619,812 matches
-
activitatea militară- slujitorească din Oltenia epocii lui Constantin Brâncoveanu. Unii dintre aceștia erau mari dregători în Sfatul Domnesc, în importante dregătorii, slujbe și misiuni domnești în țară și străinătate, dar temeiul lor era în Oltenia. Ceilalți constituiau țesătura administrativă și socială pe care se baza Constantin Brâncoveanu în Oltenia, pentru ca viața oamenilor și interesele domniei să se desfășoară normal. Acești boieri mari, mijlocii și mici, în frunte cu marele ban al Craiovei și slujbașii săi, asigurau paza granițelor ( cu supravegherea drumurilor
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
context de exigență administrativ fiscală din partea Domniei, boierimea din Oltenia a răspuns prin lărgirea și diversificarea resurselor economice pe care le avea la îndemână și prin care făcea față sarcinilor domnești , dar și celor de întărire a autonomiei economice și sociale a familiei boierești ca element de continuitate și atuu pentru ocuparea de dregătorii. Astfel moșia devenea ancora prin care familia boierească rezista tuturor vicisitudinilor (cu condiția ca aceasta să fie exploatată eficient, să aibă forța de muncă îndestulătoare , sate și
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
echivalent) astfel că marii boieri olteni-(cei de treapta I sau clasul 1) evitau să se încuscrească cu cei de de rangul II și exclus cu cei de rangul III. Pentru a ieși din acest cerc îngust , de strictă exigență socială aceștia realizau uniuni petrimoniale cu mari familii din Muntenia. În acest context se acordă o atenție deosebită numărului descendenților, a raportului pe sexe și a calității urmașilor, pentru a se evita situații de criză în care unele familii se eclipsaseră
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
Ea este simplă, are diferite tematici, dar nu-i lipsesc și valorile metaforice, comparative, și peste toate, lirica domniei sale cuprinde și timpul de ieri și de azi. Prin stilul propriu, pe care îl caută în sinele său și întreg spațiul social, autorul ne oferă mesaj clare cu versuri atât de calde. Ele atrag cititorul în general, și mai ales pe cel care iubește poezia ca un oxigen pe care îl atragem în plămâni. Poetul a știut să aleagă cuvântul lustruit, pe
OXIGENUL VERSULUI ÎN CARTEA LUI GANI S. PLLANA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1477730082.html [Corola-blog/BlogPost/380670_a_381999]
-
miracolul vieții. Portret- este o dedicație făcută poetei Ligya Diaconescu în viziunea căreia este „Ca o sfântă, care se roagă pentru lumea întreagă”... iar Oaza de tristeți, este închinată Doinei și lui Ion Aldea-Teodorovici. Remarcabile sunt și poeziile de critică socială sau a scăderilor omenești: Algoritmul succesului, Zâmbetul fals, În timp, Întrebări (celor ce muncesc în străinătate). Întâlnim și poezii care au împrumutat câte ceva din recuzita folclorică: Jelui-m-aș, cui să-i spui?/ Jelui-m-aș nucului.../ Nucul are frunza
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni by http://revistaderecenzii.ro/plasa-unei-iluzii-de-tatiana-dabija-recenzie-de-elena-buica-buni/ [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
noastră, apărută pentru prima oară în „Manifestul Comunist”, redactat de Karl Marx și Friedrich Engels, este cea mai frumoasă chemare la luptă. Acolo pe Tărâmul Făgăduinței... proletariatul a câștigat. Dreptaciul: (Surprins) - Nu! Nu ai dreptate! Acolo oamenii, indiferent de condiția socială, sunt egali în fața legilor. Conducătorii sunt aleși prin vot secret și universal. Sunt liberi să se exprime, să se asocieze, să muncească, să-și înjghebeze propria afacere, să... Stângaciul: (Întrerupându-l) - E altfel. În mod sigur este așa cum îți spun
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455427806.html [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
Stângaciul: - Nu! Este cum îți spun eu. Dacă ar fi altfel, atunci ce vom face noi care avem câte o mână? De tine este bine, că ai... dreapta, dar, eu... Dreptaciul: - Cred că acolo pe Tărâmul Făgăduinței există o protecție socială puternică. Acolo omul potrivit este la locul potrivit. Noi ca poeți dacă scriem pe placul cititorilor cărțile se vor vinde și din drepturile de autor vom trăi. Soțiile noastre vor lucra conform competențelor și al studiilor... Stângaciul: - Aaaa... nu... nu
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455427806.html [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
majoritară a unui punct de vedere, ci fenomen de durată, venind în mod superior, din direcția spirituală a democrației. Ea reprezintă ideile cele mai puternice, cuantificabile prin forța de răspândire de care dau dovadă în timp, căpătând din ce în ce mai mare rezonanță socială. Astfel, la modul democratic al dezbaterii publice și circulației libere a ideilor pot aduce rezultatele care în final ajung la determinări majoritare declanșând aspectul politic al rezolvării respectivei probleme sociale, economice, etc. mulțumind pe cât mai mulți și în cât mai
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (13) – ÎNCHEIERE – CONCLUZIILE LE VOM TRAGE FIECARE DUPĂ ALEGERI... de CORNELIU LEU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_sensibilitati_de_corneliu_leu_1357101975.html [Corola-blog/BlogPost/348780_a_350109]
-
de care dau dovadă în timp, căpătând din ce în ce mai mare rezonanță socială. Astfel, la modul democratic al dezbaterii publice și circulației libere a ideilor pot aduce rezultatele care în final ajung la determinări majoritare declanșând aspectul politic al rezolvării respectivei probleme sociale, economice, etc. mulțumind pe cât mai mulți și în cât mai multe situații. Și precizăm că nu întîmplător folosim forma activă, penetrantă și în permanentă dezvoltare a internetului care, în calculele sociologiei moderne a ajuns a da măsura democratismului vieții publice
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (13) – ÎNCHEIERE – CONCLUZIILE LE VOM TRAGE FIECARE DUPĂ ALEGERI... de CORNELIU LEU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_sensibilitati_de_corneliu_leu_1357101975.html [Corola-blog/BlogPost/348780_a_350109]
-
În spatele misterioasei fugi stă însă un șir de evenimente tumultuoase pe care Parini le aduce la lumină din jurnalele și însemnările care au însoțit fiecare clipă a existenței marelui scriitor rus. Gloria să universală, frământările în legătură cu opoziția dintre statutul său social și sărăcia în care trăia poporul marchează ultima parte a vieții scriitorului. Tacită lupta dintre Sofia, cea care i-a fost alături jumătate de secol, dăruindu-i treisprezece copii, si Certkov, asistentul și bunul prieten al lui Tolstoi, crează o
Jay Parini: Ultima gară. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/jay-parini-ultima-gara-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339500_a_340829]
-
iubesc, ăa-i comăatimesc, dar să nu fac nicio încercare de a intra în relații spirituale cu ei”, scrie Tolstoi. Pornind în căutarea înțelepciunii supreme și regăsindu-se printre oamenii simpli, Tolstoi renunța la averea să, la familie și la statutul social în favoarea a ceea ce s-a numit „tolstoism”. De altfel, scriitorul rus pare obsedat de viață intru cele sfinte, iar soția sa, o fire mult mai practică, îl dezamăgește constant din cauza că nu este nici pe departe interlocutorul spiritual pe care
Jay Parini: Ultima gară. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/jay-parini-ultima-gara-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339500_a_340829]
-
2010c). The Neutrosophic Research Method în Scientific and Humanistic Fields. În Smarandache, F. (Ed.), Multispace and Multistructure. Neutrosophic Transdisciplinariry (100 Collected Papers of Sciences) (pp.732-733). Vol. 4. Hanko: NESP. [18] Mirela Teodorescu, Vladimir Modrak, Daniela Gîfu, Internațional Letters of Social and Humanistic Sciences, 24 (2014) 56-65 [19] Vlăduțescu S., Smarandache F., Gifu D., Tenescu A., 2014, Topical Communication Uncertaines, Craiova, SITECH [20] Mirela Teodorescu, Dan Ionescu, Internațional Letters of Social and Humanistic Sciences 27 (2014) 94-99 [21] Adrian Nicolescu, Mirela
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-logica-peste-care-nu-poti-trece-posibilul-imposibilului-o-poveste-de-viata/ [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
18] Mirela Teodorescu, Vladimir Modrak, Daniela Gîfu, Internațional Letters of Social and Humanistic Sciences, 24 (2014) 56-65 [19] Vlăduțescu S., Smarandache F., Gifu D., Tenescu A., 2014, Topical Communication Uncertaines, Craiova, SITECH [20] Mirela Teodorescu, Dan Ionescu, Internațional Letters of Social and Humanistic Sciences 27 (2014) 94-99 [21] Adrian Nicolescu, Mirela Teodorescu, 2014)A Unifying Field în Logics. Book Review , Internațional Letters of Social and Humanistic Sciences 2(1) (2015) 48-59 ISSN 2300-2697 [22] Stephen J. Crothers, Queensland, Australia în Progress
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-logica-peste-care-nu-poti-trece-posibilul-imposibilului-o-poveste-de-viata/ [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
D., Tenescu A., 2014, Topical Communication Uncertaines, Craiova, SITECH [20] Mirela Teodorescu, Dan Ionescu, Internațional Letters of Social and Humanistic Sciences 27 (2014) 94-99 [21] Adrian Nicolescu, Mirela Teodorescu, 2014)A Unifying Field în Logics. Book Review , Internațional Letters of Social and Humanistic Sciences 2(1) (2015) 48-59 ISSN 2300-2697 [22] Stephen J. Crothers, Queensland, Australia în Progress în Physics Journal, http://www.ptep-online.com Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-logica-peste-care-nu-poti-trece-posibilul-imposibilului-o-poveste-de-viata/ [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
aflat în jurul vârstei de 40 de ani se pregătește să falsifice un album de familie a unei așa-zise perioade de sarcină, pentru a demonstra legătură biologică dintre ei și bebelușul pe care plănuiesc să-l adopte. E o satiră socială la granița dintre realism și absurd, în stilul lui Roy Andersson, care vorbește, printre altele, despre birocrație și conflictele dintre clasele sociale în Turcia. Anterior, Mehmet Can Mertoğlu a studiat literatura turcă în Istanbul, a publicat articole despre cinema în
Farhadi, Kolirin și Mertoğlu la Les Films de Cannnes à Bucarest by http://www.zilesinopti.ro/articole/13612/farhadi-kolirin-si-mertoglu-la-les-films-de-cannnes-a-bucarest [Corola-blog/BlogPost/100272_a_101564]
-
pentru a demonstra legătură biologică dintre ei și bebelușul pe care plănuiesc să-l adopte. E o satiră socială la granița dintre realism și absurd, în stilul lui Roy Andersson, care vorbește, printre altele, despre birocrație și conflictele dintre clasele sociale în Turcia. Anterior, Mehmet Can Mertoğlu a studiat literatura turcă în Istanbul, a publicat articole despre cinema în reviste și a regizat scurtmetrajul The Slope (2008), proiectat în zeci de festivaluri. Din Orientul Mijlociu vine și puternicul Clash, în regia lui
Farhadi, Kolirin și Mertoğlu la Les Films de Cannnes à Bucarest by http://www.zilesinopti.ro/articole/13612/farhadi-kolirin-si-mertoglu-la-les-films-de-cannnes-a-bucarest [Corola-blog/BlogPost/100272_a_101564]
-
front, în oraș rămânând populația îmbătrânita, dar după terminarea războiului orașul s-a repopulat prin revenirea celor plecați pe de o parte sau prin migrarea de populație săteasca din perioada 1922-1928. Referitor tot la perioada 1922-1928, Victor-Albinel Firescu, analizează Implicațiile sociale și economice ale reformei agrare d edupă primul Război Mondial, arătând că reforma agrara a avut și un efect benefic realizând un imens transfer de proprietăți din mână moșierilor în favoarea țărânilor impulsionțnd cooperativele de producție și creditul agricol ca instrument
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_volum_de_studii_drobe_varvara_magdalena_maneanu_1367926822.html [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
etapele represiunii; pentru ca aceasta să poată deveni cu adevărat eficientă, trebuiau mai întâi distruse elitele. La numai 2 km de frontiera sovietică, SIGHETUL MARMAȚIEI a fost locul unde din prima clipă a început exterminarea elitelor politice, culturale, religioase, dar și sociale, profesionale, Morale. La Sighet au fost tăiate profilactic vârfurile de orice natură ale societății, eliminându-se astfel orice posibilitate de coagulare a societății civile.” („Memorialul Sighet”, În : Mesagerul Sfântului Anton, martie 1996). „Iată ce scrie eminentul istoric Al. Zub, el
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_un_preot_franciscan_plecat_cezarina_adamescu_1342344962.html [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
o dăruia oamenilor. Din toate amintirile rezultă că principala armă a celor care au trecut prin infernul închisorilor a fost credința în Dumnezeu. Ea le-a permis să depășească atât privațiunile incredibile impuse de temniceri, cât și deosebirile de stare socială, politică, etnică și confesională, care ar fi putut să-i dezbine. Acest lucru rezultă și din mărturisirile celor care au scăpat, și din poezia - aproape în întregime cu tentă religioasă -, care a supraviețuit și ea, transmisă întâi prin pereți, cu
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_un_preot_franciscan_plecat_cezarina_adamescu_1342344962.html [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
bine stabilit. Fiindcă se apropia Crăciunul, ne-am gândit să aducem bucurie în casele unor familii cu trei-patru sau cinci copii. Am realizat prima tombola ca să adunăm fonduri, am avut prima sponsorizare în produse; am cerut o listă de la Serviciul social al Primăriei cu familiile cu mulți copii și desigur adresele lor și ne-am dus cu pachete și bani la ei acasă, spre mirarea și bucuria lor. Ulterior am aflat de la televiziunea locală orădeană ca trei surori (eleve), pe care
GUVERNATOR 2010-2011 „DISTRICT LIONS 124”- ROMANIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_rodica_dacin_guvernator_2010_2011_district_lions_124_romania.html [Corola-blog/BlogPost/356739_a_358068]
-
bine stabilit. Fiindcă se apropia Crăciunul, ne-am gândit să aducem bucurie în casele unor familii cu trei-patru sau cinci copii. Am realizat prima tombola ca să adunăm fonduri, am avut prima sponsorizare în produse; am cerut o listă de la Serviciul social al Primăriei cu familiile cu mulți copii și desigur adresele lor și ne-am dus cu pachete și bani la ei acasă, spre mirarea și bucuria lor. Ulterior am aflat de la televiziunea locală orădeană ca trei surori (eleve), pe care
GUVERNATOR 2010-2011 „DISTRICT LIONS 124”- ROMANIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_rodica_dacin_guvernator_2010_2011_district_lions_124_romania.html [Corola-blog/BlogPost/356739_a_358068]
-
de zori,/ Să nască în soarele viselor crude,/ În viața aceasta plină de erori.// Lăsați-mi gândul neîntinat,/ Dogorind în iubiri pierdute,/ Lăsați-mi sufletul curat/ Și visele plăpânde...” Dar poeta nu se mulțumește doar să atragă atenția asupra nedreptăților sociale și a îngrădirii spiritului, ci realizează un adevărat rechizitoriu, trăgând la răspundere pe cei vinovați de aceste stări nefericite, în aceste vremuri de răscruce: „Cine va da răspuns pentru multe sărăcii/ ce-mi zbuciumă neamul și îl duce?/ Suntem prea
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1493342598.html [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]
-
nouă, pentru a arăta puterii că adevărata autoritate în stat șunt cetățenii nu statul. Sugestia lui Jefferson nu s-a repetat în America dar pare să se repete în România. De la 1776 încoace America a trecut și ea prin convulsii sociale, exemplificate în mișcarea pentru drepturi civile ale polulatiei de culoare pe la mijlocul secolului trecut, ori exploziile anarhiste ocazionale de tipul celor recente din Baltimore, Ferguson (Missouri) ori Waller (Texas). În România, însă, periodic se produce o „revoluție” ori „revoltă”. La o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/revolta-tinerilor-din-romania/ [Corola-blog/BlogPost/93892_a_95184]
-
impune cîteva comentarii. O nouă generație? Părerile privind revoltă anului 2015 șunt fără număr și perspectivele la fel de numeroase. Revoltă nu pare a fi coagulata ideologic ori politic, ci mai degrabă dă impresia unei confluente a mai multor curente, ideologii, mișcări sociale și nemulțumiri care au folosit evenimentul tragic din 30 octombrie că oportunitate pentru a ieși în stradă să-și exprimă ofurile. Ne întrebăm, ca organizație interesată de bunăstarea familiei și a valorilor, daca nu cumva, în realitate ne confruntăm cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/revolta-tinerilor-din-romania/ [Corola-blog/BlogPost/93892_a_95184]
-
interesată de bunăstarea familiei și a valorilor, daca nu cumva, în realitate ne confruntăm cu o schimbare de generatii în România, cu o transformare generationala. Evenimentele din ultimele săptămîni ne amintesc de revoltele masive ale studenților parizieni din 1968, mișcările sociale anti-autoritare din Marea Britanie ai anilor 60 asociate cu beatlemania, si manifestările anti-autoritare ale tinerilor americani din anii 60, culminate în imensul concert din Woodstock din August 1969. După mai 1968 Franța nu a mai fost ce a fost înainte. Franța
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/revolta-tinerilor-din-romania/ [Corola-blog/BlogPost/93892_a_95184]