22,065 matches
-
în paranteză, nu știu cum ar fi sunat un imn rezultat din inspirația poetului de curte al regimului de odinioară. Sătul de atâtea baliverne, sunt sigur că cetățeanul s-ar fi întors pe partea cealaltă, sforind mai departe, încredințat că tot un somn zdravăn și sănătos e mai bun decât zdrăngăneala bardului... În viața noastră am auzit fel de fel de lozinci. De îndemnuri. Să facem aia; ori, invers, să nu facem aia. Ce nu auzirăm până acum - exceptând versurile imnului național - este
Deșteptarea (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12237_a_13562]
-
a binelea. Nu știu; zic. Dar stau și mă gândesc... Anume, dumnealor, cetățenii în sfârșit,... dacă dânșii, dormind din greu, o dată și-odată, cine știe cum, se trezesc, prin cine știe ce împrejurări, ori datorită căror motive, dumnealor se deșteaptă, cum spune imnul,... din somnul cel de moarte în care îl aruncară teribilii lor inamici, - nu ei, personal, singuri ei pe ei, cum se susține uneori de către cetățenii vânduți agenturilor străine; dacă se vor trezi ei, zic, și dacă, deșteptându-se dânșii în cele din
Deșteptarea (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12237_a_13562]
-
unul pe altul și cu toții laolaltă, pe toți, cu siguranță că, în momentul în care vom da iarăși de greu, - și vom da! - vom cârti, ne vom văita din nou, ca de obicei, cântând să se deștepte românul acela din somnul lui cel de moarte; când el este de fapt gata deștept... deștept tun, putem zice, chiar șmecher! încă din ziua în care Remus și Romulus supseră pe șest, de hoți, din laptele Lupoaicei... Imnul schimbându-se, datorită schimbării în sine
Deșteptarea (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12237_a_13562]
-
München, mesteceni. Măcar vântul din munți în zilele cu ploaie. Trebuie să fie viață înainte de moarte. Călugări budiști pe aeroport așteaptă să fie transportați pe acoperișul lumii. Mă așez mai bine pe scaun. în fața porții zborului meu, las să coboare somnul peste mine, încetișor. Scriitorul Dinu Flămând continuă să-mi vorbească nu aici la București, tot mai lent, mai difuz. O fi fiind viață înainte de moarte? Nu-mi mai simt picioarele, brațele. Nu mai am corp. E bine să dormi. Visăo
Va fi viață înainte de moarte? by Ion Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/12223_a_13548]
-
puțin buni de gură, dar mai eficienți? Numai politicienii, și numai în campanie electorală, sunt interesați de soarta boborului? Numai inșii cu acces nelimitat la posturi de televiziune au ceva de spus? Nu și-o mai fi pierzând nimeni altcineva somnul de grija sănătății fizice și psihice a populației? Numai secta politicienilor și-a talk-show-men-ilor să conteze? Firește că nu. Dar pe lângă bucuria deșănțată a exhibării publice, există și o bucurie a anonimatului. Nu toți intelectualii români suferă de histrionismul cinic
Conferințele Microsoft by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12250_a_13575]
-
dintre ele elogiind o temă sau categorie (vocație) bio-psiho-comportamentală: banalul, gafa, penibilul, impotența. Noțiuni îndeobște negative, cărora Valentin Tașcu nu ezita să le facă apologia în cele mai diverse contexte, apărându-le și ilustrându-le în răspăr, resuscitându-le din somnul dogmatic de idei primite de-a gata. La granița dintre seriozitatea moraliștilor și arta palinodiei, mult cultivatul autor recurge la stratageme varii, cum ar fi schimbarea de semn a axiomelor, nuanțarea sau forțarea unor convenții suspecte de anchiloză sub presiunea
Criticul, eseist și poet by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12254_a_13579]
-
În năframe C-a obosit cernind cu dor În albe coame În curtea ninsa cu iubiri de-acasă. IARNĂ ASTA Și-a scuturat tăgîrța Bunul Domn Și ne-a ascuns destinele sub rogojina Cioplitu-ne-a iubiri de gheata-n somn Să nu simțim cît vor să mai rămînă. Le-a-mpodobit cu flori de așteptare Să plîngă cu petale albe, numărate Urmele șterse, cînd a troienit cărare, Un car cu boi cu osiile-ngîndurate. Sub cerga muta, iarna mai vorbește Din fir ne
Poezii. In: Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
ele, limitîndu-se la recunoașterea lor pe partitura orfică: "Fiind cu mine sufletul clipelor pe care/ nu le-am trăit, gust fără foame numele lor/ nenumit. Mi s-a părut că petrec chinul celei/ ce mă născu și mă hrăni cu somnul din sânii-i./ Doamne, ascultă-mă fără deloc să Te mânii./ Fără de umbra i-o legăn în brațele mele./ Vine o apă trimisă de cine, de unde?/ Suie un înger de care degaba mă sperii./ Nu mă îneacă și nici nu
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
-
bază. Dar de ce acest Ťdecîtť condescendent? Căci chiar așa cum e, Ťcafeauať asta intelectuală, filozofică, savantă, ba chiar subtilă uneori e printre puținele lucruri care ne mai țin un pic treji în trecerea noastră - bună-rea cum e - dintre cele două nesfîrșite somnuri"" (207). De ce mi se pare atît de important accentul pe pathos, dincolo sau mai presus de logos și chiar ethos? Datorită obositei metafore a turnului de fildeș, intelectualul e eronat văzut drept o făptură singuratică, rătăcită în gînduri și insensibilă
" Cafeaua asta intelectuală..." by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/12641_a_13966]
-
duelează, pe viață și pe moarte, după un maniheism amuzant. Nichita e narcisistul, hedonistul, expansivul, apolinicul care se așează mereu în centrul Universului, care dictează, după bunul plac, existenței și ale cărui toane, capabile să transmuteze lumea, îl scutură prin somn până și pe Creator. Ivănescu e câinele bătut, proscrisul, marginalul, exilatul care nu cere decât o clipă de consistență a existenței, călduțul domestic, consolarea contingentului și a banalului și eșuează, lamentabil, într-o "contabilizare a propriei nonexistențe". N.S. monopolizează propria
Adulație în cerc restrâns by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12716_a_14041]
-
și streșini. Acum și le capitonează cu iarbă de la mine. Sunt de un haz nebun cu minusculele lor pliscuri transportând rămurele și fulgi. Oul lor viu le împlinește forma sub gușile bombate. Cu ciripitul lor asurzitor mă ridică dis-de-dimineață din somnul meu scurt de noctambulă fără leac, și le accept serviciul, destul de bine plătit, privilegiul de a vedea, grație lor, soarele răsărind. în vreme ce soarele, camuflat un timp de blocul cam urâțel de peste drum, îl aureolează mirific, eu și pisica rămânem în
Însemnări din balconul botanic by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12761_a_14086]
-
ghici este că traversezi o pădure în noapte, deși nu reușești să deslușești altceva decît reflecția în geam a chipului tău familiar, care arată palid și obosit, ba chiar tîmp. Așadar, mai bine închide ochii și trage un pui de somn: ce va fi va fi." Toți oamenii cu care se confruntase vreodată îl mințiseră. Yoel a descoperit că îl fascina calitatea minciunilor: cum își construiește fiecare persoană propriile minciuni? Printr-un zbor al fanteziei, sau în mod nepăsător, cu dezinvoltură
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
limitele, ca și cum ar face un pariu cu ea însăși. O umbră ușoară, o vagă somnolență coboară asupra conștiinței robuste ca o relaxare. Sugestiile de tristețe și vis se înmulțesc: Ci iată-mă întors acum din vie/ Seara, cînd toate lîngă somn ne lasă./ Să-mi povestesc viața? Cui să-i scrie?/ Tristețea zilei care-a curs ne-apasă./ Grei de păcate ca și mustu-n vițe/ Așa ne-ntrezări din somn aleanul!/ Nainte de-a-i urzi cu-n vis credințe/ Fii toamnei
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
Ci iată-mă întors acum din vie/ Seara, cînd toate lîngă somn ne lasă./ Să-mi povestesc viața? Cui să-i scrie?/ Tristețea zilei care-a curs ne-apasă./ Grei de păcate ca și mustu-n vițe/ Așa ne-ntrezări din somn aleanul!/ Nainte de-a-i urzi cu-n vis credințe/ Fii toamnei, ca și viei tale, Anul!/ Și înfierbîntă-le să dea pe-afară!/ Dar stăruind! Deci stăruie cu totul!/ Nu va-nceta de partea ta să doară/ Marea de vis necontenind
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
Anul!/ Și înfierbîntă-le să dea pe-afară!/ Dar stăruind! Deci stăruie cu totul!/ Nu va-nceta de partea ta să doară/ Marea de vis necontenind înotul!/ Și strugurii din cadă fierb; culeasă/ Și strînsă-i via; somnu-i rege-n casă!" (Lîngă somn). Substratul dionisiac trece în forme de scriitură care-l rafinează, rămînînd doar ca un stimul inițial și nu ca un factor decisiv al rezultatului. Prin reducția directității se realizează un spor al fecundității asociațiilor, a căror spontaneitate pare meditată și
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
mori acuma...", revistarespiro.com); apoi, numeroase sintagme, expresii și locuțiuni, îmbinări stabile (tot un drac, ca dracu, dat dracului etc.); în fine, construcțiile în care, nelegat gramatical, termenul devine o simplă particulă pragmatică (" Stinge dracu lumina aia că mi-e somn!", agonia.ro; "niciodată nu am înțeles cum dracu se hrănesc", sfera.ev.ro). Desigur, multe dintre construcții sînt valabile pentru toate substitutele drăcuielii: sinonime mai mult sau mai puțin eufemistice (naiba), cuvinte - adesea obscene - care evocă eliptic formule de imprecație
Drăcuieli by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12853_a_14178]
-
mai adesea respinge hrana. Trupul ei e mai inteligent decît ea, el e primul care simte cînd ceva nu e în regulă și care dă alarma înainte ca mintea ei să decanteze limpede, precisă, netă, conștiința acelei nereguli: respinge mîncarea, somnul - sau se îmbolnăvește și își pierde vlaga" (pp. 130-131). În Sumbria nu există destine fericite. Singurătatea, eșecul, deziluzia, nefericirea sînt înscrise în gena locuitorilor acestui ținut. Drama lor este cu atît mai mare cu cît fiecare poartă în suflet amintirea
Cartea dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12848_a_14173]
-
și o ștergeau la culcare. Numai mama rămînea să strîngă farfuriile și să le spele. În clinchetele ușoare ale vaselor ori lătratul vreunui cîine răgușit, care nu reușea să tulbure adînca pace a serii de vară, ei, copiii, alunecau în somn cu convingerea nesmintită că totul e în regulă: întunericul gros, mirosul de lapte ușor ars plutind peste sat și mama veghează. Poate și Dumnezeu, își spuneau, și Dumnezeu, sigur, dar El era ceva mai departe..." (p. 172) Ul Baboi și
Cartea dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12848_a_14173]
-
își pierd, săracele, capul și nu mai vor să plece. Bunica: Rămîn închise în tine ca și în cel care nu s-a mai sculat niciodată. știm noi! Tatăl: Și eu am auzit despre vise că, dacă te prăpădești în somn, visul rămîne acolo între tîmple, ca un cristal. " Sau ca un vers nespus pînă la capăt. Extravagantă, potrivită pentru o încheiere, este poezia pictoritei Floarea }uțuianu, corporală, scrisă de "un trup care se dă la cuvinte." Feminismul este clamat ostentativ
Frîna de mînă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12259_a_13584]
-
și în timp ce-mi înghit hapurile, policioarele din bucătărie cu obiecte din colecția mea de ceramică pictată manual. Strălucesc! Doamne, zic, dacă vine un cutremur, zob se fac! Probabil că medicamentele îmi diminuează structura de fatalistă, în loc să-mi inducă somnul. La oameni ciudați, efecte pe măsură, mi-a spus un amic doctor. Mare. Și-l cred. Citesc cîteva pagini din Făt-frumos din lacrimă - despre inventat nici nu a putut fi vorba - și... și... adorm. Cad într-un somn adînc, ca
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
-mi inducă somnul. La oameni ciudați, efecte pe măsură, mi-a spus un amic doctor. Mare. Și-l cred. Citesc cîteva pagini din Făt-frumos din lacrimă - despre inventat nici nu a putut fi vorba - și... și... adorm. Cad într-un somn adînc, ca de sfîrșit sau de început de lume. Aud ca prin vis ceva în legătură cu un cutremur. Sar în mijlocul camerei și mă simt legănată pervers. Se leagănă toată casa ca într-o unduire arăbească. Așa, în ritmurile astea, viața se
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
chestiuni ce nu fac parte din fișa postului.Trebuie numai să bată un număr. Atîta tot. Și eu achit factura. Simplu. Stridența și încăpățînarea vocii aruncă în aer discursul meu. " Și ce să le spui doamnă? Da' chiar n-ai somn?" Aș vrea să-i spun că nu prea am, deși mă tratez, că n-aș vrea să-i sară și fratelui meu care își poate imagina orice de la distanță, că avem doi părinți în vîrstă pe care îi adorăm, că
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
ar fi să dormiți la ora asta, nu să stați călare pe telefon. Dați pace oamenilor. Și ce să le spuneți? Că a fost cutremur? Hai că-i bună! Da' chiar n-aveți ce face? De ce nu luați ceva de somn? Sau citiți ceva. Oamenii nu mai citesc în ziua de azi. Mie, una, nu-mi lipsește Rebusul din geantă, de acasă, de la birou. E nemaipomenit. Dumneavoastră n-aveți prin casă?" Insistențele mele o scot din minți. Nu înțelege cu nici un
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
trebui o întreagă zi. Și oricum, parcă tot de mâine ți-ar fi mai convenabil să ieși, nu?" (Ioan Es. Pop) și "Ușa părea că nu mai fusese deschisă de mult. A scârțăit îngrozitor și păianjenii stâncoși au tresărit din somn. Am intrat. Prin lumină umblau o mulțime de oameni. Felul în care ei mișcau aerul părea ca o muzică. M-am luat după ei. Pe lângă noi treceau în grabă, zilele, nopțile, anotimpurile, anii. (...) Toți grăbeau înainte, cei mai mulți dintre ei nici
Vieți și poee în oglindă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12347_a_13672]
-
vreun partid... Nu mi-a răspuns. A sorbit adânc din pălincă și, după câteva clipe, lăsându-și capul în piept, a adormit. Să fi fost ora terminării emisiunii Andreei Bănică ? Nu știu. Cert este că a început să urle în somn, să se apere de nu-știu-ce cu mâinile și picioarele, să-și frământe trupul ca apucat de friguri... L-am zgâlțâit cât am putut reușind să-l trezesc tocmai când la televizor se trasmitea un reportaj despre vizita în Canada a
Poetul C.Haralampy și Monstrul din Montreal by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12458_a_13783]