542 matches
-
afla la datorie, iar viața tuturor era amenințată de anxietăți primare. O școală de mântuială, fără latină și greacă - însă cu ore de PTAP („Pregătirea Tineretului pentru Apărarea Patriei”) -, încerca să-ți inducă sentimentul utilității publice. România era o țară somnolentă și nebâzâită, afară de muștele din cofetării. Împăcat cu sine, poporul atinsese hegelian pragul postistoriei. Sectorul flegmeitc " Sectorul flegmei" Socialismul ceaușist a fost era celor mai inedite metamorfoze și alchimii. Înghețata cu fistic avea savoarea dulce a castraveților murați, în timp ce Frucola
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
taină ca pe „o comuniune, o unire, un elan ca să-l am și pe altul împreună cu mine”, „un drum cu sens unic”. Ca și monahismul, „elanul eshatologic” al cuplului oamenilor căsătoriți reprezintă un atac direct la adresa calmului prostesc, a dezmierdării somnolente a sinelui, a răsfățului propriu, a divorțului mut față de ceilalți, a sofismelor inteligenței, a capriciilor și tabieturilor personale de tot felul. Căsătoria trăită în Biserică depășește stadiul estetic, deci simpla experiența adjectivală a iubirii. Monahismul vine doar să-i tâlcuiască
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
nu e exteriorul eului, cel pe care îl vede afară, în stranietatea transcendenței. Altul e imaginea de sine care, abia acum, întemeiază identitatea revelând-o în diferență, la distanță. O interioritate pură care se dă în imaginea incipientului, în odihna somnolentă - maternă - a premanifestării. Deasupra se vede peisajul conturat al deja-existentului, apariția în lumină a unei imagini la care ochiul participă aproape vegetal. Se pune în vedere cu insinuanța clarității. Totuși, o imagine oblică văzută prin lumina răsfrântă; întunecarea nu închide
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
existența ei trecută și din personalitatea nimicită." La o primă impresie, semnificația apare metonimic în aderarea "personală" la obișnuința de interior a fleacurilor domestice. În fapt, recompunerea decorului familiar și definitoriu trezește în Lenora o zvîcnire de orgoliu, un sine somnolent și anihilat în noua postură. Dintre termenii pe care (psih)analiza îi poate exploata, tocmai datorită aparenței lor neutre, "sertarele"apar desigur, ca semne exterioare, materiale, pentru pliuri ascunse, inavuabile, ale sufletului personajului. O tematică a ascunsului întunecat, a subteranei
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ca mobilă, produc impresie bună. Uneori, privirile sunt mai elocvente decât cuvintele rostite. Limbajul disimulează adesea gândurile, pe când ochii exprimă direct, nemijlocit, fără ambiguități viața noastră interioară. Privirile sunt felurite: pe furiș, printre gene, pline de seducție, fermecătoare, ambigue, aparent somnolente, în care se ascunde o forță latentă, o veghe lucidă, o exprimare a ceea ce este important. Pentru bărbat cea mai plăcută privire este cea strălucitoare de beatitudine a femeii iubite, care iubește la rându-i, privire care iradiază din interior
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
oară, am Întredeschis ochii și am fost șocat să văd cum călugărul administra cu toată forța o lovitură cu o vargă plată de lemn pe spatele -prosternat pentru această ocazie - al unei victime sau alta. Când unul dintre noi devenea somnolent sau când mușchii se blocau În crampe dureroase, ori atenția divaga spre altceva decât relația directă cu trupul, călugărul-santinelă se oprea În fața studentului respectiv și, uneori chiar la cererea acestuia, lovea ager, iar acțiunea părea să aibă efectul unei treziri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
De pe câmpia mea, nu mai arunc/ cu fluturi mari, acolo unde ești, să-mi afli/ frumusețea// Așa voi muri uitând Hesperara...” (Uitare). Poate cel mai bun volum de versuri al său, Gențiane (1979), impresionează prin ritmul halucinat, intens ori, dimpotrivă, somnolent, al confesiunii, prin regăsirea (parțială) a unei inocențe a emoției. Poeziile, majoritatea mai scurte - elegii, „prevestiri”, „inscripții” ori „amurguri” -, alcătuiesc un fel de jurnal de emoții și imagini fulgurante, în care se citește, printre rânduri, aceeași dramă a pierderii fiului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
am citit celor doi un frumos pasaj, asta pentru a-i trimite într-o necesară tăcere, de ascultare și reflexie: Înalta erudiție a unui om de idei merită stimă. La tribună însă, vorbirea lui albă de instrument de precizie devine somnolentă. Cărțile scrise de el aparțin altui om. În fața oamenilor, el nu știe să provoace magnetismul sălii, lucru în care reușește un actor talentat. Erudiția, așadar, nu e de-ajuns. I se cere o doză de lirism cenzurat, de căldură, chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
taină, doar poala cerului în care zboară suratele păsării în popas pe masa lui mai înseamnă idoli cu înfățișarea fulgerului solemn, a focului cu para semnului de întrebare. Și deodată, la fel ca și picătura de apă, cercul din mintea somnolentului înțepenit pe scaun se rostogolește nestingherit în sensul gravitației. Și cum altfel, când orbita asta din lăuntrul neuronului lui se învârte vicios, pe când copacul de lângă el, cu misterioasele cercuri concentrice, rămâne virtuos, nesupunându-se capriciilor care calcă în picioare demnitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
primul rând politic: el trebuie să elibereze poporul din robia romană. Exasperat de pasivitatea lui Isus, Iuda hotărăște să-l provoace, să-l mobilizeze și pentru aceasta Îl dă pe mâna Sinedriului. Intenția lui era de a-l face pe „somnolentul”, pe „liricul” Isus să-și dovedească mesianitatea. Dar s-a Înșelat. Isus a preferat moartea pe cruce revoluției naționale. Această imagine a unui Iuda patriot, Înșelat În așteptări, devine recurentă În literatura modernă. MG: De ce se vrea acum reabilitarea lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
sunt idei propriu-zise, deoarece nu au claritatea și aspectul paradigmatic al acestora! Ele, intuițile poetice, tresar și se mișcă, confuz și contradictoriu, Într-o zvârcolire cel mai adesea respingătoare pentru spirite mai puțin răbdătoare, mai puțin „curajoase”, ca niște șerpi somnolenți În cuibarele lor, dacă vreți, sau ca acele animale oarbe care ies din coaja lor, Îmbăiate, Încleiate În sucuri și resturi de ouă sau placente, oricând apte de a recădea În neant sau Într-o moarte, În neființa ce, În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
visul/ Ca o enormă plantă de apă/ În care oasele lustruite sunt ace de cusut/ Blănurile oceanelor pentru totdeauna” (Peisajul necunoscut). T. trece cu naturalețe dintr-un regim într-altul al imaginii, dintr-o tonalitate într-alta, de la ritmurile largi, somnolente, la rupturile violente, de la cruzime la delicatețe sau umor negru, de la detașarea lucidă la cel mai intens lirism, de la plonjarea hipnotică în vis la ieșirea tumultuoasă din apele amniotice ale sinelui: „memoria întoarsă din apele tulburi/ Ca un crin de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
mîneci de lustrină încheiate jos, adresînd, într-un discurs funebru, cuvinte drăgăstoase campanulei retezate. Și, în fața acestui suveran atît de complex, cu gusturi subtile pînă la chintesență, un popor de țărani aspri, abia ieșiți din sclavia turcă, al cărui patriotism, somnolent în 1877, cînd armatele ruso-române se băteau pe pămînt bulgar, era acum exploziv, cu ieșiri sălbatice. Elita adică cei care, ridicați de la coarnele plugului, ajunseseră orășeni ce exercitau profesiuni liberale și se dedau politicii nu forma decît o poleială subțire
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Sfîntului Scaun dorința de a redeveni catolic și obținuse favoarea ca, această întoarcere la vechea credință rămînînd secretă, să aibă posibilitatea de a participa la ceremoniile oficiale ale bisericii bulgare... După festivitățile de la Tîrnovo, Sofia, în loc să-și regăsească acel calm somnolent al vacanțelor, a cunoscut o recrudescență în activitatea parlamentară. Era preludiul savant orchestrat al simfoniei în sensul literal grecesc al cuvîntului greco-sîrbo-bulgare. Corifeii bîlciului politic bulgar, de la tribuna Sobraniei, ca și în coloanele ziarelor, deplîngeau în unanimitate soarta tristă a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
seară și înnoptare. Scăpătarea soarelui aduce revelarea fiarei neantului, ceea ce a condus la decodarea scenariului inițiatic în cauză drept „confruntare dintre forțele luminii și cele ale întunericului”. Poziția nefirească a leului dormind ține de inversarea principiilor, dezordinea lumii și inerția somnolentă a haosului sunt întrupate în felina atipică pentru acest areal geografic. Lupta strânsă cu leul se încheie în „cap de sară”: „Când fu soare pe apus,/ Rupsă june pe leuț/ Cum îl rupse,/ Jos îl puse;/ Zgardăalbă-n cap i-o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
principiului creator, pe cale să fie revigorată. Trecerea pe la apa dintre lumi provoacă hierofania zoomorfă și abia acum flăcăul primește șansa de a actualiza gestul arhetipal al săgetării din genunchi. Cerbul, asemeni leului, este găsit dormind, fapt ce se datorează latenței somnolente specifice spațiului neordonat, precosmic. În mod din nou asemănător colindelor în care leul întrupează stihiile, cerbul zace sub un element vegetal, învestit cu simbolistica Arborelui Cosmic. Prezența fiarei la rădăcina lui axis mundi sugerează neantul anterior creației și convertirea energiilor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
contră, drept urmare, creșterea vegetației utile”. Dar atât mărăcinii, cât și florile care cotropesc trupul tinerei în colindele de fată mare au, ca și somnul, o trăsătură malefică și încearcă să lege „magic ființele, izolându-le de spațiul cosmizat”. Smulgerea din cadrul somnolent și oprirea creșterii agresive a vegetației apelează la resursele magice, căci tânărul: „Să-l deștepte, nu cutează,/ Să mi-l scoale, nu se-ncrede,/ Bagă mâna-n sân, la piele,/ Scoase o verde tabachere,/ Tabachere cu tabac,/ Dete Murgului la
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
atenți la ei. Fiecare își administra singur supraviețuirea, fiecare se concentra asupra lui însuși și asupra apropiaților săi. Resemnarea, duplicitatea și decizia spontană de a îndura totul în tăcere țineau loc de morală și de instinct politic. După revoluție, organul somnolent al judecății a devenit insomniac. Am redescoperit voluptatea uitată a opiniei critice, satisfacția de a amenda, de a pune la zid și de a cere socoteală. Tranziția a devenit apogeul plăcerii de a bombăni. Toată lumea judecă pe toată lumea, toată lumea valorifică
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
realitate, un nimb, revelația TV pune în valoare o minus realitate. Supra-realul televizat e mai puțin decât realul. E realul în versiunea lui strict vizibilă, fără subterane și sublimități: o suprafață multicoloră și indiscretă, care se consumă fie isteric, fie somnolent. Există, totuși, televiziuni rele și televiziuni mai puțin rele. Există, chiar, și televiziuni bune. Cât despre mine, trebuie să admit că, oricât aș bombăni, mă uit nepermis de mult la televizor. A sta la televizor Nu toată lumea „stă“ la televizor
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
a lungul malului stâng al Adigelui. Ajunși acolo, băieții și-au scos încălțările și au început să bălăcească prin ghiolurile Adigelui. Căutau pietricele de râu aplatizate și se întreceau în a le azvârli razant pe deasupra apei, pălmuind râul mocirlos și somnolent. Spre amiază a sosit pe neașteptate don Calabria împreună cu contele Francesco Perez. S-au adăugat grupului de excursioniști în sărbătoare pentru a servi prânzul la pachet. Terminându-se masa frugală, băieții au roit-o îndată spre pajiște. Don Calabria, cu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ei e mai bătrîn decît ea, unul dintre copiii lor e bolnav) nu explică întru totul actul ei. Explicațiile astea nu țin fără un element suplimentar care să le fixeze, iar elementul este acea absență implicată în frumusețea ei, ceva somnolent și vegetal și flasc. Ce-o atrage pe Barbara este tocmai acel ceva : 1. Jurnalul unui scandal, Editura Polirom, 2007, traducere de Luminița Marcu. obsedații au nevoie de un gol (sau, în fine, de posibilitatea unui gol) pe care să
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
coniacul în pahar, spusese ceva necuviincios. Caterina, întrebată din ochi, îi răspunse încet: "Du-te să repeți pentru mâine, n-ai nimic de făcut aici..." Era vorba probabil despre episodul cunoscut mai târziu ca noaptea de cristal. Nel, căreia, deseori somnolentă, îi era greu să se concentreze, ar fi trebuit să obțină o medie de 8,50 din 10 puncte ca să fie admisă. N-a avut decât 8,33. Sofia, admisă cu 9,50, îi servi, la fel de bleagă și acum, compătimirea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
percheziționat. Niciun document compromițător nu a fost găsit asupra lor, dar asta nu făcu decât să le înrăutățească situația. Ce făceau ei împreună de vreme ce, dacă nu foloseau un cod, nu puteau comunica unul cu altul? "Poezia e un cod", admise somnolent Arcadi. Ofițerul, care vorbea rusește, se interesă pe un ton monden: "Și despre ce discutați în acest cod, dacă îmi pot permite?..." "Ah, despre o problemă delicată. Omenește, foarte complexă..." "Îmi închipui. O să dați explicații mai pe larg la ambasada
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
tine care poate ar deveni amor... dacă... ei bine, dacă nu m-ai iubi tu pe mine. (s.n.) Eu singur nu știu cum să-ți descriu simțirea ciudată care-mi răcește inima, adică nu mi-o răcește atâta cât mi-o face somnolentă. Nu am dorințe și tu m-ai învățat de-a le avea... Îți pare ciudat asta... dar și mie. Pare că te-aș săruta... dacă nu m-aș teme că mi-ai da sărutarea înapoi; parcă te-aș iubi... atunci când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pentru tine care poate ar deveni amor... dacă... ei bine, dacă nu m-ai iubi tu pe mine. Eu singur nu știu cum să-ți descriu simțirea ciudată care-mi răcește inima, adică nu mi-o răcește atâta cât mi-o face somnolentă. Nu am dorințe și tu m-ai învățat de-a le avea... Îți pare ciudat asta... dar și mie. Pare că te-aș săruta... dacă nu m-aș teme că mi-ai da sărutarea înapoi; parcă te-ași iubi... atunci când
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]