382 matches
-
de imaginat că un asemenea motiv a luat naștere în spațiul carpato- -dunărean, într-o epocă arhaică, preromană (cum încearcă să demonstreze Agrigoroaiei), și că el a fost perpetuat apoi, de-a lungul mileniilor, de o tradiție eminamente orală. „Cartea solomonarului” cuprinde, conform tradiției populare, „molitfe de ascultare și supunere [a balaurilor]” (9, p. 188), descântece de chemat, de legat și de supus balaurii (demonii) hidroatmosferici. Or, cum știm foarte bine și cum au subliniat de nenumărate ori cercetătorii care s-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să fie purtate (la gât, de regulă) sau afișate (pe porți, pereți), apelându-se, în acest caz, la funcția magic- operantă a semnului și a cuvântului scris. Iată o posibilă direcție în care se pot căuta eventuale origini ale „Cărții solomonarului”. Voi încerca să punctez în ordine cronologică doar câteva repere care ar putea susține o astfel de premisă. Relativ recent, s-a propus o descifrare ipotetică a semnelor (considerate până nu demult ca având valoare strict decorativă) incizate și încrustate
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de judecată), cărți de ghicit (și, ulterior, de joc), amuletă cu înscrisuri etc. și, abia în epoca modernă, volum (de citit) (188). Cred deci că ar trebui să reconsiderăm valoarea semantică pe care o acordăm cuvântului carte din expresia „Cartea solomonarului”. Cred că prin aceasta din urmă ar trebui să înțelegem „talismanul solomonarului”. De altfel, cea mai veche informație pe tărâm românesc privind „Cartea solomonarilor” („la mulți dintre oamenii noștri cunoscută supt numele Șolomănia”) ne-o prezintă ca fiind o piatră-talisman
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
etc. și, abia în epoca modernă, volum (de citit) (188). Cred deci că ar trebui să reconsiderăm valoarea semantică pe care o acordăm cuvântului carte din expresia „Cartea solomonarului”. Cred că prin aceasta din urmă ar trebui să înțelegem „talismanul solomonarului”. De altfel, cea mai veche informație pe tărâm românesc privind „Cartea solomonarilor” („la mulți dintre oamenii noștri cunoscută supt numele Șolomănia”) ne-o prezintă ca fiind o piatră-talisman („Peatra înțelepților”), conținând un pătrat magic cu nouă litere tainice înscrise în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
că ar trebui să reconsiderăm valoarea semantică pe care o acordăm cuvântului carte din expresia „Cartea solomonarului”. Cred că prin aceasta din urmă ar trebui să înțelegem „talismanul solomonarului”. De altfel, cea mai veche informație pe tărâm românesc privind „Cartea solomonarilor” („la mulți dintre oamenii noștri cunoscută supt numele Șolomănia”) ne-o prezintă ca fiind o piatră-talisman („Peatra înțelepților”), conținând un pătrat magic cu nouă litere tainice înscrise în el (189). Se zice că cel care „știe purta norii și a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cărui scop declarat era să dezvăluie „ce este [cartea] Șolomănia”, „spre stricarea acestii credinți deșarte” (99). Informațiile ulterioare acestei prime atestări documentare nu sunt prea detaliate în privința formei și conținutului acestei „cărți”. Singurele lucruri pe care le aflăm sunt că solomonarii (mai rar) o „scriu” (în perioada inițierii) și (de regulă) o „citesc”. Dar și aceste cuvinte sunt polisemantice, având la nivel popular-arhaic și alte înțelesuri decât cele uzuale astăzi. A citi = a descifra în suflet, pe chip, în stele etc.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a zugrăvi, a broda („chipurile căpitanilor... erau cu mare meșteșug scrise” ; cf. N. Costin, Letopiseț sau „Iar în pieptul lui,/ Scris îmi este scris/ Soarele și luna”). Ca atare, consider că este forțat să acordăm cuvântului carte (fie ea a solomonarului, fie a eroului de basm de tipul Voinicul cel cu cartea în mână născut - Petre Ispirescu) anume înțelesul modern de scriere (tipărită sau manuscris) legată în volum. De altfel, în basme, când povestitorul popular se referă anume la acest tip
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fost scris împăratul Solomon în Solomonia sa Pre care carte cetia Pre adesea Domnul Ciubăr (131, p. 68). Am avansat ipoteza că legendele talmudice referitoare la „pecetea lui Solomon” au generat sau, cel puțin, au influențat motivul „peatra [cartea] înțelepților [solomonarilor]” din tradiția populară românească. Numele de „carte” putea să-l primească având în vedere înțelesul arhaic, popular al acestui cuvânt : amuletă cu înscrisuri magice, talisman (cf. Cartea de Samcă). Dar, în aceeași măsură, motivul respectiv putea fi generat/influențat și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
este înrudită cu „baerul [= talismanul] de matostat” cu slove „scrijălite”, folosit la „solomonii” (131, p. 68). Cred că aceste două motive alogene („Pecetea lui Solomon” și „Cartea lui Solomon”) s-au suprapus în tradiția românească, gene- rând motivul „Cartea/piatra solomonarilor”. Rămâne de văzut care este istoria motivului „Cartea lui Solomon” și, mai ales, cum a pătruns (în secolele XVII-XVIII) acest motiv în conștiința populară românească. în textul canonic al Vechiului Testament, în Cartea regilor se vorbește pe larg despre marea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
p. 95). Putem presupune deci că motivul „Cartea lui Solomon” (pătruns în tradiția populară românească, prin cronografe, în secolele XVII-XVIII) s-a suprapus motivului „Pecetea lui Solomon” (pătruns, prin romanele populare, în aceeași perioadă), generând sau doar reformulând motivul „Cartea solomonarului”. Fenomenul s-a produs în aceeași perioadă, prin aceeași filieră și în aceleași condiții (prezentate într-un paragraf anterior) în care vrăjitorul popular a trecut - simbolic și onomastic - sub patronajul legendarului rege Solomon. Probabil că, înainte de această epocă, vrăjitorul popular
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
înainte de această epocă, vrăjitorul popular cu atribuții meteorologice rostea un descântec și nu îl citea. Astfel, în unele enclave etnice conservatoare (cum este, de exemplu, zona Munților Apuseni) - în care contaminările și alterările culturale au fost sensibil mai reduse -, „Cartea solomonarului” este rar atestată (vezi, de exemplu, 39, p. 29). În astfel de zone, solomonarul rostește, de regulă, „niște descântece” (49, p. 189) sau pronunță „vorbe neînțelese” sau „oarece vorbe” (18, pp. 166, 171), sau „porunci” (date „cu tot duhul, nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
citea. Astfel, în unele enclave etnice conservatoare (cum este, de exemplu, zona Munților Apuseni) - în care contaminările și alterările culturale au fost sensibil mai reduse -, „Cartea solomonarului” este rar atestată (vezi, de exemplu, 39, p. 29). În astfel de zone, solomonarul rostește, de regulă, „niște descântece” (49, p. 189) sau pronunță „vorbe neînțelese” sau „oarece vorbe” (18, pp. 166, 171), sau „porunci” (date „cu tot duhul, nu numai cu buzele” - 109, p. 178), fără să se facă referiri la vreo „carte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
regelui iudeu nu a fost unul singular. El a „desființat închinarea de pe înălțimi” și a sfărâmat toate „Asherah”. Adică a dărâmat toți stâlpii de lemn simbolizând-o pe zeița Astarteea, zeiță cinstită de Solomon, căreia i-a ridicat 287Balaurul și solomonarul „capiști pe înălțimi” (cf. I Regi, XI, 5 ; II Regi, XXIII, 13). El a distrus chiar „șarpele de aramă pe care îl făcuse Moise, căci până în vremea aceea fiii lui Israil îi aduceau tămâieri” (II Regi, XVIII, 4). Aceste acțiuni
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lui Solomon, în schimb el a păstrat și a popularizat literatura sapiențială atribuită tot acestuia. Astfel, despre Proverbele lui Solomon se spune că „le-au strâns oamenii lui Iezechia, regele lui Iuda” (Proverbele lui Solomon, XXV, 1). în legătură cu motivul „Cartea solomonarului”, mai vreau să relev un singur aspect. Se credea că, de regulă, „cărțile magice” nu pot fi citite/înțelese decât de inițiați. Acest submotiv apare în basmele românești : „și cartea ceea numai ei o cunoșteau” (6, p. 254). Și în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
că, de regulă, „cărțile magice” nu pot fi citite/înțelese decât de inițiați. Acest submotiv apare în basmele românești : „și cartea ceea numai ei o cunoșteau” (6, p. 254). Și în basmele de aiurea, în care un ucenic (ca și solomonarul) învață „cartea de vrăji” în „școala” diavolului sau a unui vrăjitor. Într-un basm arab, un astfel de ucenic, în prima zi, „luă cartea și o deschise ; ci nu știu să descifreze nici un cuvânt”. După o lună, neofitul „încă nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
că vestitele cărți de conjurații magice, numite Grimoires sau Les Clavicules de Salomon, erau scrise pe foi de un purpuriu violent, care „ardea” ochii profanilor, scrierea fiind astfel vizibilă doar pentru inițiați (128, p. 179). Caracteristici similare posedă și „Cartea solomonarilor” din tradiția mito-folclorică românească. Credințele populare le subliniază în mod expres : șolomonarii învață în „școala de șolomonărie” să citească „șolomonește” (99) „din cărți pe cari alți oameni nu le pricep și nu le știu ceti” (8, p. 145). Sau „învăț
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
145). Sau „învăț cât e lumea - declară un șolomonar - din cărți mari, din care nime[ni] nu știe ceti, afară de mine” (8, p. 142). Desigur, principalul motiv al acestei situații este caracterul secret al actului inițiatic. Chiar și statutul de solomonar trebuie tăinuit : „Ei nicicând nu se dau de [= drept] șolomonari înaintea oamenilor...” (8, p. 142). Câteodată, interdicția este impusă ca o condiție de ieșire din „groapa balaurilor” (12, p. 808 ; 193, p. 310). Interdicția de a pomeni cuiva - chiar și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în aceeași formă în care apare în basmele orientale : „Am să te învăț eu cartea de vrăji ; ci, când are să vină maghrebinul, să-i spui că nu ai învățat-o” (117, p. 124). Neputința profanilor de a citi/înțelege „Cartea solomonarului” (sau alte „cărți” similare) are și o altă explicație, mai pragmatică. Astfel de scrieri erau pline de semne magice și cabalistice, de formule magice scrise cu diverse caractere exotice (mai ales ebraice). Iată ce scria, în secolul al XIII-lea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și cuvinte enigmatice și figurative, prin utilizarea de consoane neînsoțite de vocale - așa cum fac evreii, caldeenii, sirienii, arabii -, prin amestecarea diverselor genuri de litere - ebraice, grecești și latine, și chiar de litere inventate (121, p. 307). Faptul că în „Cartea solomonarului” se utilizau, probabil, diverse formule magice scrise și cu caractere ebraice i-a făcut pe țăranii români să o asemene sau chiar să o identifice cu cărțile de rugă ciune ale evreilor. Astfel, „în Bucovina [se] cred[e] că taina
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
posedă și uzează de un întreg arsenal de mijloace magice, evidențiate în text sau doar sugerate în subtext. în primul rând, călărirea unui animal sălbatic este un prim semn al îmblânzirii, de fapt al supunerii magice a acestuia. Reamintesc imaginea solomonarilor călărind balauri înfrânați sau pe aceea a vrăjitoarelor călărind demoni. Sunt atestate credințe populare românești privind faptul că doar „strigoaiele” (vrăjitoarele) „călăresc pe tauri” (65, p. 165). Chiar „leagănul de mătase, împletit cu vița-n șase” ne poate sugera „legarea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fecioară a fost asociată imaginii neotestamentare a concepției imaculate, uni cornul fiind considerat ca o întruchipare a Duhului sfânt (68, p. 198). Am comentat și cu alte prilejuri relația magico- erotică dintre eroină și monstru (vezi și supra, subcapitolul „Balaur - solomonar”), fie că această relație apare evident în textul epic, fie că este doar bănuită în subtext. Imaginea unei fecioare îmblânzind o fiară a devenit emblematică și în cărțile de divinație medievale, Tarot. În Arcana Majoră, imaginea numărul 11, denumită „Forța
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe altar, zeița Artemis o înlocuiește pe Ifigenia cu o căprioară arată epoca genezei acestei legende : când sacrificiul uman era încă prezent în memorie, dar, în fapt, fusese înlocuit deja cu sacrificiul de animale. f) în credințele românești referitoare la solomonari - „cei care poartă vremurile” - se spune că din „școala de solomonari” ies cu unul mai puțin decât au intrat, ceea ce mă face să bănuiesc că, în cadrul acestor „inițieri meteorologice”, se practicau și (simulacre de) sacrificii umane (43, pp. 166-259). g
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
arată epoca genezei acestei legende : când sacrificiul uman era încă prezent în memorie, dar, în fapt, fusese înlocuit deja cu sacrificiul de animale. f) în credințele românești referitoare la solomonari - „cei care poartă vremurile” - se spune că din „școala de solomonari” ies cu unul mai puțin decât au intrat, ceea ce mă face să bănuiesc că, în cadrul acestor „inițieri meteorologice”, se practicau și (simulacre de) sacrificii umane (43, pp. 166-259). g) Cel mai insolit exemplu de probabilă camuflare ulterioară a unor practici
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
practici ale adulților : ca să oprească ploile, vrăjitoarele pun într-o strachină tot soiul de grâne, un ou, cânepă și din toate acestea fac o turtă pe care „de o țin pe cuptor, e secetă” (7, p. 861). La rândul lor, solomonarii alungă furtuna cu grindină folosind „o turtă [făcută] din cel întâi aluat”, pe care o prepară cu „toate bucatele ce sunt pe masă” (20, p. 155). Din aceste fragmente magico-ludice pot încerca să reconstitui un vag scenariu ritual : oficiantul („vrăjitoare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
alungă furtuna cu grindină folosind „o turtă [făcută] din cel întâi aluat”, pe care o prepară cu „toate bucatele ce sunt pe masă” (20, p. 155). Din aceste fragmente magico-ludice pot încerca să reconstitui un vag scenariu ritual : oficiantul („vrăjitoare”, „solomonar”, „popă”, „diacon” etc.) prepară o turtă cu valențe magico-rituale, pe care o împarte („Pita se despică”, „Rupe pâinea-n două”), o bucată fiind consumată în mod ritual, iar cealaltă fiind oferită planetei sau stihiei îmbunate. Recitativul magic rostit de copii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]