566 matches
-
Biblioteca familiei Rosetti Solescu a fost risipită după exproprierea conacului boieresc în 1949. Printre cărțile salvate se află un Ceaslov tipărit la Mănăstirea Neamț în anul 1833, scos din gunoi în 1947 de cântărețul bisericesc Serafim Lupu și dat Parohiei Solești, în al cărei inventar se află și în prezent. Pe acest ceaslov se află următoarea însemnare: "„Acest Ciaslov a fost găsit de enoriași în stare rea față de podoaba lui de altă dată. Până în 1944, locul de cinste și cuvenit era
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
Rosetti, născută Sturza, ca și mormântul. În 1947 cu apelul și sfatul pr. paroh Porubin, a fost legat și aranjat în podoaba de față cu cheltuiala enoriașului Andrei Th. Iacob”". Mai jos se află semnătura autorului: "„Serafim Lupu, cântăreț paroh. Solești, 28 Mart. 1947”". În pronaosul bisericii se află cripta unde au fost depuse osemintele lui Gheorghe (Iordachi) Rosetti-Solescu (1796-1846) și ale mamei sale, Ecaterina (Catrina) Gavrilița Catargi, decedați ambii în ianuarie 1846. Pe mormânt se află o placă funerară din
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
vestesc sosire de soli polonezi. Cer audiență chiar acum Măriei Tale. - Și vor anume? ridică Ștefan sprânceana. - Din câte am aflat, au scrisoare de pace de la craiul Cazimir și vor o Întâlnire, grabnic, Între Măria Ta și crai. - Bine, spătare. Solii să aștepte. Întâlnirea o vor avea, dar nu la Cracovia, ci la malul Nistrului. Comise Toader! - Poruncă, Măria Ta! tresări bătrânul luptător. - Ai grijă de solii polonezi, să aibă mâncăruri alese, vinuri bune și să petreacă regește În Cetatea Sucevei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
-i ciripească, gureșă, la ureche sora lui, Erina. Domniță zâmbăreață și țâfnoasă, din câte pricepuse voievodul. Ceremonia de plecare a solilor se Încheie În sunetul trâmbițelor, Începu cea a trimiterii de soli, primul fiind trimisul Sucevei la Veneția. Mai plecau soli către vărul său, Vlad Dracula, către craiul Matei al Ungariei și către Sfântul Scaun de la Roma. După ce se sfârșiră și scrisorile de acreditare, și răvașele către principii europeni, domnul ieși În curtea mare a cetății, unde cei cinci sute de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
e mai presus de orice îndoială. Convingerea marelui istoric s-a bazat, în primul rând pe cronica bizantinului Laonic Chalcocondil care scria că Ștefan se afla în conflict cu Vlad Țepeș „având o neînțelegere”, din care cauză domnul Moldovei „trimițând soli la împăratul Mehmet, îl chema să vină și spunea mereu că e gata să se ridice în război și el”. Mahomed a fost bucuros că Ștefan vrea să-l atace și el pe Vlad Țepeș și i-a cerut domnului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să fi născut mari nădejdi în inima voievodului moldovean. Din păcate stăruințele papei se lovesc de indiferența celor mai mulți principi din Occident. Dar speranțe noi se nasc odată cu perspectiva realizării unei înțelegeri între Occident și Orient. Uzun Hassan, hanul Persiei, trimitea soli în Europa în vederea unei alianțe comune împotriva turcilor. Legături cu acest sultan stabiliseră venețienii încă din anul 1464. Căsătorit cu o fiică a împăratului Trapezuntului, Uzun voia să reia stăpânirea părților soției sale din fostul Imperiu Bizantin. De aceea, se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
succes. Dar, ca de obicei, puterile creștine erau dezbinate și gata să se sfâșie reciproc. De altfel, sultanul, bun cunoscător al complicațiilor politice și militare care anihilau orice intenție de luptă activă împotriva turcilor, trimitea, înainte de plecarea sa în Asia, soli la Buda, ca să-i propună lui Matei Corvin încheierea unei păci de lungă durată. Matei Corvin găsește binevenită propunerea lui Mahomed al II-lea și o acceptă. El se gândea să se căsătorească cu Hedviga, fiica lui Cazimir și, în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
așa cum se arată într-o sursă venețiană. Cele două cetăți din sudul Moldovei vor rezista atacurilor turcești în timpul companiei din 1476, dovadă că zidurile Chiliei erau intacte. Date fiind împrejurările, pentru a nu fi rupte raporturile cu Moldova, Cazimir trimite soli lui Ștefan cel Mare, care iau domnului jurământul de credință la 8 septembrie. În aceeași vreme, Ștefan cel Mare caută să stabilească legături cu Moscova. Planurile de luptă contra turcilor se fac în a doua jumătate a anului 1475. În
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu se va ține de cuvânt, Ștefan a trimis ca sol pe Isac vistiernicul ca să-l ispitească pe rege în legătură cu planurile sale. Regele i-a spus solului moldovean „cu înșelăciune că se duce împotriva turcilor”. Regele a trimis și el soli la Ștefan ca să spună același lucru. Iar „pe la sfârșitul lunii iunie, relatează Wapowski, plecând din Lemberg, trecu râul Siret, care desparte Rusia de Polonia și care se varsă în Nistru”. Efectivele oștilor care s-au înfruntat în 1497. Campania din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
una uriașă pentru vremea respectivă. Nu se putea compara ca efective decât cu oastea otomană. Din relatarea lui Wapowski reiese că regele a făcut eforturi deosebite pentru a-i obliga pe vasalii săi să se prezinte la oaste. A trimis soli „în Prusia și în Golful Vendic, la Ioan Tiffen, maestrul suprem al armatei Mariane (Sfintei Maria) să-l îndemne pe acesta” să se pregătească de război. Marele maestru a promis că se va prezenta personal în fața regelui. Avea să moară
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Veneția. Deoarece până la Veneția călătoria dura patru luni, Matteo a murit înainte să se întoarcă Demetrius. La 24 iulie 1503, Ștefan cel Mare îi scria dogelui Veneției să-i trimită un alt medic. În același timp erau trimiși la Nürenberg soli să caute un doctor. Medicul care ar fi trebuit să vină din Germania, se pare că nu a ajuns niciodată în Moldova. Venețienii nu s-au arătat dispuși să caute un doctor spunând că, dacă moldovenii vor unul, n-au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Gheorghe, fierul de către Ocheană Ion și Trofan, pieile de către cojocarii: Moraru Ilie și Carp Mihai. La Văleni se confecționează și mături de către Bojoagă Dumitru, Bălănescu Dumitru, Stanciuc Ion și avem și un sculptor în persoana lui Filibiu Ion. Și la Solești predomină creatoarele de artă populară: Vrânceanu Valeria - covoare în foi și în spetează, prosoape de borangic, broderie; Popovici Eleonora, covoare alese în poduri și în spetează, prosoape țesute din bumbac; Gheorghe Maria, covoare alese în spetează, carpete alese, cusături de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
substratul litologic al zonei central sudice a unității, favorizează, în cazul defrișării , eroziunea torențială, evoluția rapidă a glacisurilor proluvio - coluviale și colmatarea rapidă a albiilor majore ale râurilor și a lacurilor antropice. Este îngrijorătoare din această perspectivă situația acumulărilor de la Solești ( de pe râul Vaslui), acumularea de la Căzănești - Frenciugi ( de pe Stavnic) și altele. Specific acestui sector al Podișului Moldovei este și netezimea interfluviilor, de natură structurală, derivate din suprafața de nivelare sau din câmpii acumulative secționate, și înclinarea puternică și dinamica versanților
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Popii și Siliște din comuna Todirești, Durducul, cu acumularea de la Căzănești, al cărui nume provine de la satul din apropiere, Rebricea, pe care se află satul Rebricea, Vasluiețul (localitățile Dănești, Zăpodeni, Văleni, Miclești, Codăești, Muntenii de Jos), care dispune de acumularea Solești, nume preluat de la localitatea din preajmă. Urmează Crasna și Lohanul care curg în apropierea localităților Bunești, Botești, Tătărani și Tanacu (ultima pe malul Lohanului), la care se adaugă acumularea Mânjești. De dimensiuni mai mici sunt pârâiașele Idrici, nume provenit de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
unul dintre afluenții importanți de pe latura stângă a acestuia. Varietatea debitului a determinat în timp formarea digurilor, a barajelor, canalelor ori construirea de bazine de acumulare, precum cele de la Căzănești (180 ha; vol.-5,9 mil. m3) pe râul Durduc, Solești (420 ha; vol.-15 mil. m3) pe râul Vaslui, Pușcași (269 ha; vol.-8,5 mil. m3) pe Racova, Mânjești (310 ha; vol.-8,65 mil. m3) pe Crasna, la care se adaugă unele mai mici de la Crăiești, Găureanca, Țibana
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
imperiul roman iarăși în groazele războiului civil, Dacii reîncep pustiirea provinciilor romane. Totuși găsim că Dacii de astă dată căută să dobândească nu numai pradă, ci și foloase politice. Înainte încă de izbucnirea luptei între Octavian și Antonius, Dacii trimit soli la Octavian, oferindu-i ajutorul lor. Neîmpăcîndu-se cu el, Dacii se pleacă în partea lui Antonius, pe când Octavian știe să câștige pe Geți în partea lui. Se vorbea chiar prin Roma de o îndoită încuscrire între regele Geților Cotiso și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Marcomani, pentru că nu ar fi vrut să-i dea ajutor contra Dacilor, către care ei însă se obligase a păzi neutralitatea, este bătut cumplit de aceste popoare și nu se poate folosi de izbânda repurtată asupra Dacilor. El trimite deci soli acestora, propunându-le pacea. Decebal deși fusese învins, cunoscând însă poziția Romanilor, le impune niște condițiuni cu totul defavorabile lor și folositoare pentru el. Cea mai însemnată era aceea despre care am a mințit si mai sus, că Romanii să
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
afla», fățăria el o primire atât de necondiționată a îndatoririlor impuse lui de Traian. De abia însă împăratul ajunsese în Roma și îi vine știre că «Decebal face multe contra legăturii păcii, că primește iarăși dezertori, reîntărește cetățile, cercetează prin soli națiunile vecine, pedepsește pe acele ce nu primise a fi în partea lui, luând bunăoară Iazigilor o parte de pământ», și altele multe. Aceste auzându-le Traian, face de îndată să se decreteze din partea senatului pe Decebal de dușman al poporului
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
rochii strălucitoare, purtătoare ale mirosurilor de parfumuri franțuzești care făceau „casă bună" cu aerul proaspăt al dealurilor noastre ori cu cel din câmpiile întinse, că erau astfel de locuri de întâlnire și la Grajduri, Dobrovăț ori la Scânteea, și la Solești ori la Codăești, existau și la Răducăneni ori la Râșești, la Dobrina ori la Târzii, sus la Barboși ori la Hoceni, Hurdugi sau Grumezoaia, la Florești, Șurănești sau Zorleni, oriunde locul de promenadă devenea prielnic. Adesea, conacul ori castelul realizat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
avem 1956 răzeși în 20 sate, din care 8 mixte cu 328 foști clăcași. În plasa Delești, care continuă spre răsărit pe cea precedentă, avem 1757 răzeși în 16 sate, din care 8 mixte cu 178 foști clăcași. În plasa Solești, care atinge județul Fălciu, sunt 13 sate cu 2156 răzeși. Trei sate numai sunt mixte cu 168 foști clăcași. Plasa Codăești, limitrofă spre nord cu Iașii, nu are decât 905 răzeși, așezați în 9 sate; numai două din aceste sate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
plasa Corod avem 1887 răzeși în 9 sate relativ mari, așezate unele pe dealurile de la apusul plășii, altele pe dealurile de la răsărit. Pe șesul Bârladului nu sunt răzeși. În plasa Simila, care se mărginește la nord cu plășile Pungești și Solești din Vaslui, sunt 2093 răzeși în 23 sate, din care numai 3 mixte cu 110 foști clăcași. În plasa Murgeni, care se întinde până la Prut, mărginindu-se la nord cu Fălciu și la sud cu Covurlui, avem 2383 răzeși în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ca să-i dea răgazul să-și plângă și să-și înmormânteze fiul. Dar mai este totuși o clipă când pătimirea se preschimbă în altceva, trecând în alt plan, acela în care fapta războinică se preschimbă în cânt. În seara când solii aheeni urmau să sosească la el, Ahile, în sălașul lui, ascultat în tăcere de Patrocles, cânta, însoțindu-se de liră, cântece epice, povești cu eroi de demult. Clipa este în două feluri ruptă din lanțul de bronz al înfruntărilor crude
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
o inimă neîndurătoare, să se lase înduplecat și să ierte așa cum până și zeii iartă, îmbunați de rugi și ofrande. Nu l ar ruga dacă propunerile lui Agamemnon n-ar fi pe deplin mulțumitoare, dacă nu i-ar fi trimis soli de vază și apropiați de sufletul lui. De ce să fi venit zadarnic la el asemenea oameni? Astfel că mânia lui, până atunci îndreptățită, nu și ar mai avea rostul. Și acum e momentul, cât se mai poate face ceva. Mai
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
când are menirea de a face ! Urmează Tip Top, Festivalul obiceiurilor, Concertul de pe 23 și, printre altele, pe 27 ianuarie 2007 Gala Ziariștilor, ediția a II-a. Vom încerca transmisii directe din comunele Muntenii de Jos și Sus, Ferești, Văleni, Solești, Miclești, Lipovăț, Deleni, Albești, Pușcași, Laza, Poienești și poate și altele. De pe unde sunt și primari adevărați. De fapt, urmează S| EXIST|M. Am avut o instructivă și destul de îndelungată discuție cu Preasfinția Sa Corneliu Bârlădeanu, episcopul vicar al Hușilor
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
la intersecția șoselei de la Codăești, în vale, înainte de Movila lui Burcel. Prefectul N. Pascu îmi zisese că nu "extindem" informațiile. Era dornic de comunicare, șofa, credea că-l vor întâmpina gloate bucuroase de eliberarea de sub comunism. Se aștepta ca la Solești să fie mare adunare. Cei vreo 30 de oameni și 6-7 autoturisme nu însemnau mai nimic, mai ales că jumătate erau de-ai lui. Am rămas stupefiat cât de greu vorbea românește și că prințesa nu știa nici o boabă din
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]