1,614 matches
-
individului, ci și o metamorfoză spirituală, ambele asociate cu evenimentul biologic, pe care Însă Îl transcend În importanță și semnificație (1993, p. 53). Prin extensie, În clasa riturilor de trecere au fost incluse și ceremoniile legate de schimbări ale statutului socioprofesional (integrări, marcate ritual, În anumite instituții - precum cele militare, sportive, universitare, industriale - și separări ceremonializate - precum absolvirea facultății, obținerea gradului militar, pensionarea, retragerea din sportul de performanță etc.) și chiar anumite ceremonii politice (spre exemplu, confirmarea sau retragerea președintelui unei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
minciună. Cînd scrieți o carte, țineți o conferință sau sînteți la o intervenție televizată, întrebați-vă mai întîi despre instrument. Cine are interes să primească mesajul și prin ce mijloace? Cine aparat, rețea, partid, mișcare, familie spirituală, minoritate, generație, categorie socioprofesională, comunitate religioasă ori etnică poate să fie difuzor, adică să vă cumpere cartea sau numele, să vorbească despre ele și să-i determineși pe alții s-o facă? Cine va avea avantajul asumării? Gîndiți-vă la unealtă din perspectiva mînerului. Auguste
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
factor și disponibilitatea mai mare a tinerilor de a investi în cunoaștere, aceștia preconizând în mod realist o perioadă mai îndelungată de încasare a profitului din această investiție. 2. Numărul de schimbări de activitate. Pentru cei care au o carieră socioprofesională „volatilă” nu este rentabil să investească prea mult în nici una dintre destinațiile lor provizorii. Spre exemplu, femeile față de profesie (care pendulează între gospodărie, maternitate și profesie), turiștii față de locul pe care îl vizitează, navetiștii față de orașul în care lucrează. În
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
unui grup strategic, concurența între grupuri sau între firme aparținând unor grupuri diferite fiind considerată slabă. S-au propus următoarele criterii ale segmentării strategice (Stratégor, 1988): • consumatorii: criteriul, împrumutat din marketing, constă în diferențierea consumatorilor după vârstă, sex, venituri, categorie socioprofesională etc. • nevoia de satisfacere și criteriile de cumpărare: diferențierea se face după funcția produsului ce satisface o anumită nevoie și după ceea ce se urmărește la cumpărare (preț, valoare etc.) • circuitul de distribuție: modul în care se distribuie un produs este
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
apoi, în procedurile concrete cuprinse în lege, sunt anulate. Segregare socială și spațială - Gyöngyi Pásztor și László Péter În sens sociologic, segregarea se referă la separarea teritorială și, implicit, socială a diferitelor categorii sociale cu caracteristici rasiale, etnice, culturale sau socioprofesionale diferite. Aceasta are întotdeauna un aspect fizic-teritorial, astfel persoanele care locuiesc în proximitate au o șansă mai mare de a avea caracteristici asemănătoare, respectiv un comportament similar: asemănarea relativă se manifestă și sub aspectul valorilor, atitudinilor, opiniilor și comportamentelor respectiv
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
care ies din circuitul național al acestora prin licitațiile pentru lucrări executate din bani publici, acoperirea arieratelor întreprinderilor de stat generate de gestiunea necorespunzătoare a acestora. Un regim de austeritate a fost impus populației cu efecte dramatice asupra unor categorii socioprofesionale, dar același regim nu s-a generalizat și asupra susținerii uriașului aparat birocratic. Creșterea și dezvoltarea economică a României rămân spații critice lipsite de direcții clare de acțiune. Rămân în afara logicii economice aspecte importante precum: valorificarea potențialului agriculturii și evitarea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
publice pentru prevenirea marginalizării sociale. În acest sens, Consorțiul L’École intervine creând legătura între sistemul instruirii profesionale și piața muncii, oferind pregătire profesională, cu obiective precise, și acționând în sensul sensibilizării actorilor sociali răspunzători de dezvoltare, pentru susținerea includerii socioprofesionale a beneficiarilor, atât prin intermediul contactelor, legăturilor cu societățile lucrative, cât și prin crearea de noi profiluri profesionale capabile să răspundă la exigențele pieței muncii. - Concret, care sunt sectoarele în care Consorțiul L’École are inițiativă? - Consorțiul este un incubator de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
droguri. Strategiile de politică socială în acest sector sunt dezvoltate pe trei coordonate: programe de prevenție a consumului de drog; programe punitive și de interzicere prin lege a producerii, traficului și consumului de drog; programe de tratament, reabilitare și reintegrare socioprofesională. Atenția guvernelor din Uniunea Europeană este îndreptată asupra anumitor categorii de persoane care prezintă un grad de vulnerabilitate mai mare și anume: copiii străzii, copiii instituționalizați, copiii ai căror părinți sunt consumatori de droguri, persoane aflate în detenție care mai au
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de muncă, îndeplinirea defectuoasă sau incompetentă a sarcinilor și responsabilităților profesionale pot duce la grave erori, accidente și scăderea performanței la nivel de organizație. Stresul ocupațional (îl vom utiliza în continuare prescurtat S.O.) generat de mediul muncii influențează activitatea socioprofesională, dar și sănătatea persoanelor din diferite ramuri de activitate (Pitariu, 1996; Brate, 1996, 1998, 2001). Pe măsură ce munca dobândește noi valențe, cu accente pe încărcătura psihologică, iar peste problemele specifice muncii se suprapun și cele de natură socioeconomică și politică, stresul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
stres, denumiți stresori (caracteristici obiective ale situației, dimensiuni ale relațiilor sau structurilor socioorganizaționale și culturale) și conceptualizarea stresului ca o condiție a mediului aparțin de modelul cauzal al stresului și teoria stimulilor. Stresorii sunt evenimente sau condiții ale mediului fizic, socioprofesional sau intern, care acționează cu o anumită intensitate și frecvență și care solicită reacții fiziologice și psihosociale din partea individului. De exemplu, în unele programe de intervenție se urmărește reducerea sau eliminarea de multe ori unilaterală și punctuală a stresorilor de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
psihopatologia muncii sau industrială a primit un nou impuls, fiind rafinată/transformată în „umanizarea muncii”, respectiv orientarea salutogenetică). Acestea s-au focalizat asupra: dezvoltării de modele teoretico-experimentale pentru inițierea și derularea programelor de sănătate psihosocială/ocupațională și management al stresului socioprofesional; examinării abordărilor pentru prevenția tulburărilor psihice, bolilor profesionale și impactului utilizării substanțelor periculoase în mediul de muncă; trecerii în revistă a strategiilor de diagnoză și intervenție în managementul stresului în muncă (prevenție, control și reducere); intervențiilor legate de siguranța/securitatea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
care subsumează tendințe de acțiune de tipul apropiere-evitare) declanșează comportamente specifice și au un impact important asupra procesării informațiilor, putând influența pe termen lung cognițiile și comportamentele. Luarea în discuție a implicațiilor problematicii mai recente a expresiei emoțiilor în activitățile socioprofesionale are următoarele efecte asupra calității și orientării paradigmatice a studiilor viitoare: regândirea „stării de bine” mai degrabă în termeni de emoții sau reacții psihofiziologice specifice modulate cognitiv decât în termeni generali de stres sau satisfacție; concentrarea asupra solicitărilor emoționale sociale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
psihologică, ci de înțelegere, susținere și protecție din partea managementului. 5. Limite și direcții viitoare Rezultatele studiului prezentat aici pot fi completate cu o multitudine de alte informații și clarificări. Extinderea lotului de subiecți ca număr, grupe de vârstă și categorii socioprofesionale ar putea rafina rezultatele noastre. În plus, ar fi extrem de interesant de urmărit rolul jucat de inteligența emoțională în comportamentul agresorilor. Studiul martorilor la hărțuirea psihologică ar putea fi și el în măsură să aducă informații noi de mare valoare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
invitați francezi, dintre aceștia putînd fi amintiți Sever Pop, Paul Scorțescu, François de la Noe, Mircea Eliade, Georges Barbul, Grigore Gafencu, Nicolae Herescu, Aurel Berghezan, Octavian BÎrlea. În afară de organizațiile menționate, la Paris românii au creat o serie de asociații cu caracter socioprofesional sau care Îi grupau pe românii din anumite regiuni ale țării, precum și asociații de Întrajutorare. 4. Publicații Pentru a-și atinge scopul stabilit, exilul românesc și-a asumat sarcina de a iniția și susține cu toate mijloacele de care dispunea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
bărbații: doar 21% dintre femei continuă să fie prezente În eșantionul de manageri din 1993 față de 40% dintre bărbați. Au fost menținuți de regulă cei care aveau o mare competența că experți interni ai Întreprinderii, În vreme ce nou-veniții aveau un profil socioprofesional complet diferit. Între 40% și 65% dintre cei care au rămas și-au putut păstra poziția pe care o ocupau În 1989 (ceea ce ar putea să Însemne de fapt, dată fiind diminuarea numărului de poziții de conducere, o creștere În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În mai toate societățile de tip sovietic. Sociologia și-a adus propria contribuție la constituirea sociodiceelor noilor elite. În căutarea unui compromis Între definirea marxista a structurii sociale care, În societățile socialiste, trebuia să consacre dominația clasei muncitoare, si stratificarea socioprofesionala, analizată empiric, mai ales În studiile privind mobilitatea, În constituirea nomenclaturilor și În modul de desemnare a agenților claselor dominante, sociologia adoptase un soi de model pozitivist „lazarsfeldian”, propunându-și să raționalizeze discursul politic voluntarist, fără a aduce totuși prin
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Hamburg, Rowohlt. Lukács, Georg, Becher, Johannes R., Wolf, Friedrich, Müller, Reinhard (coord.) (1991), Die Säuberung; Moskau 1936: Stenogramm einer geschlossenen Parteiversammlung, Reinbek, Rowohlt. Mahler, Fred, Mihu, Achim, Schifirneț, Constantin (coord.) (1973), Studentul și Societatea. Contribuții la studiul profilului politic și socioprofesional al tineretului universitar din România, Centrul de Cercetări pentru Problemele Tineretului, Dacia, Cluj-Napoca. Mâlita, Mircea (1995), Eu, scriitorul, Editura Fundației Culturale Române., București. Mandeville, Laure (1989), „La sociologie en URSS, réalisme sociologique ou terrain privilégié de la politique d’ouverture?”, Revue
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În perioada de Ocupație a Franței, vezi Anne-Marie Thiesse, Henri Pourrat, Jean Giono: două exemple de reconversie literară că ieșire din discreditarea ideologică, în M.D. Gheorghiu... Cartea lui Mircea Mâlita (1995), este o monografie a genezei regionale a unei categorii socioprofesionale - scriitorul român din Transilvania Între cele două războaie. Liviu Mâlita utilizează metode sociografice pentru studierea ansamblul populației, nu doar pe scriitorii cei mai consacrați, cum face istoriografia literară tradițională. Originea socială (clasa medie rurală sau «intelectualitatea satelor”), apartenența la «elite
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Social și psihosocial în alegerea partenerului conjugal. Piața maritală 5.1. De la opțiunea altora la opțiunea proprie. Dragostea romantică 99 5.2. Determinațiile sociodemografice ale alegerii partenerului. Homogamie și heterogamie 102 5.2.1. Vârsta 103 5.2.2. Statutul socioprofesional 105 5.2.3. Rasă, etnie și religie 107 5.2.4. Homogamia spațio-geografică. Proximitate și selectivitate 109 5.3. Mecanisme psihosociale 110 5.3.1. Transferul de excitabilitate nervoasă (arousal) 111 5.3.2. Atractivitatea fizică 112 5.3
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
târziu, băieții. Această asimetrie pe piața maritală a condus la o restructurare a modelului cuplării conjugale după criteriul vârstei, „decrețeii”, în ciuda diferenței foarte mici de vârstă, căsătorindu-se semnificativ mai mult între ei decât cohortele obișnuite. 5.2.2. Statutul socioprofesional tc " 5.2.2. Statutul socioprofesional " Dincolo de ceea ce majoritatea tinerilor cred și au ca deziderat, adică încheierea căsătoriilor doar pe criteriul dragostei „dezinteresate” (romantice), fără opreliști și prejudecăți sociale, cuplurile conjugale nu se formează întâmplător nici din unghiul de vedere
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
maritală a condus la o restructurare a modelului cuplării conjugale după criteriul vârstei, „decrețeii”, în ciuda diferenței foarte mici de vârstă, căsătorindu-se semnificativ mai mult între ei decât cohortele obișnuite. 5.2.2. Statutul socioprofesional tc " 5.2.2. Statutul socioprofesional " Dincolo de ceea ce majoritatea tinerilor cred și au ca deziderat, adică încheierea căsătoriilor doar pe criteriul dragostei „dezinteresate” (romantice), fără opreliști și prejudecăți sociale, cuplurile conjugale nu se formează întâmplător nici din unghiul de vedere al statutului socioprofesional (care este puternic
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
2.2. Statutul socioprofesional " Dincolo de ceea ce majoritatea tinerilor cred și au ca deziderat, adică încheierea căsătoriilor doar pe criteriul dragostei „dezinteresate” (romantice), fără opreliști și prejudecăți sociale, cuplurile conjugale nu se formează întâmplător nici din unghiul de vedere al statutului socioprofesional (care este puternic corelat cu școlaritatea). Homogamia socioprofesională trebuie înțeleasă în sensul că indivizii tind să se grupeze marital între ei în acord cu clasa, statutul social sau cu categoria socioprofesională din care fac parte și cu gradul de școlaritate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cred și au ca deziderat, adică încheierea căsătoriilor doar pe criteriul dragostei „dezinteresate” (romantice), fără opreliști și prejudecăți sociale, cuplurile conjugale nu se formează întâmplător nici din unghiul de vedere al statutului socioprofesional (care este puternic corelat cu școlaritatea). Homogamia socioprofesională trebuie înțeleasă în sensul că indivizii tind să se grupeze marital între ei în acord cu clasa, statutul social sau cu categoria socioprofesională din care fac parte și cu gradul de școlaritate. Există și o homogamie de profesii specifice, dar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
formează întâmplător nici din unghiul de vedere al statutului socioprofesional (care este puternic corelat cu școlaritatea). Homogamia socioprofesională trebuie înțeleasă în sensul că indivizii tind să se grupeze marital între ei în acord cu clasa, statutul social sau cu categoria socioprofesională din care fac parte și cu gradul de școlaritate. Există și o homogamie de profesii specifice, dar ea este mult mai slabă (medici cu medici, de exemplu). Studiile de specialitate au confirmat cât de prezentă este selectivitatea socioprofesională în alegerea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cu categoria socioprofesională din care fac parte și cu gradul de școlaritate. Există și o homogamie de profesii specifice, dar ea este mult mai slabă (medici cu medici, de exemplu). Studiile de specialitate au confirmat cât de prezentă este selectivitatea socioprofesională în alegerea partenerului. Și cu toată accentuata mobilitate socioprofesională din țările occidentale, se poate constata și o remarcabilă reproducție a selectivității de acest tip: homogamia operează nu numai pentru statutul socioprofesional al partenerilor, ci și pentru cel al părinților lor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]