641 matches
-
pot zămisli decât figuri regulate, că, îndoind cu forță un pătrat pe diagonala sa, rezultă două triunghiuri isoscele; dar nu vedeți, nefericiților, că aceasta, pentru care mă vedeți zicând, implică o cerere de principiu sau un cerc vicios? Da, cunosc sofismele lor pompoase; conduși de originea lor superbă, susțin cu convingere că pietrele rostogolite s-au format în pur frecuș de albia râului și nu pentru că au fost făcute de la început a se rostogoli pentru ca să reziste mai bine curentului. Ce poate
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
fost făcute de la început a se rostogoli pentru ca să reziste mai bine curentului. Ce poate fi mai mult? Este un fapt foarte admirabil, izvor de admirație pentru tot adevărul înțelept care a servit acestor falsificatori prin unul din cele mai trucate sofisme ale sale. Lucrul extraordinar de minunat este dispunerea căsuțelor din fagurele albinelor în prisme hexagonale, construcții ce se aseamănă mai mult cu cilindri ce ocupă mai puțin loc. Minunată economie de spațiu! Fig. 11 Mulți înțelepți modești, profunzi dar smeriți
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
Realitatea există pur și simplu, ideea se elaborează. Între cele două trebuie să se instaureze un dialog constant, evitând ca ideea să ajungă să se separe de realitate. Este periculos să se trăiască numai în împărăția cuvântului, a imaginii, a sofismului. De aici se deduce că trebuie să se postuleze un al treilea principiu: realitatea este superioară ideii. Aceasta implică evitarea diferitelor forme de tăinuire a realității: purismul cu iz angelic, totalitarismul de tip relativist, nominalismul ostentativ, proiectele mai mult formale
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
poate depăși datele experienței imediate. E totuna cum mi-ai spune că e zadarnic să iubesc o fată, fiindcă peste atâția ani va fi bătrână și va muri. Eu iubesc pe cea de acum, singura care există pentru mine, irațional. - Sofism, sofism, ești un escroc al logicii! vociferă Weissmann gesticulând, gata să dea năvală cu alte argumente. Felix însă ajunsese aproape de casă și trebuiră să se despartă. Weissmann îl întoarse din drum, îi privi hainele, le pipăi stofa cu mâna și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
depăși datele experienței imediate. E totuna cum mi-ai spune că e zadarnic să iubesc o fată, fiindcă peste atâția ani va fi bătrână și va muri. Eu iubesc pe cea de acum, singura care există pentru mine, irațional. - Sofism, sofism, ești un escroc al logicii! vociferă Weissmann gesticulând, gata să dea năvală cu alte argumente. Felix însă ajunsese aproape de casă și trebuiră să se despartă. Weissmann îl întoarse din drum, îi privi hainele, le pipăi stofa cu mâna și se
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
scenă, asupra valorii vieței reale. Pentru lucrătorii statului onoarea, pentru soldații gloria, pentru principii strălucirea, pentru învățați renumele, pentru proști cerul, și astfel o generațiune înșală pe cealaltă prin acest advocatus diaboli moștenit, prin acest sclav silit la șireție și sofisme, care aicea se vaieră ca popă, colo face mutre serioase ca profesor, colo parlamentează ca advocat, dincolo taie fețe mizerabile ca cerșitor. Acest din urmă o face pentru-un păhar de vin ce-l are in petto, altul pentru-un
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
scenă, asupra valorii vieței reale. Pentru lucrătorii statului onoarea, pentru soldați gloria, pentru principi strălucirea, pentru învățați renumele, pentru proști cerul, și astfel o generațiune înșală pe cealaltă prin acest advocatus diaboli moștenit, prin acest sclav silit la șireție și sofisme, care aicea se vaieră ca popă, colo face mutre serioase ca profesor, colo parlamentează ca advocat, dincolo taie fețe mizerabile ca cerșitor. Iată ce învăț eu de la dascălii mei, de la albine - în școală la ele văd că suntem umbre fără
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
scenă, asupra valorii vieței reale. Pentru lucrătorii statului onoarea, pentru soldați gloria, pentru principi strălucirea, pentru învățați renumele, pentru proști cerul, și astfel o generațiune înșală pe cealaltă prin acest advocatus diaboli moștenit, prin acest sclav silit la șireție și sofisme, care aicea se vaieră ca popă, colo face mutre serioase ca profesor, colo parlamentează ca advocat, dincolo taie fețe mizerabile ca cerșitor. - Acest din urmă o face pentr-un păhar de vin ce-l are în petto, altul pentru-un
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
valoarea contractului social care redă raporturile reciproce între oamenii de știință și relațiile instituționale ale cetățenilor și oamenilor de știință.31 Rădăcinile epistemologiei constructiviste se trag din istoria greco-latină a gândirii științifice și filosofice, mai precis din operele presocratice, de la sofism la scepticism sau pyrronism, cum ar fi Topicele și Retorica lui Aristotel sau textele lui Cicero, și mai ales tradiția platoniciană. Scrierile marilor nominaliști medievali, de la Abelard la Guillaume d'Ockam, pun bazele unei epistemologii teologice, ca apoi Montaigne, Bacon
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
este demantelarea venerabilelor opoziții natură/convenție, respectiv subiect/obiect. În privința celei dintâi, o soluție de compromis ar putea reprezenta trecerea - deja amintită - de la paradigma hard, la cea soft (de-naturalizarea mimesis-ului), o alunecare, adică, dinspre å?küs către äü?a. Sofismul pe care ea îl implică nu poate trece însă neobservat. De altfel, Antoine Compagnon nu ezită să sublinieze faptul că, în fond, această deplasare de accent nu constituie o noutate absolută 2, gândirea antică neexcluzând nici ea din sfera mimesis-ului
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
lui Sapho sau Pindar, să spunem). Dacă Aristotel se ocupa, așadar, doar de domeniul riguros circumscris al poeziei reprezentative, în schimb un poetician neoclasicist ca Batteux va face tot posibilul pentru a include în sistem poezia lirică, arătând, printr-un sofism magistral, că aceasta ține și ea de sfera mimesis-ului, în măsura în care imită niște sentimente 174. Ceva mai târziu, în romantism, criteriul pur tehnic al situației enunțiative este deplasat către un plan mai degrabă psihologic sau existențial (Friedrich Schlegel considera, de exemplu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
fi continuat să vorbească până ce lumânările ar fi rămas aprinse. Regele îl întrebase, acum câteva săptămâni, despre Pico della Mirandola: acum ar fi putut să stăruie despre umanistul în cauză și să demonstreze că contrazicerile sale nu luaseră naștere din sofisme, ci din nevoia de claritate. Regele însă dădu semne că întâlnirea se încheiase: Te aștept marțea viitoare, mi-ar plăcea să știu cât mai multe lucruri despre tine, amănunte despre cum ai învățat; se spun o groază de lucruri despre
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
sufletul e apt de cele Bietul Ioanide mai puternice emoții cerebrale. Cere-mi cărți, orice vrei, ești liber să alegi. Ai curiozitatea ideilor, nu-i așa? Tudorel făcu o grimasă. - Cărțile sunt lucruri moarte, e mai interesantă viața. - E un sofism și ăsta. Cărțile sunt mortăciuni pentru GonzalvIonescu, care se mulțumește sa le citeze la bibliografie, dar pentru noi sunt viața surprinsă în ceea ce are ea mai acut. A ridica terme, a face diguri, a vedea piese de teatru, a discuta
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
într-anume punct al gândirii; mai mult, Ioanide credea că n-avea putința de a înregistra unele judecăți. Era tot atât de iritant impenetrabilă pe acea porțiune a spiritului ca și Butoiescu. Astfel, Ioanide, ca s-o dizloce din punctul mort al sofismului, se pierdea în exemplificații. - Scumpă madam Ioanide, să zicem că mă dă afară de lașcoala de Arhitectură, că e șomaj, că sunt bolnav și nu pot lucra etc. Că nu mai pot, în fine, câștiga; pot eu să-mi cumpăr blană
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
figură intelectuală marcantă de la mijlocul secolului al XIX-lea. În 1844 publică primul articol în prestigiosul Journal des économistes. În paralel cu o intensă activitate jurnalistică îi apar primele scrieri de anvergură, cum sunt prima și a doua serie din Sofisme economice (1845, 1848). În 1850 îi apare lucrarea Armonii economice și două dintre cele mai cunoscute eseuri, Legea și Ce se vede și ce nu se vede. Rămâne în istorie ca fiind cel mai important reprezentant al Școlii de economie
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
fie unui lucrător în schimbul a ceva, toate consecințele ulterioare ale circulației banilor sunt aceleași în ambele cazuri; numai că, în al doilea caz, contribuabilul primește ceva, iar în primul caz, el nu primește nimic. Rezultatul: o pierdere netă pentru națiune. Sofismul pe care îl combat aici nu rezistă probei extinderii aplicării sale, care este piatra unghiulară a principiilor teoretice. Dacă, toate lucrurile fiind luate în considerare, există un profit național din creșterea armatei, atunci de ce nu ar fi înrolată sub drapel
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
acelorași milioane. Atunci veți înțelege că o întreprindere publică este medalie cu două fețe. Pe o parte figurează un lucrător ocupat, cu această deviză: Ce se vede; pe cealaltă parte, un lucrător neocupat, cu această deviză: Ce nu se vede. Sofismul pe care îl combat în această scriere este cu atât mai periculos, aplicat lucrărilor publice, deoarece servește la justificarea întreprinderilor și risipelor cele mai nebunești. Când o cale ferată sau un pod au o utilitate reală, este suficient să se
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
interpun între producție și consum pentru a smulge recompense de la ambele fără a le furniza nicio valoare. Sau mai degrabă ele ar dori să transfere statului munca pe care aceștia o îndeplinesc, căci această muncă nu ar putea fi suprimată. Sofismul socialiștilor în acest punct constă în a arăta publicului ceea ce plătește intermediarilor în schimbul serviciilor acestora și să îi ascundă ceea ce ar trebui să îi plătească statului. Este mereu aceeași luptă între ceea ce frapează privirea și ceea ce nu se arată decât
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
un salariu subțire. Ce! Se compară munca cu războiul! Aceste arme, pe care le numim capitaluri, care constau în provizii de orice fel, și care nu pot fi niciodată folosite decât pentru a învinge natura rebelă, sunt asimilate, printr-un sofism deplorabil, armelor sângeroase pe care oamenii, în luptă, le folosesc unii împotriva altora! Într-adevăr, este prea ușor de calomniat ordinea industrială când, pentru a o descrie, se împrumută tot vocabularul bătăliilor. În această privință, diferența profundă, ireconciliabilă între socialiști
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
mai multe specii) se prevala într-o manieră foarte logică de argumentația protecționistă și se mărginea la a trage concluziile. Ca urmare, mi s-a părut util să îl combat pe acest teren; căci, deoarece acest Comunism se înarma cu sofismele propagate de către comitetul Mimerel, nu era nicio speranță de a-l învinge atât timp cât aceste sofisme ar rămâne în picioare și triumfătoare în conștiința publică. Acesta este punctul de vedere pe care l-am adoptat la Bordeaux, la Paris, la Marsilia
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
mărginea la a trage concluziile. Ca urmare, mi s-a părut util să îl combat pe acest teren; căci, deoarece acest Comunism se înarma cu sofismele propagate de către comitetul Mimerel, nu era nicio speranță de a-l învinge atât timp cât aceste sofisme ar rămâne în picioare și triumfătoare în conștiința publică. Acesta este punctul de vedere pe care l-am adoptat la Bordeaux, la Paris, la Marsilia, la Lyon, când am fondat Asociația pentru Liber Schimb. Libertatea comercială, considerată în ea însăși
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
să-i blesteme, și care vor în mod evident să vă exploateze oferindu-vă tranzacții perfide, pe care sunteți liberi să le acceptați sau să le respingeți. Nu este neverosimil ca un astfel de discurs, asezonat în mod convenabil cu sofisme privind numerarul, balanța comercială, munca națională, agricultura hrănitoare a statului, perspectiva unui război etc. etc. să obțină cel mai mare succes și să aducă validarea decretului opresor chiar de către oprimați, dacă ar fi consultați. Acest lucru s-a văzut și
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cei 221. Or, se pare că în acea vreme un mare număr dintre electori ținea mai mult ca orice să voteze pentru cei 221. Bastiat s-a revoltat împotriva acestei prejudecăți electorale și se recunoaște deja pana care va scrie Sofismele: Iată în sfârșit scria el după o enumerare a diferitelor varietăți ale familiei electorale iată un elector care ține cu încăpățânare să renumească pentru totdeauna pe cei 221. Îi puteți face mult și bine obiecțiile cele mai bine întemeiate, la
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
avea o alegere făcută pentru un motiv străin scopului pe care vi-l propuneți. Nu mă interesează toate lucrurile astea. Este unul dintre cei 221. Dar Bastiat nu se mărginea, în acest prim eseu ieșit de sub pana sa, să combată sofismele electorale; el emitea deja asupra guvernului și asupra atribuțiilor sale naturale considerații în care se găsește întreaga doctrină liberală, al cărei campion neobosit a devenit mai târziu. Dacă vasta mașinărie guvernamentală s-ar închide întotdeauna în cercul atribuțiilor sale, o
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ca albinele într-un stup, gândurile pe care le acumulase în douăzeci de ani de studii și de meditații. Nu a trebuit decât să deschidă ușa acestui roi grăbit să își ia zborul. A publicat mai întâi prima serie a Sofismelor economice, o serie de mici capodopere! Aveam deja Sofismele parlamentare ale lui Bentham 68, dar dacă regăsim la filozoful englez, ca și la filozoful francez, aceeași soliditate a judecății și aceeași rectitudine a spiritului, ce contrast între forma greoaie și
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]