649 matches
-
de bune raporturi între Stat și culte va aduce cu sine o nouă situațiune. Și aceasta nu numai prin respectarea legii ce întocmim, ci și prin felul cum cultele se vor ști adapta noii ordini politice și se vor ști solidariza cu interesele Statului român”67. Legea a fost ratificată la sfârșitul lunii aprilie 1928. Ea garanta libertate și protecție pentru toate cultele admise de lege, clasifica cultele în culte istorice, culte noi și culte religioase, ultimele două categorii fiind supuse
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
vârf printre cei mai controversați ai generației noastre, aproape un „caz”. Născut la Sighetul Marmației, 1933, fiu de profesor, în anul patru la Medicină în 1956, este arestat pentru bănuiala de a fi vrut să organizeze un miting studențesc de solidarizate cu revolta maghiară și condamnat la cinci ani de detențiune penitenciară și doi ani D.O. (domiciliu obligatoriu, în Bărăgană. Fire sangvino-colerică, ins extrovert, suferind de multe „boli” ale unui tânăr intelectual - verbiaj excesiv, versatilitate caracterială, ambiții mari, capacitate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
însumi la Gestätner, puteți fi sigur... Îmi pare rău, dar... nu mai pot să aștept. Vă salut. Nu știu ce s-a întâmplat - ne aflam în primăvara-vara lui ’68, în plină „efervescență pragheză”, „șeful” urma să meargă la Praga și să se solidarizeze cu Dubček, eu eram cunoscut pe vremea aceea ca un ins îndrăzneț, un fel de lider al „tineretului literar nemulțumit” (ne aflam după celebra ședință de la U. Scriitorilor, inițiată de Adrian Păunescu, secretar UTC pe Uniune, prezidată de însuși tov.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
conducerea sciitorului Andrejievski, au realizat, absolut paradoxal și pe un teren altul decât „lupta de clasă leninistă”, înfrățirea între intelectuali și clasa muncitoare, vis, deziderat eșuat al filozofului marxist leninist Sartre, ce visa, în vizitele sale prin fabricile pariziene, să solidarizeze muncitorimea franceză cu studenții revoltați în mai ’68!... 9 ...Nu, nu imput nimănui - nimic. Poate, cum au comentat unii, trebuia să-mi fac auzit protestul în țară, nu în Occident. Dar... era oare posibil?! Și-apoi, încrezător în „ajutorul” forțelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
fusese scopul prim al întoarcerii mele intempestive din Germania. Mi se părea că, dacă nu voi participa la acest congres, mă voi rupe de literatura mea natală, dar poate veneam și cu secreta speranță că unii scriitori se vor alia, solidariza cu protestul meu contra începutului dictaturii; nu s-a întâmplat nici una, nici alta, încă în ședințele „pregătitoare” ale conferinței, în secția de proză, în frunte cu Preda, Stancu și alții, ne-au șters pe Țepeneag, Goma și pe mine de pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ferocea concurență care domnea atunci între mai marii zilei, un Miron Constantinescu, Constanța Crăciun, Chivu Stoica, Grigore Preoteasa. Dar exemplele date mai sus sunt de fapt excepții, cei mai mulți dintre „adaptați” au rămas „pe poziții”, încurajați de foruri, bineînțeles, dar și solidarizați între ei de mediocritatea „sclipitoare” a talentului și a nivelului lor intelectual. Prietenii lui Zaharia Stancu, de exemplu, Cicerone Teodorescu, Radu Boureanu și alții al căror nume nu mai spune, azi, mare lucru. Jebeleanu este un caz oarecum aparte, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
avantaje” pe care le aveau „cei de sus”! Regretatul Ulici mi-a spus-o, ca și prietenul Țepeneag: - Gestul tău de demisie la acel nivel înalt i-a iritat mai ales pe colegi, deoarece, unu, ar fi trebuit să se solidarizeze cu tine, ceea ce ei „nu aveau chef”, și, doi, le demonstra că e posibilă și o altă formă a luptei decât a protestului prin colțuri sau culoare, a veșnicii văicăreli balcanice. Și astfel, prin reintrarea mea, nu în anonimatul din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Sadoveanu, Octavian Goga, Alexandru Vlahuță, Ion Minculescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea. Urmează iarăși un episod biografic pe care-l pune sub semnul întrebării și care pare a fi inventat de George Talaz în perioada prolecultistă. Se spune că s-ar fi solidarizat cu ostașii ruși « care după izbucnirea Marii Revoluții Socialiste din Octombrie se retrăgeau de pe frontul românesc ». Faptul în sine era foarte lăudabil prin 1950, astăzi însă când privim cu seriozitate istoria nu l-am putea califica decât ca o trădare
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
vina lui Petre Roman, fostul lider al Partidului Democrat, scriitorul Vladimir Tismăneanu scria în cartea sa - „Noaptea totalitară”: „Este cel puțin bizar să-l auzim astăzi pe domnul Roman deplângând menținerea structurilor și mentalităților comuniste, câtă vreme domnia sa s-a solidarizat cu d-l Iliescu în acțiunile care au dus la înlăturarea oricărui disident cunoscut din conducerea țării la mai puțin de o lună de la revoluție. [...] Nu a fost conștient d-l Petre Roman, încă din primăvara anului 1990, că programul
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de dictatori, unul mai mare ca altul. Experiențele noastre de-a lungul veacurilor, suferințele îndurate sub mai multe stăpâniri au erodat adânc sufletul românesc, cuprins de resemnare. Mentalitatea de sclav s-a răspândit în rândul populației și rareori ne-am solidarizat și am preferat moartea decât viața în robie. Numai când n-am mai putut răbda, ne-am luptat pentru drepturile noastre. Sunt remarcabile cuvintele filozofului Emil Cioran: „În fond, ne dezumanizăm resemnându-ne. Cum de-au putut exista patrioți care
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
natură fac una până într-atâta că n-ai ști să spui care din ele a robit sufletul celeilalte și dacă nu cumva o vrajă anume a dat amândurora un același suflet”. Se observă cum natura întreagă pare să se solidarizeze cu Vitoria în dezlegarea misterului dispariției lui Lipan. Apa, cerul, pământul, făpturile necuvântătoare (precum Lupu, câinele ciobanului) vin în sprijinul femeii în căutarea ei dramatică. Căutarea se desfășoară pe fundalul unui acompaniament eolian de gravă rezonanță, care potențează valențele expresive
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
spun că eu nu mă simt reprezentat de președinte, nu mă simt la adăpost, nici mai sigur, mai cu seamă atunci când face echilibristică pe o sârmă care nu stă bine întinsă, iar dedesubt sunt nisipuri mișcătoare. Cum pot să mă solidarizez cu Președintele când dă cu bota-n balta politicii externe, tulburând apele și spiritele? Hotărât lucru, suntem în pană de noroc la Președinți. Te poți întreba cum ... Doamne iartă-mă, o fi fost ales Constantinescu, cea mai proastă alegere de la
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
culoarea dracului, n-ai vrut să-i impui străinului o taxă asiguratorie, de criză. Se vorbește de cei care nu-și pot ține gura, că pentru a suporta și depăși criza trebuie să manifestăm solidaritate. Asta ar însemna să ne solidarizăm cu capitaliștii care ne-au băgat în criză. Avem noi, săracii, vreun interes să-i salvăm pe capitaliști sau, cum se zicea, să reproducem relațiile de producție capitaliste ca, după trecerea crizei, în 4-5 ani, să fie tot cu fabricile
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
o cădere vertiginoasă în necunoscut, din care va trebui să ieșim cu mari sacrificii materiale și morale. Nici pentru criza în care suntem nu-i vinovat nimeni, ni se propune să fim solidari ca să ieșim la liman. Cum să-i solidarizăm pe săraci cu miliardarii? Simplu: prin aplicarea curbelor de sacrificiu. Deja s-au redus salariile celor angajați la patroni, în companii, aceștia s-au solidarizat deja și se vor solidariza până ce vor fi dați afară. Cum să mă solidarizez eu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
vinovat nimeni, ni se propune să fim solidari ca să ieșim la liman. Cum să-i solidarizăm pe săraci cu miliardarii? Simplu: prin aplicarea curbelor de sacrificiu. Deja s-au redus salariile celor angajați la patroni, în companii, aceștia s-au solidarizat deja și se vor solidariza până ce vor fi dați afară. Cum să mă solidarizez eu cu Sorin Ovidiu Vântu care zice că are soluția pentru ieșirea din criză, apelând la solidaritatea miliardarilor. Cu siguranță, afaceristul și-a făcut socoteala că
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
să fim solidari ca să ieșim la liman. Cum să-i solidarizăm pe săraci cu miliardarii? Simplu: prin aplicarea curbelor de sacrificiu. Deja s-au redus salariile celor angajați la patroni, în companii, aceștia s-au solidarizat deja și se vor solidariza până ce vor fi dați afară. Cum să mă solidarizez eu cu Sorin Ovidiu Vântu care zice că are soluția pentru ieșirea din criză, apelând la solidaritatea miliardarilor. Cu siguranță, afaceristul și-a făcut socoteala că va pune mâna pe multe
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
-i solidarizăm pe săraci cu miliardarii? Simplu: prin aplicarea curbelor de sacrificiu. Deja s-au redus salariile celor angajați la patroni, în companii, aceștia s-au solidarizat deja și se vor solidariza până ce vor fi dați afară. Cum să mă solidarizez eu cu Sorin Ovidiu Vântu care zice că are soluția pentru ieșirea din criză, apelând la solidaritatea miliardarilor. Cu siguranță, afaceristul și-a făcut socoteala că va pune mâna pe multe sute de milioane sau ceva miliarde din împrumutul făcut
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
sper să nu fi fost o manevră de salvat aparențele, adică, noi nu facem ca PSD-ul, cu Bivolaru lor), trebuie apreciat gestul; obrazul e mai presus de partid, de guvern, de ... Uite, la noi se ia atitudine, nu ne solidarizăm cu „infractoarea”, n-are decât să sară coarda în „particuler”. Oameni buni, în tot răul este și un bine: lumea a ajuns la saturație, nu mai suportă hoția, prostitul în față, minciuna cu picioare lungi ca „icoana” lui Dinescu, s-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
închipuite ale foștilor dizidenți anticomuniști și suferințele reale ale foștilor, clasele exploatatoare cum li s-a zis, care au fost deposedați, închiși, unii condamnați la moarte, alții la ani grei de închisoare. Și suferința, cu care este bine să ne solidarizăm, ca multe altele, se află pe trepte diferite ale portativului durerii. Golgota românească nu se reduce numai la reprimarea din timpul regimului comunist, aceea este numai o latură, însă, dacă cineva ar avea curajul și răbdarea să analizeze tot capitalul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ce-a spus și spune președintele vine din aceea că își modifică discursul, neagă ce-a spus anterior în legătură cu „nu e criză, uite criza”, ca pe urmă, asemenea unui Danton înflăcărat, să declare ” Patria în criză!”, săriți s-o scoateți, solidarizați-vă „cei osândiți la foame”, că eu îmi asum răspunderea, dar voi să dați banii. Metamorfozat în colac de salvare, cel mai matroz dintre matrozi, pare a fi venit dintr-o insulă misterioasă, unde a trăit înconjurat de nimfe și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
principal răzeșii din Oțelești și Fruntești, care aveau stăpâniri, părți de moșie, părți din sat, cu țarini, vii, mori, grădini în hotarul satului și moșiei Filipeni, erau întărite și de legăturile de familie. Răzeșii din Fruntești și Oțelești s-au solidarizat în fața amenințărilor venite din partea unor boieri care voiau să acapareze moșia răzeșească. După cum reiese din numeroasele documente ale secolului al XVI-lea și al XVII-lea, răzeșii din Fruntești aveau o ascendență, întâietate, asupra răzeșilor din Filipeni ceea ce ar explica
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rezistența anticomunistă a lui Ion Corniță și a altora. Nu știu mai nimică sau chiar nimic. Am aflat că se știe de către cei mai în vârstă că a fost închis, că umbla cu niște manifeste și cam atât. Sigur, ne solidarizăm cu suferința îndurată prin lagăre, închisori, la Canal de către oamenii care au avut altă opțiune politică decât cea oficială, impusă, însă nu pot accepta ideea propagată prin scrisă și vorbit să-ți transformi suferința în privilegii, situație valabilă și pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fronturi mari și depărtate; comunicațiile rupte cu aliații de încredere; rușii pe care nu te puteai bizui. Cei dimprejurul lui, cei care împinseseră mai mult la o intrare imediată: [Costinescu, Take Ionescu, Filipescu, Pherekyde, dr. Angelescu, Duca](Ibidem.), nu se solidarizau în res pon sabilitate, ci acuzau lipsa de preparație a armatei, deși cu noșteau prea bine cauzele acestei lipse. Acum însă nu se mai putea opri nimic, trebuia făcută datoria întreagă și tras tot folosul dintr-o intervenție încă posibilă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
îi măriră violența: „Vasăzică ești mulțumită? Eu mă retrag din această societate. Descurcați-vă singure“. Întorcându-se către cele două tovarășe, le făcu semn s-o urmeze și, foarte înțepată, ieși din sală singură, căci ele nu îndrăzniră să se solidarizeze. Toată lumea îmi spuse: „Își va răzbuna“. A treia zi, percheziția. Perchezițiile se succedau în oraș. La d. Emil Petrescu avură mai mult succes ca la noi. Plecând la țară, lăsase cu multă imprudență pe biroul lui un exemplar al tratatului
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în persoană se sculă de la locul lui și dojeni pe refractar, care însă nu se supuse și discută cu el. Amândoi se aprinseră, d. Maniu, rupând cu obice iurile de self-control, îi arătă cu degetul băncile bănățenilor care nu se solidarizează cu transilvănenii. D. Vasile Goldiș își părăsi scau nul trecu la Banat, de unde aplaudă mai departe. De nu aș fi văzut cu ochii mei această scenă extraordinară, nu aș fi dat crezământ la nimeni. Dar minunea se repetă și se
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]