683 matches
-
aleși aleatoriu. În cazul în care natura problemei și a instrumentului de cercetare permite estimarea acestui tip de fidelitate, se calculează indicele mediu de corelație intraclasă (Gliner și Morgan, 2000), care se regăsește în pachetele de analiză statistică pentru științele socioumane de tipul SPSS printre opțiunile de analiză a fidelității. Validitatea unui instrument de cercetare se referă la măsura în care acesta surprinde conceptul/achizițiile vizate. În cazul unui instrument de cercetare, se pot estima mai multe tipuri de validitate (Anastasi
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
pentru fiecare membru al populației s. existe aceeași probabilitate de a fi inclus în eșantion. Dacă s-ar respecta acest procedeu, ar rezulta un eșantion probabilist (Havârneanu, 2000a, p. 89). Asemenea eșantioane sînt greu de utilizat în cadrul experimentelor din științele socioumane, deoarece fiecare potențial subiect trebuie să și exprime acordul de a participa la realizarea unui studiu. -Artificialitatea mediului în care se realizează experimentul conduce la o scădere a așa-numitei validități ecologice (Best, 1977; Havârneanu, 2000a). Din dorința de a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
factori cîți au valorile eigenvalue peste 1. Criteriile în funcție de care stabilim numărul de factori ce urmează a fi extrași sînt: a) factorii să aibă valori eigenvalue peste 1; b) procentul de varianță cumulată explicată (în general, peste 40% în științele socioumane); c) testul Scree - momentul în care în graficul Scree apare ruptura este pragul de selectare a factorilor; d) interpretabilitatea factorilor. Activăm butonul Rotation. Aici sînt prezentate mai multe metode de rotație a factorilor, unele ortogonale (Varimax, Quartimax și Equamax), altele
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în vederea valorificării resurselor existente. În condițiile existenței unor resurse însemnate (lemn, produse animaliere), satele au cunoscut de timpuriu dezvoltarea anumitor meșteș uguri cu caracter individual, care impun o divizare pe sexe. Dezvoltarea meșteșugurilor a fost influențată de factori naturali și socioumani. Resursele naturale bogate (păduri, păș uni, fânețe) au fost prielnicepentru dezvoltarea acestor activități. Pășunile și fânețele au constituit baza furajeră pentru creșterea oilor și vitelor mari, de la care oamenii au folosit diverse produse ca materii prime pentru felurite meș teș
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
289,31 m la sud. Altitudinea medie a reliefului este de aproximativ 201 m, un relief înalt și fragmentat cu un substrat marno argilos și nisipuri ușor erodabile. Poziția sa în cadrul Podiș ului Central Moldovenesc, dă o notă specifică caracteristicilor socioumane, comuna Tibănești făcând parte integrantă din bazinul hidrografic a Ș acovățului.Sub aspect economico geografic, se recomandă încadrarea comunei la zonele ce prezintă caracter agricol, cu axare pe cultura cerealelor și plantelor tehnice, în principal. Creșterea animalelor și piscicultura ocupând
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
constante și variabile, a căror acțiune este, de obicei, formalizată matematic. Această fatalitate epistemologică a fost bine surprinsă de L. Wittgenstein: „dacă vrem ca ușa să se rotească, balamalele trebuie să fie fixe” (2005: 117). Spre deosebire de științele experimentale, în cele socioumane, gradul de complexitate al realității studiate - altfel spus, numărul mare de variabile implicate - descurajează teoriile concise, unilaterale, transpozabile eventual în limbaj matematic. Această complexitate, ca și fluiditatea inerentă obiectului de studiu explică totodată natura aparte a constantelor acceptate, ca și
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
de bibliotecă, clasificare, indexare, bibliometrie, primirea informațiilor on-line, managementul informațiilor și multe altele. Sunt incluse apariții până la mijlocul anilor 1960. Aceste baze de date obținute prin prelucrarea analitică a peste 3200 de periodice de limbă engleză, acoperă îndeosebi domeniile: științe socioumane, științe economice și medicină. EMBASE www.embase.com este una dintre cele mai importante baze de date din lume de literatură biomedicală și farmaceutică. Renumită pentru gradul ei de acoperire peste toate ramurile medicinii, această bază de date pune la
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
Colecția ACADEMICA 253 Seria Litere Cristina Sărăcuț este lector universitar (Departamentul de Didactica Științelor SocioUmane, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea BabeșBolyai, Cluj-Napoca). Membră a Asociației Profesorilor de Limba și Literatura Română "Ioana Em. Petrescu". În 2010 a obținut premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj (Premiul Mongolu). Domenii de
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Scurt timp Liviu Rebreanu asigură cronica teatrală bucureșteană, iar F. Aderca pe cea craioveană. Sporadic sunt prezenți în sumar academicienii C. Rădulescu-Motru, Ion Simionescu, tinerii Ion Sân-Giorgiu, Tudor Vianu ș.a. Și în „partea științifică”, păstrând mereu precumpănitorul interes pentru disciplinele socioumane, de asemenea colaboratorii de altădată fac loc tot mai vizibil celor tineri. C. Stere contribuie, din 1922, cu mai multe pagini din „carnetul unui solitar”, precum și cu un studiu-fluviu care se referă la „cauzele și perspectivele revoluției ruse”. Pertinente cronici
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
vezi Reddin, 1970; vezi și Vlăsceanu, 1993, pp. 335‑338). * * * În literatura de specialitate există încă multe alte tipologii ale stilurilor de conducere, indiferent de numărul dimensiunilor considerate. Astfel, Bales (1953) distinge „specialistul tehnic al sarcinii” de „specialistul în problemele socioumane”; Cartwright și Zander (1960) diferențiază „liderul centrat pe realizarea sarcinii” de „liderul centrat pe conservarea grupului”; Bass și Barrett (1972), desprind după criteriul motivației „liderul orientat spre sine”, „liderul orientat spre sarcină”, „liderul orientat spre interacțiune”. Tipologia lui Bales merită
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
organizaționale. d. Modelele participării. În 1959, Yves Delamotte s-a referit pentru prima dată la două modele ale participării: modelul participării idilice sau participarea provocată: este vorba despre participarea dorită de angajați sau despre cea provocată de specialiștii în științele socioumane partizani ai teoriei relațiilor umane; modelul participării conflictuale, rezultat din exercitarea puterii sindicale. În primul caz, conflictele de interese sunt ignorate sau puse între paranteze, iar participarea este calificată ca fiind idilică, deoarece se speră ca interesele comune să devină
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de răspundere, și lucrători apatici, pasivi, inerți, preocupați mai ales de propriile lor probleme decât de cele ale organizației, deci lucrători care participă și alții la care participarea este minoră, superficială, doar în plan productiv și mai puțin în plan sociouman. La unii, participarea capătă forme violente doar atunci când propriile interese le sunt în joc, și rămân cu totul apatici atunci când este vorba de interesele altora, de fapt, ale organizației. Există și forme „perfide” de participare care se realizează prin prezentarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
unei cercetări personale efectuate la întreprinderea de produse medicamentoase „Biofarm”, din București. În acea cercetare (vezi Zlate, 1975, apud Zamfir, 1980) încercam să surprindem rolul pe care îl are participarea personalului muncitor la conturarea climatului organizațional, dimensiune esențială a sistemului sociouman al organizației industriale. Printre subdimensiunile climatului organizațional (condiții tehnologice, condiții de muncă și viață, fluxul informațional, motivația, controlul organizațional) figura și participarea la decizii a angajaților. Această subdimensiune cuprindea întrebări referitoare la: 1) măsura în care conducerea este receptivă la
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în cunoștință de cauză, pe baza unor cercetări științifice aprofundate și nu pornind de la impresiile de moment, de intuiție sau bun-simț. De aceea, fundamentarea științifică a procesului decizional-participațional și dintr-o perspectivă psihosocială și organizațională, capabilă să-i sporească eficiența socioumană, se instituie într-o necesitate de prim ordin. Managementul participativ - varianta franceză Forma managementului participativ este ceva mai veche. Ea a fost propusă în America, aproape concomitent, de Douglas McGregor (Human Side of Entreprise, 1960) și Rensis Likert (New Patterns
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
concluzie practică. Astfel, dată fiind legătura motivației și satisfacției cu performanța muncii sau cu o serie de alte fenomene cum ar fi absenteismul, fluctuația forței de muncă, este absolut necesară controlarea lor riguroasă de către conducătorii și specialiștii organizației în problemele socioumane. Satisfacție-performanță Cu al treilea enunț de mai sus am anticipat deja problema relației dintre satisfacție și performanță, la fel de controversată, dacă nu chiar mai controversată decât celelalte două. Steers (1988) arăta că în legătură cu această relație au fost avansate trei puncte de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a motivației de participare superficială, declarativă? Ce mijloace și modalitați are la îndemână organizația pentru a diminua frecvența comportamentelor contraproductive și, implicit, de a crește motivația angajaților? - iată întrebări la care conducerea organizației și personalul ei specializat în rezolvarea problemelor socioumane trebuie să mediteze și să acționeze în consecință. În fine, una dintre sarcinile cele mai dificile cu care se confruntă psihologia organizațional-managerială este aceea a elaborării unor programe de motivare a angajaților, a stabilirii unor practici motivaționale menite să contribuie
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
oral; ... b) Limba și literatura maternă - scris și oral, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale; ... c) Matematica - scris; pentru profilurile teoretic-umanist, teologic, de arta și sportiv se poate alege, în locul Matematicii, o disciplina socioumană - scris; ... d) Istoria românilor - oral; ... e) una din limbile străine de circulație internationala studiate în liceu - oral; ... f) o proba la alegere dintre: Fizica, Chimie, Biologie, Geografia României - oral; ... g) o disciplina de profil, alta decât cea din probele susținute
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 36 din 10 iulie 1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117267_a_118596]
-
e) una din limbile străine de circulație internationala studiate în liceu - oral; ... f) o proba la alegere dintre: Fizica, Chimie, Biologie, Geografia României - oral; ... g) o disciplina de profil, alta decât cea din probele susținute anterior - scris." ... "(3) Lista disciplinelor socioumane și de profil, nenominalizate la alin. (1) lit. c) și g), conținutul programelor și modul de desfășurare a bacalaureatului - real, umanist și de profil -, se stabilesc de către Ministerul Învățământului și se dau publicității până la data începerii anului școlar." 12. Articolul
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 36 din 10 iulie 1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117267_a_118596]
-
școlară, extinderea și diversificarea ofertei educaționale pentru a răspunde cerințelor pieței forței de muncă; - elaborarea unor manuale școlare care să restabilească adevărul istoric pe baze științifice cu privire la trecutul poporului român și îndreptarea unor erori și false interpretări în domeniul științelor socioumane; - privatizarea unui segment important din învățământul de stat la toate nivelurile; - eliminarea restricțiilor din învățământul public în limba minorităților, precum și renunțarea la monopolul statului în organizarea și finanțarea ofertei de educație și sprijinirea învățământului alternativ, comunitar și confesional. 1.2
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
municipiul Sibiu, str. Lucian Blaga nr. 13, județul Sibiu, având caracteristicile tehnice prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din administrarea Consiliului Județean Sibiu în administrarea Academiei Române, pentru a fi utilizat că sediu al Institutului de Cercetări Socioumane Sibiu. Articolul 2 Predarea-preluarea imobilului prevăzut la art. 1 se face pe bază de protocol, încheiat între cele două părți în termen de 30 de zile de la data publicării prezenței hotărâri în Monitorul Oficial al României, la valoarea de inventar
HOTĂRÂRE nr. 175 din 27 martie 1998 privind transmiterea unui imobil, situat în municipiul Sibiu, din administrarea Consiliului Judeţean Sibiu în administrarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120504_a_121833]
-
cât și întregi colectivități umane, "trăiesc necurmate în cadru stilistic", fiind prizonierii culturali ai unui stil bine individualizat, pe care îl poartă "ca un jug suprem" (Blaga, 1969, p. 4). Blaga avansează teza "imposibilității vidului stilistic", subliniind apăsat că existența socioumană nu se poate desfășura decât într-un cadru stilistic, sub robia jugului suprem al unui stil. Ce este însă acest misterior "stil", de care suntem pătrunși până în măduva ființei noastre culturale, dar a cărui robie nu o simțim? - "Cine simte
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
instrumente conceptuale utile în facilitarea înțelegerii unor aspecte complicate ale realității sociale prin raportarea lor analogică la aspecte familiare. Metaforele conceptuale, spre deosebire de metaforele stilistice, își justifică existența nu pe criterii estetice, ci ca unelte analitice mobilizate în scopul teoretizării realității socioumane. Memoria - atât ca facultate individuală cu care este înzestrată mintea umană, cât și ca practică socială de aducere aminte împreună a trecutului colectiv - a făcut obiectul unor metafore celebre, de mare notorietate în istoria ideilor culturale. Inventarul întocmit de D.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Informatică economică, cursuri de zi, 4,5 ani; ... m) Administrație publică, cursuri de zi, 4 ani. ... Articolul 4 (1) La Universitatea din Oradea se înființează Facultatea de Litere și Facultatea de Educație Fizică și Sport, prin reorganizarea Facultății de Stiinte Socioumane. ... (2) Facultatea de Litere va funcționa cu 7 specializări: a) Limba și literatura română - O limbă și literatura străină (engleză, franceza, germană, rusă), cursuri de zi, 4 ani; ... b) Limba și literatura engleză - Limba și literatura română sau Limba și
HOTĂRÂRE nr. 866 din 21 octombrie 1999 privind înfiinţarea unor facultăţi la Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad, Universitatea "Ovidius" din Constanta, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, Universitatea din Oradea, Universitatea din Pitesti, Universitatea "Ştefan cel Mare" din Suceava, Universitatea "Valachia" din Targoviste şi Universitatea "Politehnica" din Timişoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125745_a_127074]
-
cu 3 specializări: ... a) Educație fizică și sport, cursuri de zi, 4 ani; ... b) Kinetoterapie, cursuri de zi, 4 ani; ... c) Educație fizică și management în sport, cursuri de zi, 4 ani. ... (4) Ca urmare a reorganizării Facultatea de Stiinte Socioumane rămâne cu 6 specializări: a) Istorie - Geografie, cursuri de zi, 4 ani; ... b) Psihologie, cursuri de zi, 4 ani; ... c) Sociologie, cursuri de zi, 4 ani; ... d) Filosofie, cursuri de zi, 4 ani; ... e) Istorie, cursuri de zi, 4 ani
HOTĂRÂRE nr. 866 din 21 octombrie 1999 privind înfiinţarea unor facultăţi la Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad, Universitatea "Ovidius" din Constanta, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, Universitatea din Oradea, Universitatea din Pitesti, Universitatea "Ştefan cel Mare" din Suceava, Universitatea "Valachia" din Targoviste şi Universitatea "Politehnica" din Timişoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125745_a_127074]
-
compararea interțări, care să permită să afirmăm că "românii sînt mai... decît americanii", dacă nu s-a lucrat pe eșantioane reprezentative. Așadar, nu se pot compara decît rezultate obținute pe eșantioane omogene (de exemplu, studenții români din specializările de științe socioumane, cu studenții echivalenți americani) pe dimensiuni precizate (cum ar fi, să zicem, comportamentul prosocial), prin intermediul unei probe care a obținut un indice de retroversie mai mare de 0,8. Nu trebuie uitat că pentru cercetătorul care vine "din afară" cel
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]