1,004 matches
-
și la nivelul spațiilor de vilegiatură. Această segregare, care este mai întâi o agregare a celor de o seamă, produce un efect de ignoranță, prin separarea de restul societății. Ce se întâmplă în spatele ușilor închise? În primul rând, o intensă sociabilitate, ale cărei mize sunt mult mai importante decât lasă să se creadă o expresie precum "viață mondenă". În felul acesta se acumulează și se administrează o formă de bogăție esențială, capitalul social. Un capital care, ca și capitalul economic, ignoră
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
relațiilor conduce la un fel de colectivism paradoxal. Familiile țin în comun o parte a patrimoniilor și resurselor lor, în cadrul unor schimburi neîntrerupte, care le ritmează viața. Bogăția unora vine astfel să o sporească pe a altora, prin intermediul unei intense sociabilități care divizează valorile de folosință, fără a știrbi cu nimic, prin aceasta, proprietatea patrimonială. Avem aici un câmp de cercetare puțin explorat, deși interesul pe care îl prezintă în înțelegerea funcționării sociale este de necontestat. "Nevăzută, necunoscută", marea burghezie poate
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
sunt și legați prin legături permanente și utile" [Bourdieu, 1980, p.2]. Aceste relații mobilizabile, puternice prin forța capitalurilor adunate de la ansamblul membrilor rețelei, permit multiplicarea puterii individuale. Marea burghezie cultivă această formă de capital printr-o muncă specifică de sociabilitate. Dacă tendința comună este de a-i atribui burghezului atitudini individualiste, marile familii bogate, mai ales dacă se situează de mai mult timp pe pozițiile sociale cele mai înalte, funcționează pe un model colectiv. Grupul dezvoltă o sociabilitate intensă, care
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
specifică de sociabilitate. Dacă tendința comună este de a-i atribui burghezului atitudini individualiste, marile familii bogate, mai ales dacă se situează de mai mult timp pe pozițiile sociale cele mai înalte, funcționează pe un model colectiv. Grupul dezvoltă o sociabilitate intensă, care depășește cercul familial. Dineurile, cocteilurile, serile de gală, vernisajele, premierele teatrale și alte activități mondene nu sunt simple activități de petrecere a timpului liber. Este vorba despre o formă de muncă socială, în care femeile joacă un rol
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
veniturilor și absența cvasi-totală a patrimoniului merg mână în mână cu sărăcia capitalului cultural și școlar și a capitalului social. Anchetele sociologice au stabilit sărăcia egală acestor diferite forme de capital. Categoriile cele mai defavorizate au și ele relații de sociabilitate. Dar săracii nu pot pune laolaltă, împreună cu alți săraci, decât propria sărăcie: rețelele celor lipsiți adună privațiuni și disperare. A fi sărac între săraci e un destin implacabil. Aceasta ușurează munca statistică și permite chiar ignorarea capitalului cultural și a
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
controlarea relațiilor lor. Această intimitatea permite, printre altele, împărtășirea bogățiilor acumulate: marile averi, fiind învecinate, formează un cadru de viață excepțional prin colectivizarea averilor individuale. Caracterul cumulativ al bogățiilor este favorizat de apropierea spațială a averilor familiale. Proximitatea spațială ușurează sociabilitatea, efort social esențial prin care grupul cultivă și își mărește una din bogățiile sale cele mai importante, capitalul social. Această segregare spațială, împinsă la extreme, este de fapt o agregare, o alegere rațională a unui grup social, a unei clase
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Club, Jockey-Club. Din 1951, datele biografice ale francezilor importanți sunt adunate într-o lucrare numită Who's Who in France, reluând titlul unei lucrări similare care în Marea Britanie se publică de la începutul secolului XX. Ceaiul rămâne un ritual simbolic al sociabilității mondene. Mulți mari burghezi își croiesc încă costumul la Londra, într-atât șicul englez este mereu la modă. Cuvântul rallye, și el de origine engleză, desemnează echipajele de vânătoare călare și grupurile de adolescenți formate de mamele lor, două instituții
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
din colegiile elvețiene sau la École des Roches, cravata nu este obligatorie la cursuri. Dar nu tolerăm blugi rupți, niciun fel de cercei pentru băieți, niciun fel de fustă prea scurtă." Situația e diferită în ceea ce privește momentul dineului, moment de intensă sociabilitate burgheză. Învățarea acestui ritual, în numeroase școli, trece printr-o schimbare de ținută. Elevii își pun uniforma, în cazul în care instituția are una, în general un pantalon gri și vestă albastră pentru băieți, o fustă gri pentru fete, sau
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
circumstanțele alura demnă pe care o permite această stăpânire a corpului. Viața acestor instituții școlare este ritmată de călătoriile colective cu finalitate culturală, care rezultă într-o profundă familiarizare cu operele și istoria, combinând într-o singură practică culturalul și sociabilitatea. Elevii, aleși cu grijă, învață și să fie împreună, să se cunoască și să se recunoască ca membri ai aceleiași lumi și să-și construiască rețele de relații care le prefigurează deja pe cele în care se vor insera ca
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
prezentare, despre arta conversației, regulile vestimentare. Trebuie să știi mereu să fii în tonul potrivit, să nu "denoți", să îți afișezi cu discreție perfecta adecvare la lumea în care trăiești. Informațiile culturale au ca suport aceste practici colective, care amestecă sociabilitatea, cultura, rețelele familiale. Totul este subordonat unei bunăstări economice care stă la baza acumulării acestor bunuri simbolice. O sociabilitate cultivată Rallye-urile sunt grupuri fără un statut oficial, ai căror membri sunt atent selecționați de mamele de familie. Acești tineri învață
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
îți afișezi cu discreție perfecta adecvare la lumea în care trăiești. Informațiile culturale au ca suport aceste practici colective, care amestecă sociabilitatea, cultura, rețelele familiale. Totul este subordonat unei bunăstări economice care stă la baza acumulării acestor bunuri simbolice. O sociabilitate cultivată Rallye-urile sunt grupuri fără un statut oficial, ai căror membri sunt atent selecționați de mamele de familie. Acești tineri învață să trăiască împreună, să se cunoască și să se recunoască și, în final, să își organizeze viața afectivă și
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
fiind, se pare, ireductibil la orice determinism. Pură individualitate străină, care datorează o parte din caracteristicile sale apartenenței la grupul de egali. Iscusința burgheză se regăsește în această jonglerie care permite obiectivității situației să se ascundă după subiectivitatea definiției sale. Sociabilitatea mondenă "Când ne îndreptăm atenția spre "lumea bună" aristocratică, scria Norbert Elias, ne dăm imediat seama în ce măsură individul depinde aici de părerea celorlalți membri ai acestei lumi. Oricare ar fi titlul de noblețe, nu va face efectiv parte din această
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Robert A. Nye, nevoia ca un nobil să se pregătească de un duel sau de război a fost completată, pe măsură ce societatea de curte a evoluat, de o căutare a unui "control de sine, pentru a putea stăpâni armele subtile ale sociabilității care îi permit să-și domine rivalii și să atingă faima". În paralel, dezvoltarea societății burgheze a condus treptat la o "cultură sintetică a onoarei masculine" care s-a "născut din amalgamul unei noi aristocrații, care amesteca elemente de onoare
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
mai diverse. Cert este că toate aceste sporturi, mai mult sau mai puțin specifice înaltei societăți, sunt locuri de administrare a capitalului social cu rentabilitate mare. Vânătoarea călare este o practică cinegetică ideal tipică pentru acest amestec între sport și sociabilitate mondenă (Pinçon, Pinçon-Charlot, 2003). Legăturile create prin practica sportivă se află la baza relațiilor și prieteniilor selecționate social, și prin aceasta cu atât mai prețioase și solide. Permit constituirea unor rețele de foști dintr-o anumită echipă sau de la un
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
și ținută amintesc în mod evident de vărul lui, Moș Crăciun. La sfârșitul după-amiezii, o tombolă rezervată părinților mai îngroașă fondurile. Odată cu căderea nopții, automobile confortabile vin să preia copiii încântați, strângând la piept cadourile primite din mâinile Sfântului Nicolae. Sociabilitatea marii burghezii, în cadrul căreia aceste cercuri sunt spații nodale, se exprimă astfel într-un elan caritativ, care este și o afirmare a generozității acestui mediu înstărit. A asocia copiii la colectarea donațiilor este, în opina lui Myriam Ullens, o modalitate
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Cu clasele mijlocii tradiționale, artizani și comercianți, și cele legate de profesii care s-au dezvoltat mult după Eliberare, medici și profesii liberale, ne aflăm într-un alt cadru, în care individualismul teoretic și individualismul practic se conjugă adesea. Dacă sociabilitatea este încă intensă, ea reprezintă mai ales ocazia de a afirma originalitatea indivizilor liberi într-o comunitate profund preocupată de obiectivul reușitei, de realizarea individuală și de afirmarea sinelui. Negând grupurile și determinismele, afirmând primatul libertății individuale, mica burghezie se
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
inserat: O școală internațională în Normandia, 105 Anglomania franceză, 108 Locuri de vilegiatură internaționale, 110 □ Text inserat: Insulele din Gotha, 112 V. Fabricarea și întreținerea marelui burghez Copilăria capilor 115 Familia, 115 Școlile burgheziei, 117 Rallye-urile, 123 □ Text inserat: O sociabilitate cultivată, 125 Sociabilitatea mondenă 127 Locul femeii, 128 Sporturile, 129 Text inserat: Sportul, o veche tradiție, 132 Religia și activitatea caritativă, 134 □ Text inserat: Caritate bine ordonată, 135 Fractura între vechii și noii îmbogățiți, 137 VI. O clasă mobilizată Individualism
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
internațională în Normandia, 105 Anglomania franceză, 108 Locuri de vilegiatură internaționale, 110 □ Text inserat: Insulele din Gotha, 112 V. Fabricarea și întreținerea marelui burghez Copilăria capilor 115 Familia, 115 Școlile burgheziei, 117 Rallye-urile, 123 □ Text inserat: O sociabilitate cultivată, 125 Sociabilitatea mondenă 127 Locul femeii, 128 Sporturile, 129 Text inserat: Sportul, o veche tradiție, 132 Religia și activitatea caritativă, 134 □ Text inserat: Caritate bine ordonată, 135 Fractura între vechii și noii îmbogățiți, 137 VI. O clasă mobilizată Individualism și colectivism 142
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Dobrescu evidențiază funcția civilizatoare a poeziei de dragoste, înțeleasă ca "o formă de rafinare continuă a manierelor, de îmblânzire a pasiunilor și instinctelor". Ca atare, Eminescu "e și un poet al frumuseții vulnerabile și totuși viguroase a intimității domestice, al sociabilității detașate și inteligente, al încrederii în consensul spontan al persoanelor educate și rezonabile" (p. 130). Vezi și confesiunea lui Alexandru Paleologu din grupajul consacrat poetului în Dilema, nr. 265, 27 februarie 1998, p. 16. 134 Vezi, pentru lămurirea raporturilor dintre
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în față va dispărea din repertoriul de interacțiuni umane, iar viața virtuală va prelua viața reală și o va înlocui (Calhoun, 1991, apud Wellman & Haythornthwaite, 2002). Există și o serie amplă de efecte pozitive ale comunităților virtuale asupra comunicării și sociabilității umane. Abilitatea de a interacționa cu alte persoane cu un mod de gândire asemănător, aflate oriunde pe glob, posibilitatea de a depăși blocajele sau dificultățile de comunicare față în față, valențele psihoterapeutice ale comunităților virtuale reprezintă tot atâtea oportunități, care
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
să se extindă în cyberspațiu. În consecință, comunitățile virtuale se pot încadra în existența umană ca noi forme de comunicare, relaționare și organizare socială fără a elimina formele tradiționale. Problema implicațiilor pe care le au comunitățile virtuale asupra comunicării și sociabilității umane nu poate fi abordată dogmatic. Este evident că participarea la astfel de forme de relaționare socială are efecte de durată, atât pozitive, cât și negative, asupra felului în care oamenii interacționează fizic unii cu ceilalți. Totuși, pentru mulți dintre
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
în posturi-cheie, grație "școlilor de cadre"). În unele cazuri, ascensiunea se baza și pe merit, dar indivizii înzestrați și sârguincioși s-ar fi ridicat poate mai bine în "regimul burghezo-moșieresc". Dar specialiștilor făcuți "pe puncte" le-au lipsit elementele de sociabilitate ale păturii mijlocii superioare, așadar experiența sau cel puțin amintirea formativă unui a "proces de civilizare" ca să folosesc formula lui Norbert Elias care legase vreme de peste un secol (peste un secol și jumătate în provinciile din Imperiul Habsburgic/ Austro-Ungaria) lumea
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
ce ține mai mult de o dimensiune ontologică. Plăcerea tipizării se manifestă și aici, autorul analizând de fapt multiplele fațete ale tipului clasic ca bază a argumentării sale. Ca urmare, se mai scot în evidență trăsături precum caracterul elitist, erudiția, sociabilitatea, dar o sociabilitate distantă manifestată mai ales prin conversație elevată sau corespondență, relaționarea prin prietenii. În acest sens, se sugerează că începuturile literaturii române moderne e vorba de epoca pașoptistă stau sub semnul mentalității clasice deoarece exista un puternic sentiment
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
mult de o dimensiune ontologică. Plăcerea tipizării se manifestă și aici, autorul analizând de fapt multiplele fațete ale tipului clasic ca bază a argumentării sale. Ca urmare, se mai scot în evidență trăsături precum caracterul elitist, erudiția, sociabilitatea, dar o sociabilitate distantă manifestată mai ales prin conversație elevată sau corespondență, relaționarea prin prietenii. În acest sens, se sugerează că începuturile literaturii române moderne e vorba de epoca pașoptistă stau sub semnul mentalității clasice deoarece exista un puternic sentiment de prietenie precum și
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
omenești normale sunt pentru mine un balsam și, în același timp, un izvor de suferință.“ Relațiile sale cu prietenii veneau în întâmpinarea unor nevoi sufletești cu totul diferite de cele care țin de ceea ce se înțelege în mod obișnuit prin sociabilitate. Wittgenstein nu a fost niciodată căsătorit. De altfel, reprezentările sale despre căsătorie erau atât de neobișnuite, încât nu ar fi putut fi niciodată acceptate de o femeie care își dorea o adevărată viață de familie.81 Familia lui era departe
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]