22, Paralela 45, Fundația Renașterea pentru Educație, Sănătate și Cultură, Colegiul Noua Europă, Dilema, Fundația Roza
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
Sadoveanu îl amplasează în pădurea de la Boureni, unde, știa de la cronicar (după propria-i mărturisire) despre legenda locului. Ca să ajungă în pădure, vânătorii au trecut râul Moldova și, în fantezia naratorului, trebuie să fi străbătut meleagurile satelor Verșeni, Miroslăvești și Soci. În descrierea itinerarului, povestitorul nu folosește toponimele satelor amintite dar, atenți la tabloul „topografic” al locurilor acestui periplu vânătoresc, e ușor de dedus că pașii personajelor sadoveniene au călcat potecile satelor miroslăveștene. E neîndoielnică probabilitatea mare ca scriitorul să fi
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
c-un Celălalt mai mult e-n mine decât în tată, de-aceea unde mă căutați, eu nu-s, eliberând Poeții ce n-au fost niciodată. Dar ,de aceea mi-e poemul sigilat Într-un cântec cioplit în fluierul de soc, Eu nu răspund ce scrie celălalt Cum furtuna de corabia eșuată la doc. Înfierbântat de poezie și de rază Versul mă aspiră spre zenit, Celălalt, viclean, îmi stă de pază, Din tâmple îmi scoate ce n-am gândit. Noaptea din
NUCUL DINTRE DOUĂ VEACURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355705_a_357034]
-
Acasa > Orizont > Selectii > NUMAI EU - POEȚILOR FĂRĂ FLORI... Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 867 din 16 mai 2013 Toate Articolele Autorului A-nflorit, iubito, socul Și salcâmii-au înflorit, Numai eu nu-mi aflu locul Fără flori și părăsit ... A-nflorit, iubito, cerul De cireși, caiși , gutui, Numai eu un mugur ceru-l Să îl am, al nimănui. A-nflorit, iubito, macul Și pe stânci
POEŢILOR FĂRĂ FLORI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370985_a_372314]
-
mari poveri în spinare... Toate se îndreaptă spre un mușuroi. Acolo este cetatea lor. Lupta pentru existență ne-o reamintește păianjenul care și-a întins plasa într-un loc amăgitor și așteaptă prada să-i cadă în capcană. Tufele de soc sunt îmbujorate de floriile lor mari și albe ca zăpada care par presărate cu diamante multicolore... Aceste diamante sunt insecte de mărimea unei alune care au aripiile externe ce reflectă la lumina soarelui nuanțe de culori cu un luciu metalic
PENTRU TINE NATURĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369653_a_370982]
-
complăcut, vizavi de cele petrecute pe glia comunei în vara lui 1944. În acele vremuri de restriște, în jur de 500 de ostași români și-au adus obolul suprem pe plaiurile comunei, fiind înhumați în Cimitirul Bisericii vechi a satului Soci, 117 dintre ei fiind nominalizați de către preotul Nicolae Sfrijan, cu creionul, chiar în cartea din care le-a citit prohodul. Ca o asumată penitență civică și creștinească, demnă de nevoia de iertare, autoritățile locale și preotul satului au trecut la
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
creionul, chiar în cartea din care le-a citit prohodul. Ca o asumată penitență civică și creștinească, demnă de nevoia de iertare, autoritățile locale și preotul satului au trecut la reparațiile morale ce se impuneau. În numele comunității creștin-ortodoxe din satul Soci, părintele Romică Siminciuc, parohul Bisericii cu hramul Sf. Arh. Mihail și Gavriil - lăcaș construit în condițiile neprielnice ale dictaturii comuniste -, a înălțat, la intrarea în sat, un binemeritat monument creștinesc (o Troiță), întru cinstirea acelor eroi dezvăluiți prezentului atât de
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
și un proiect de reamenajare a Cimitirului în care odihnesc, întru glorie eternă, acei tineri și bravi jertfitori. O năzuință care va absolvi și obștea de păcatul uitării. Părintele Romică Siminciuc a preluat parohia Biserica Sf. Arh. Mihail și Gavriildin Soci în 1992, reușind să se facă repede demn de predecesorului său, preotul vrednic de pomenire Gheorghe Grigoriu, parohul sub auspiciile căruia s-a construit noua Biserică. Îndată ce și-a luat lăcașul în primire, părintele Romică a purces la înfrumusețarea interioară
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
purces la înfrumusețarea interioară a Bisericii, decorând catapeteasma chiar și cu foi ță de aur și amenajând lăcașului de rugăciune un ambient exterior demn de opera unor dendrologi de profesie, aidoma cu a mănăstirilor. Vrednicia păstorului spiritual al obștii din Soci a fost confirmată și prin alegerea Bisericii sale drept onorant sediu pentru Conferința de toamnă a clerului din Protopopiatul Pașcani, pentru anul 2010 (23 septembrie), eveniment desfășurat sub conducerea directă a Înalt Preasfinției Sale Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. În
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
directă a Înalt Preasfinției Sale Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. În ultimii ani, părintele R. Siminciuc duce la împlinire un nou proiect, prin care cucernicia sa, sprijinit de enoriași și administrația locală, împletește, în continuare, credința cu istoria locului. Satul Soci se află așezat în nucleul statal al Moldovei medievale, în spațiul “descălecatului” voievozilor români din Maramureș. Drumul Băii, cel mai vechi drum moldovenesc, pe unde va fi venit Dragos-Vodă în ținuturile de dincoace de Carpați, pe la Baia (prima capitală a
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
nucleul statal al Moldovei medievale, în spațiul “descălecatului” voievozilor români din Maramureș. Drumul Băii, cel mai vechi drum moldovenesc, pe unde va fi venit Dragos-Vodă în ținuturile de dincoace de Carpați, pe la Baia (prima capitală a Moldovei), străbate și satul Soci. Legenda vânării bourului de către voievodul maramureșean pe-aici a localizat-o cronicarul Grigore Ureche. În pădurea care desparte satele Soci și Boureni e și un toponim străvechi care confirmă legenda, numit “Locul căpățânii” - al căpățânii bourului, desigur. Legenda spune că
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
unde va fi venit Dragos-Vodă în ținuturile de dincoace de Carpați, pe la Baia (prima capitală a Moldovei), străbate și satul Soci. Legenda vânării bourului de către voievodul maramureșean pe-aici a localizat-o cronicarul Grigore Ureche. În pădurea care desparte satele Soci și Boureni e și un toponim străvechi care confirmă legenda, numit “Locul căpățânii” - al căpățânii bourului, desigur. Legenda spune că, după ospățul voievodal care a marcat izbânda cinegetică a lui Dragoș, a avut loc ceremonialul de îngropare a capului fiarei
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
a marcat izbânda cinegetică a lui Dragoș, a avut loc ceremonialul de îngropare a capului fiarei, pe tipsie de aur, după un ritual străvechi care acordă bourului cinstire mistică. Iată de ce părintele Romică Siminciuc a mutat (și continuă asta) la Soci o părticică din ființa locurilor maramureșene, cu acele celebre bisericuțe din lemn care înțeapă cerul, opere meșteșugărești despre care Lucian Blaga preciza că sunt “printre cele mai prețioase și mai fără de rezervă admirate produse ale geniului nostru popular”. Părintele a
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
preot misionar, fiul cel mic al celebrului meșter cioplitor Toader Bârsan (cu lucrări în Europa, America, Australia). Părintele-meșter (vrednică asociere, în har!) a venit cu elementele constitutive ale Porții lucrate parțial acasă, în Maramureș, după dorința fermă a părintelui din Soci ca poarta să includă numaidecât, pe lângă simboluri creștine, și bourul moldav. Și meșterul a desăvârșit comanda, cu necesarele adaosuri cioplite la față locului. Montarea porții, durând câteva zile, a fost efectuată cu forță de muncă locală, care îl include și
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
creștine, și bourul moldav. Și meșterul a desăvârșit comanda, cu necesarele adaosuri cioplite la față locului. Montarea porții, durând câteva zile, a fost efectuată cu forță de muncă locală, care îl include și pe părintele-paroh. Și iată cum Bisericii din Soci i-a sporit renumele între celelalte lăcașuri de rugăciune din județul Iași, și nu numai, cu acest monument rezultat din creativitatea artistului maramureșean și râvna preotului moldovean. Dar proiectul inițial al părintelui Siminciuc, de inspirație maramureșeană, abia acum se află
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
grădina sa de legume, spre a fi atelierul mobil al întreprinderii care îl va consacra pe măsura operei la care cutează. Și astfel, după doar căteva luni de lucru, sătenii văd și se miră cum crește acest panteon al satului Soci, fără niciun semn, până acum, că acest meșter Mihai de la Soci va trebui să săvârșească și el vreun sacrificiu, precum legendarul meșter Manole de la Argeș. Desigur, intermediază la Domnul, ca sa nu se întâmple asta, vrednicul părinte Romică Siminciuc și, pe
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
care îl va consacra pe măsura operei la care cutează. Și astfel, după doar căteva luni de lucru, sătenii văd și se miră cum crește acest panteon al satului Soci, fără niciun semn, până acum, că acest meșter Mihai de la Soci va trebui să săvârșească și el vreun sacrificiu, precum legendarul meșter Manole de la Argeș. Desigur, intermediază la Domnul, ca sa nu se întâmple asta, vrednicul părinte Romică Siminciuc și, pe măsură, osârditorii săi credincioși, rugători care, după părerea celor care “stau
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
scrie istoria acestui poem l-am extras pe Kafka dintre coperțiile propriilor cărți de care mă tem cum procedează dentistul și nu mă tem că paginile s-au rescris la loc cum renaște sunetul ca nou întru-un fluier de soc prin ecou. Pentru a scrie istoria acestui poem am întrebat nucul despre rădăcinile lui și mi-au răspuns urmele frunzelor din aerul respirat de Gib Mihăescu și firul de iarbă crescut până la nasul copilăriei când aurul frunzelor cădeau din gutui
INIMA MAMEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354215_a_355544]
-
mare Se iau 6 boabe de fasole, se macină și se amestecă cu apă, formând un fel de pastă. Se bea o lingură la fiecare 4 ore. -Ceai pentru constipație (din 34 plante!). Un ceai „neagitant”... -Ceai pentru memorie Ingrediente: soc, mușețel, pătrunjel, cimbrișor, albăstrele, narcise-flori. Ceaiul se bagă în spirt sanitar (amestec 1 la 1) și se face frecție. Nu se bea! Frecția este rotundă în partea de jos, sub buric și la organele sexuale. -Fumuri pentru descompunerea pietrelor de la
FOREVER de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354552_a_355881]
-
a plecat numaidecât. Mătușile, din casa de pe colț, o răsfățau cu atenția lor, îi povesteau despre secretele mușcatelor crescute cu coroane bogate până la cer... le plăcea pe verandă unde nu bătea soarele direct... altă dată o serveau cu șampanie de soc... dar eu nu beau băutură, se scuza fata... stai liniștită Ana, nu e băutură, e socată... a fost nemaipomenită, nicăieri nu a mai băut așa un suc gustos, preparat în casă... mâncărurile erau deosebite, pregătite cu atâta pricepere și dăruire
GÂNDĂCEII MICI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357413_a_358742]
-
de doua ori Premiul pentru Creație acordat, cântecelor „La adio” și „Aruncarea în valuri”. În 1986 și 1987 a participat la Festivalul de muzică folk si rock „Rote Lider” de la Berlin, iar în 1988, la Festivalul de muzică pop de la Soci, fosta URSS, împreună cu Ștefan Hrușcă, la care a câștigat Premiul Special al Presei, cu piesa „Lumina”. Premiul, un samovar, i-a fost înmânat de către celebra actriță cunoscută îndeosebi din filmul „Gară în doi”, Ludmila Gurcenko. În țară i s-au
VASILE ŞEICARU. A FOST CÂNDVA, „FLACĂRA”... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357770_a_359099]