715 matches
-
afilierii în funcție de cohortă relevă însă rezultate interesante. La începutul anilor 90 gradul de afiliere al cohortelor născute înainte de al doilea Război Mondial și al celor postbelice diferea foarte mult, așa cu indică datele din Figura 2.4. În timp ce pentru vârstnicii socializați înainte de instaurarea comunismului afilierea religioasă constituia norma, în cohortele mai tinere, în special în cele socializate în ultimii ani ai socialismului, non-afilierea începea să prindă tot mai mult. Datele din 1993 arată că aproape 20% dintre cei născuți după 1974
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
născute înainte de al doilea Război Mondial și al celor postbelice diferea foarte mult, așa cu indică datele din Figura 2.4. În timp ce pentru vârstnicii socializați înainte de instaurarea comunismului afilierea religioasă constituia norma, în cohortele mai tinere, în special în cele socializate în ultimii ani ai socialismului, non-afilierea începea să prindă tot mai mult. Datele din 1993 arată că aproape 20% dintre cei născuți după 1974 declară că nu aparțin nici unei religii. Diferențele majore sunt date de mediul diferit în care au
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
ultimii ani ai socialismului, non-afilierea începea să prindă tot mai mult. Datele din 1993 arată că aproape 20% dintre cei născuți după 1974 declară că nu aparțin nici unei religii. Diferențele majore sunt date de mediul diferit în care au fost socializați tinerii și vârstnicii. Generațiile tinere purtau amprenta educației ateiste promovate în școală și mass-media, în timp ce persoanele născute înainte de 1945 păstrau valorile dobândite în uram socializării într-o societate cu un grad de religiozitate crescut. Comparația între nivelul de afiliere al
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
religios în special la generațiile tinere. După ridicarea restricțiilor impuse de regimul comuniste profilul afilierii a devenit similar pentru toate grupele de vârstă, nivelul non-afilierii situându-se undeva în jur de 2% indiferent de perioada în care individul a fost socializat. Datele susțin atât ipoteza efectului de cohortă, socializarea diferită influențând nivelul de afiliere la începutul anilor 90, cât și ipoteza efectului de perioadă, gradul de afiliere modificându-se după căderea regimului comunist. Figura 2.3 Variația ponderii celor care declară
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în rândul celor din prima categorie practica era mult mai frecventă în ambele momente de timp, un procent între 40% și 50% din totalul generației mergând la biserică cel puțin o dată pe lună în 1993. În contrast, cei din generațiile socializate în timpul comunismului frecventau mult mai rar biserica în 1993, doar 20% făcând acest lucru lunar. Liberalizarea religioasă din deceniul anterior și-a pus puternic amprenta asupra practicii religioase a tuturor categoriilor de vârstă. În rândul cohortelor tinere practica religioasă publică
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
altă parte, diferențele destul de reduse care există între cohorte indică faptul că represiunea comunistă a afectat într-adevăr doar manifestarea în spațiul public a religiei, spațiul privat rămânând profund marcat de religie. Și mai semnificativ este faptul că generațiile tinere socializate într-un mediu orientat spre ateism cel puțin la nivel declarativ, au un nivel de practică privată religioasă crescută, arătând că ateismul nu a dat prea multe roade atunci când este vorba de ceea ce se ascunde în spațiul privat. V. FACTORI
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
persoane care obișnuiesc să se roage. Creșterile au afectat în special comportamentul religios al cohortelor tinere care au crescut sub influența politicii ateiste promovate de regimul comunist și care prezentau un nivel de comportament religios mai scăzut decât al cohortelor socializate într-un mediul favorabil religiei și comportamentului religios. Datele analizate susțin atât ipoteza efectului de cohortă, demonstrând existența unor diferențe induse de socializarea într-un mediu diferit, cât și pe cea a efectului de perioadă, liberalizarea religioasă ce a avut
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
joacă un rol important în orientările de valoare ale individului și deci și în ceea ce privește gradul de religiozitate. Persoanele socializate în perioade caracterizate de insecuritate economică și socială vor fi mai înclinate către păstrarea ordinii și către subordonarea față de autoritate. Cei socializați în perioade de bunăstare economică și socială, cum este cazul cohortelor născute după cel de-al doilea Război Mondial în Europa de Vest și America de Nord sunt mai înclinați spre independență și autoafirmare, valori Postmaterialiste care nu fac totdeauna casă bună cu religiozitatea
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în vârstă. Rezultatul susține teoria efectului vârstei asupra credinței religioase, adică a faptului că pe măsură ce înaintează în vârstă oamenii se întorc tot mai mult spre religie. Comparativ, în 2000 se constată o creștere importantă a religiozității mai ales la cohortele socializate în perioada comunistă. Pentru cohorta cea mai tânără, născută după 1974, variația între media religiozității în 1993 și 1999 este de aproximativ 20 de puncte, în timp ce pentru celelalte cohorte variația este cam de 10 puncte. Trebuie menționat faptul că pentru
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
la concluzia că implicarea societății civile în viața socială nu e de dorit. Similar, outputul pozitiv repetat din partea unei instituții precum parlamentul va spori încrederea în această instituție și va întări în timp suportul pentru democrație, chiar dacă persoana a fost socializată într-un regim totalitar. Iată cum cele două elemente, orientările valorice și activitatea instituțională se întăresc sau se subminează reciproc. În ceea ce privește încrederea în biserică, studiile au relevat influența exercitată de anumite orientări valorice asupra încrederii în biserică. În primul rând
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
bisericii și arată că persoanele cu orientare ideologică de dreapta, spre conservatorism, tind să fie mai suportive față de biserică, favorizând instituțiile care apără ordinea tradițională. Inglehart (1997) leagă încrederea sporită în instituția religioasă de orientarea valorică materialistă, arătând că persoanele socializate în condiții de insecuritate existențială sau care trăiesc în condiții ce implica riscuri sociale crescute, așa cum este cazul celor orientați valoric către materialism, vor fi mai înclinați să susțină figuri sau instituții autoritare care să îi protejeze. Pe de altă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
care face ca actualizarea acestor "locuțiuni" într-un discurs să comporte o serie de "valori expresive". Pentru savantul genevez, frazeologia rămâne, așadar, subordonată proiectului său de "stilistică afectivă" sau "stilistică a limbii", care, ocupându-se exclusiv de "ceea ce este deja socializat", reprezintă, în esență, "o punte pentru a salva separația între langue și parole"16. Cu alte cuvinte, Bally preia modelul conceptual și metodologic al precursorului său, ceea ce îl determină, pe de o parte, să privilegieze "limba" în raport cu "vorbirea", iar, pe
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
din partea tatălui, cea cu care am crescut, are doi băieți (tatăl meu și fratele său mai mare), fratele tatălui doi băieți (verișorii mei) și, inerțial, toată lumea credea că și eu "trebuie" să fiu băiat. Acesta este mediul în care am socializat intens până la 18 ani, când am plecat la facultate în București. Singură într-o familie cu băieți. Asta a însemnat pentru mine pe de altă parte și un răsfăț deosebit, pe care l-am primit mai cu seamă din partea bunicilor
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a fost greu să internalizez acest lucru, veneam dintr-un sistem de învățământ (inclusiv la ASE) în care accentul era pus pe reproducerea ideilor (cât mai fidelă dacă se putea), pe autoritatea episemică de necontestat a profesorului. Mai mult, fusesem socializată într-o cultură a supunerii și a acceptării autorității. Revolta mea de acasă o semnificam, inconștient, mai degrabă ca o formă de devianță, iar undeva înăuntrul meu așteptam să mă normalizez în sensul așteptărilor pe care societatea (și în special
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
îmi dau seama acum. Observam că la clasa normală de mate-fizică relația dintre băieți și fete (atât de importantă la vârsta respectivă) ducea lipsă, așa cum se întâmplă de obicei, de comunicare. Băieții erau timizi, în pauze nu se omorau să socializeze cu fetele (firește, cu excepția tipicelor "fete băiețoase" care apar de obicei în clasele sau în mediile dominate de băieți). Pe de altă parte, în clasele în care fetele erau mai numeroase, relațiile erau cu totul altele. Vrând-nevrând, băieții erau obligați
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
fetele (firește, cu excepția tipicelor "fete băiețoase" care apar de obicei în clasele sau în mediile dominate de băieți). Pe de altă parte, în clasele în care fetele erau mai numeroase, relațiile erau cu totul altele. Vrând-nevrând, băieții erau obligați să socializeze, să interacționeze cu fetele, fapt ce a condus la apariția unei anumite naturaleți în relațiile dintre ei/ele. Cel puțin în cazul meu - cronic timid în această privință - lucrurile s-au schimbat dramatic. Am învățat să relaționez normal cu fetele
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
inițiativă, voință de a trăi, de a cunoaște noi persoane, să se distreze, să își arate autonomia în toate formele vieții lor. Era mult mai ușor în acele vremuri să ieși, să călătorești, să te distrezi (astăzi se spune a socializa) mai degrabă cu femei decât cu bărbați. Dacă se mergea la un eveniment cultural, să dansezi, în călătorie, la restaurant, era normal să vă întâlniți șapte femei și doar doi-trei bărbați. Bărbații de vârsta mea în acele vremuri păreau speriați
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
slab valorizate social și economic, în timp ce băieții sunt formați pentru competiție, pentru performanță publică și profesională, fiind direcționați preponderent spre profesii creditate cu statut social înalt și independență economică (filiere tehnice și științifice de excelență, inginerie, afaceri etc.). Băieții sunt socializați având la bază principiul "celui care aduce banii în casă", iar fetele sunt educate în vederea asumării, cu prioritate, a condiției maritale și materne, respectiv a exercitării, aproape în exclusivitate, a rolurilor de îngrijire (copii, bătrâni, persoane dependente din familie) și
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
nu este decât un pas. Acestea duc la apatie, lene, boli psihice. Televizorul înlocuiește de cele mai multe ori deplasarea la un spectacol, internetul ia locul lecturări unei cărți, jocurile pe calculator iau locul jocului cu alți copii unde are posibilitatea să socializeze. Petrecerea timpului liber în fața calculatorului și televizorului duce la sedentarism și creează dependență. Organizarea rațională a timpului liber acționează benefic asupra organismului și dezvoltării armonioase a personalității copilului. Părinții trebuie să-și facă timp pentru a se juca cu copilul
Arta de a fi părinte by Mariana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1408]
-
care i se cereau i se păreau foarte grele din cauza lipsei de deprinderi necesare muncii intelectuale și a faptului că obosește foarte repede. Nu a avut conflicte urmate de violență cu colegii de clasă pentru că este destul de retras, timid, nu socializează din cauza tulburărilor de limbaj de care suferă pentru a nu se face de rușine în fața celorlalți, chiar dacă știe că și ceilalți colegi de-ai lui au deficiențe de vorbire. Rezultatele școlare sunt slabe; a promovat în clasa a 2-a
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
ani fără cauze organice aparențe, ci datorită faptului că mama suferă de bâlbâiala. La vârsta de 5 ani tulburarea a degenerat datorită atmosferei tensionate din familie (tatăl a suferit un accident de muncă și a rămas paralizat). Istoricul adaptării pedagogice: socializează foarte greu, are prieteni foarte puțini la grădiniță, este neascultător, nu se poate concentra foarte mult în cadrul unor lecții și devine violent în anumite momente. Și-a însușit diferite aptitudini (dans, pictura, muzică, desen) - în limita normalului. 3. Ancheta socială
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
modular (PT RM). În paralel părinții au fost consiliați în privința unor atitudini educative mai eficiente, pe care au încercat să le pună în aplicare. S-a recomandat și introducerea copilului într-o grădiniță cu program normal, pentru a interacționa și socializa cu alți copii de vârste apropiate. Deși s-a găsit o grădiniță care a primit copilul, acesta a fost retras după câteva săptămâni, motivul invocat fiind agresivitatea față de ceilalți copii. Exemple de activități care au fost desfășurate în cadrul ședințelor de
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
fapte penale cu o deosebită periculozitate socială, concretizate în delicte de omor, vătămări corporale, violuri și tâlhării, consum și trafic de stupefiante. De regulă, acești minori provin din acele medii de ”socializare negativă“, medii ”marginale” sau chiar ”patogene“, unde sunt socializați și ”învățați ”într-un spirit contestatar, agresiv și violent și unde ”dobândesc“, înca de timpuriu, atitudini, tehnici și ”opțiuni” delincvente și criminale. De multe ori, autorii unor asemenea delicte sunt organizați în adevărate ”bande” și grupuri antisociale, specializate în comiterea
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
știe totuși ce va aduce ziua de mâine. Acesta este cazul unui Înalt funcționar polonez, consilier al primului-ministru În anii ’80: Începând cu 1985, când starea de război a Început să fie ridicată progresiv, asistăm la o tranziție a economiei socializate către noi forme de gestiune. Am decis atunci să produc ceva legat de capitalul străin. Acest lucru s-a dovedit dificil și, pentru o vreme, am rămas fără mijloace. M-am angajat ca director al unei Întreprinderi private artizanale. (Cazul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
proprietarul, să fie doar pe hârtie, Încasând dividende, iar exploatarea pădurii s’o facă un specialist, fie el plătit cu un salariu? Dau aparența unui comunist? Răspund: Proprietatea a Îmbrăcat mulțime de „haine“, Într’o evoluție firească, devenind tot mai socializată pe măsura curgerii timpului: de la proprietatea asupra semenului, la aceea asupra lucrurilor, apoi a ideilor... Revin: Dacă (foștii) proprietari vor - astăzi - (doar) păduri, ce-ar fi dacă ar cere, În numele aceleiași sacrosancte proprietăți, restitutio in integrum spun ei, și sclavii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]