1,210 matches
-
vezi secțiunea 3.1.1., „Definirea familiei”). Capitolul 8 tc "Capitolul 8 " Familia și societatea în lumea contemporanătc "Familia și societatea în lumea contemporană" 8.1. Condiționări reciproce societate-familietc "8.1. Condiționări reciproce societate‑familie" Prin dimensiunile sale principale, ansamblul societal determină structurile și procesele familiale. În analizele anterioare am văzut cum industrializarea și urbanizarea au produs transformări în proporția dintre familia nucleară și cea extinsă, în modelele de mariaj, în structura și dinamica rolurilor domestice și în alte aspecte ale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familiale (din ce în ce mai pronunțat și stilurile de viață alternative familiei clasice). Condiționările dintre cele două realități sunt reciproce, dar așa cum remarcă G. Bryjak și M. Soroka (2001), nu trebuie să fii neapărat marxist ca să recunoști că determinația fundamentală este dinspre complexul societal înspre familie. Globalizarea, prin multiplele sale dimensiuni (mass-media, turism, internaționalizarea pieței muncii), va afecta profund și configurațiile maritale și familiale. În țările în curs de dezvoltare, femeia, care era dependentă aproape total de familia consangvină sau de cea de procreare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
calificativ familiei extinse (în societățile tradiționale) sau numai familiei restrânse (în societatea modernă); societatea (Parlamentul, Guvernul, opinia publică etc.) consideră un anumit gen de familii ca fiind cu probleme. (Instituțiile, agențiile și oficiile de asistență socială le includem la nivel societal sau comunitar.) Se impun aici două constatări fundamentale: dat fiind că familia (restrânsă) este o unitate cu un grad foarte ridicat de integralitate, de regulă, orice problemă mai serioasă a unui membru al său devine și problema familiei; indiferent dacă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nu puține sunt cazurile în care, atunci când unul dintre acești membri este în dificultate, ceilalți sau altul dintre ei să spună: „E problema lui, să și-o rezolve”. Și, mai cu seamă, aceasta este valabil la nivelul comunităților și cel societal: „Este problema lor, să se descurce”. Or, după cum se va vedea pe parcursul acestui capitol, munca de asistență și terapie familială are ca postulat principal tocmai faptul că orice (sau aproape orice) problemă este rezultatul interacțiunii dintre membrii familiei și/sau
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
peste 1.000 de membri. Iar școala de terapie din Milano (Italia) este unanim recunoscută, inclusiv în metropola terapiei familiale, SUA. 9.2.2. De la individ la sistemtc "9.2.2. De la individ la sistem" Din punct de vedere general societal, se poate afirma că marea cotitură în ceea ce privește atenția acordată familiei și problemelor sale s-a produs tocmai prin trecerea de la asistența spontană nesistematică la cea organizată oficial, cu metode și mijloace specifice. La rândul ei, psihoterapia (familiei) a cunoscut o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
gender (gen social). Aici se vizează înțelegerea și depășirea stereotipiilor de gen, a sexismului și promovarea egalității (echității) în relația bărbat-femeie. Asemenea terapii au un succes sporit individual și de cuplu, dacă se petrec pe fundalul unor restructurări la nivel societal (vezi 10.5.3.). Postmoderne sau clasice, temele, conceptele și metodele terapeutice au ca substrat fundamental, deliberat sau într-o autistă nerecunoaștere, experiența cotidiană avieții de familie. Se prezintă, bunăoară, ca achiziții recente psihoterapeutice învățarea acceptării unui soț de către celălalt
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
6.2.), nu va duce automat la scăderea tensiunilor și micșorarea ratei divorțurilor, o atare tendință este preferabilă și se impune. Familia este în criză, iar depășirea ei reclamă o terapie socioculturală, o restructurare de mentalități și conduite la nivel societal. Și cred că aceeași autoare (Sontag, 1994) are dreptate când afirmă că soluția nu este de reîntoarcere la valorile „clasice” familiale ale trecutului (centrate pe dominația masculină), ci de adoptare la modul efectiv a unei noi structuri și ideologii familiale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
asistenȚĂ și terapie familială în România" Deși bazată pe legături de sânge și sociopsihologice de mare intensitate (buget monetar, structura de roluri și putere, procese psihoemoționale), familia apare ca un sistem puternic integrator, ea fiind sensibilă la seismele și crizele societalului. În asemenea situații, se polarizează două tendințe: cea centripetă, de solidarizare a membrilor familiei, funcția protectoare față de presiunile exterioare accentuându-se; cea centrifugă, când modificările bruște din mediul social extern produc bulversări și în cel familial, antrenând dezintegrări totale sau
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
recristalizare, care abia prinde contururi. Rațional este însă - bazându-se și pe experiențele din alte contexte societale- să presupunem că: • Definirea problemelor familiale și, corespunzător, cererea de asistență și terapie vor veni din partea familiilor înseși, din partea comunităților și la nivel societal global. Cererea va fi diferențiată în funcție de statutul socioeducațional (școlar) al familiilor: cele cu un statut înalt vor solicita asistență în mai mare măsură decât cele cu unul scăzut. Pentru acest din urmă tip, comunitățile și societatea vor cere mai degrabă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
A., Buruiană, D. (1989), Constituirea și consolidarea familiei tinere, CCPPT, București. Bem, S. (1974), „The measurement of psychological androginy”, în Journal of Consulting and Clinical Psychology, 42. Bengtson, V.L., Schaie, K.W., Burton, L.M. (1995), Adult Intergenerational Relations: Effects of Societal Change, Springer Publishing Company, New York. Bentovim, A., Kinston, W. (1991), „Family therapy: Joining sistem theory with psychodinamic understanding”, în A. Gurman și D. Kniskern (ed.), Family Therapy, Bruner/Mazel, New York. Berger, B. (1992), „Sources of prosperity: Culture and economics”, în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
specifice (supunerea, spre pildă, se practică la școală, la locul de muncă, în familie, cu prietenii sau cu străinii); 4) Valorile servesc drept standarde de selecție și evaluare a comportamentelor persoanelor și evenimentelor; 5) Ele se ordonează atât la nivel societal, cât și individual, după importanța uneia față de alta, formând sisteme de valori. Conceptele mai importante cu care cel de valoare se intersectează sunt: atitudinea, norma, idealul, interesul, nevoia și trăsăturile de personalitate. (Relația valoare- atitudine, constituind unul dintre subiectele principale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
niciodată negate de eu. Spre deosebire de nevoi și propensiuni, valorile sunt proprii omului. În acest sens Ludwig von Bertalanffy (1971) notează că „...valorile sunt în parte verbalizări ori simbolizări ale datelor biologice și acestea se aplică la multe valori egotiste și societale din comportament. Dar anumite valori transcend universurile biologice; acestea reprezintă așa-numitele valori superioare, ce sunt frecvent fără utilitate biologică” (p. 40). Trăsăturile de personalitate, prin gradul lor de generalitate în structura personalității, se aseamănă cu valorile. Dar, în vreme ce valorile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în timp ce altele sunt proprii diferitelor culturi, societăți și indivizi. Extrem de aspru cu analogiile etologice dintre om și primatele infraumane, Bertalanffy notează: „valorile sunt în parte verbalizări ori simbolizări ale datelor biologice și acestea se aplică la multe valori egoiste și societale din comportament. Dar anumite valori transcend universurile biologice, acestea reprezintă așa-numitele valori superioare, ce sunt, frecvent, fără utilitate biologică. A admite acest lucru nu înseamnă a accepta precepte sau comandamente supranaturale, ci a descrie fapte, ceea ce efectiv se întâmplă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
tendința subiecților de a da răspunsuri în conformitate cu ceea ce e de dorit din punct de vedere social. Deși dezirabilitatea înseamnă și reacții spontane de apărare a eului, grija de a apărea într-o lumină favorabilă (în acord cu valorile grupale și societale) în fața propriilor ochi (vezi, pe larg, Iluț, 1985), pentru teme foarte sensibile sociouman (egalitate, dreptate, relații interetnice, relații dintre bărbat și femeie ș.a.), ea înseamnă și că pur și simplu respondenții nu declară intenționat atitudinea adevărată. Acest lucru a fost
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
biologistă și este mai convingătoare. În plus, după cum remarcă R. Baron și D. Byrne (1991), e și mult mai optimistă, fiindcă, dacă agresiunea este în primul rând învățată, ea poate fi mult mai direct și ușor controlată, deopotrivă la nivelul societal și la cel individual. Psihologii sociali insistă că agresivitatea dobândită social nu înseamnă doar tendința de a răspunde ostil la interacțiunile neplăcute. Mediul familial, grupul de similaritate (peer group) din cartier sau din școală, mass-media constituie cadre psihosociale de achiziționare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nici pe departe un catharsis social, nici pentru practicanți și nici pentru spectatori. E adevărat, pe de altă parte, că violența tot mai crescută legată de spectacolele sportive și de fanii lor nu este atât o cauză a creșterii violenței societale în general, cât mai degrabă un efect și o ilustrare vizibilă a acesteia, a toleranței lumii moderne față de agresivitate. 4.2. Pedeapsa și amenințarea cu pedeapsatc "4.2. Pedeapsa și amenințarea cu pedeapsa" Toate culturile și societățile au instituit forme
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atunci când ei au fost puternic provocați (Baron și Byrne, 1991). Apare destul de clar că socializarea joacă un rol fundamental în prevenirea și controlul violenței. Rezumând și deplasând problematica prevenirii și limitării violenței și a comportamentului antisocial în general la scară societală, putem enumera ca factori cruciali: strategii politico-economice de limitare a marginalizării și excluziunii sociale și a sărăciei; politici sociale de ajutorare a categoriilor sociale dezavantajate; reducerea recompenselor sociale pentru activitățile agresive, inclusiv în cazul celor despre care s-a crezut
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pe care o dorești. Relația de carismă, însuflețită de masă, percepția liderului ca vizionar, credibilitatea lui nelimitată conțin și riscul ca deciziile și acțiunile acestuia să fie nocive chiar pentru cei care l-au adorat (vezi Hitler și Stalin). Consecințele societale ale liderului carismatic, atât cele pozitive, cât și cele negative, se accentuează atunci când puterea carismatică se asociază cu cea autoritară, situație care e posibilă, deși prima este distinctă de cea de-a doua, în concepția weberiană ele fiind chiar contrastante
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
un atașament mai scăzut față de ele, pe când, în cele de tip colectivist, grupurile de apartenență sunt mai puține, însă atașamentul, mai mare. Pattern-ul cultural determină în mod substanțial procesele și comportamentele în grupurile mici și statutul acestora în ansamblul societal, dar și determinarea inversă este prezentă. Grupuri și organizații restrânse, e adevărat, pe un fundal istorico-social prielnic, au contribuit la schimbarea sorții omenirii. Am în vedere, spre exemplu, grupul de Apostoli creștini. Psihologii sociali au întreprins cercetări minuțioase asupra proceselor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sale și respinge cultura dominantă, pe care este furioasă pentru rasismul, discriminarea și opresiunea ei și regretând că în trecut s-a lăsat sedusă de principiile și practicile culturii dominante. În faza emersiunii, indivizii nu mai reacționează visceral față de regulile societale ale majorității, gândirea lor devine mai autonomă și rațională, admițând că nu totul din propria cultură este valoros, după cum nu toate valorile, normele și comportamentele culturii dominante trebuie respinse. Pe această bază ei decid independent ce merită să intre în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
special când e asociată cu habitusuri tradiționale foarte puternice, produce o presiune de nivel, o plafonare profesională și școlară, lipsă de mobilitate teritorial-ocupațională, ceea ce limitează dezvoltarea economico-socială a unei astfel de comunități, generând autoreproducerea poziției și destinului acesteia în ansamblul societal (Portes și Sensenbrenner, 1998). Cazul anumitor comunități de rromi e simptomatic din acest punct de vedere. Adaug însă imediat observația cât de acută este o altă presiune, din exterior, cât de mult contează ceea ce în concepția skinneriană se numește „contextul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
altora nu sunt de aceeași profunzime. Are loc, altfel spus, în interiorul țărilor, dar și între ele, lucru vizibil și cu accent suplimentar în cazul Uniunii Europene, pe fondul multiculturalismului, un tot mai intens interculturalism, proces în care universitățile ca instituții societale majore au un rol decisiv (Marga, 2003). 2. Opinia publicătc "2. Opinia publică" 2.1. Definirea opiniei publicetc "2.1. Definirea opiniei publice" Și în cazul opiniei publice, e de dorit o imagine cât mai globală, cuprinzând atât mecanismele mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
face sociologia pozitivistă - ca marionete incapabile de interpretare, ca „idioți culturali” cum se exprimă autorul, care nu fac decât să acționeze mecanic pe baza unor preconstrucții comunicaționale. ¬ Sociologiile interpretative. Ca reacție la teoriile structurale (care urmăreau evidențierea primatului unor dimensiuni societale ale comunicării asupra persoanei văzute în realitatea ei practică), începând cu anii ’60 ai secolului trecut, s-au dezvoltat o seamă de curente care urmăreau alte perspective - persoana, grupurile, raporturile intersubiective în experiența vieții cotidiene. Aceste abordări, numite sociologii interpretative
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Facing death, Penguin Books, Baltimore, 1972. Keleman, St., Living your dying, Random House, New York, 1974. Kessler, H., Les principies et la pratique de la réadaptation, Lea et Febiger, Philadelphia, 1950. Kirman, B.H.; Bicknell, J., Mental handicap, Churchill-Livingstone, Londra, 1974. Kitsuse, J.I., „Societal reaction to deviant behavior. Problems of the theory and method”, în Social Problems, 9, 1962. Klein, D.B., Mental hygiene, Holt, New York, 1956. Klineberg, O., Social psychology, Holt, New York, 1954. Kobler, A.L.; Stotland, E., The end of hope. A social-clinical
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de persoane, o categorie socială, o organizație, o comunitate teritorială, un subsistem social etc. Se vorbește astfel de o integrare profesională, socio-profesională, urbană, rurală, culturală, educațională etc. Dacă elementele care se integrează sunt subsisteme ale sistemului social global, integrarea este societală. Integrarea socială reprezintă o relație, o interacțiune dinamică între sistemul care se integrează și sistemul care integrează. În cursul acestui proces, atât în sistemul care se integrează cât și în cel ce integrează au loc schimbării, fiind un proces bidirecțional
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]