1,164 matches
-
noi va înflori./ La căpătâiul cerului o stea/ Înmugurită pentru noi va sta / Din raze limpezi să ne facă drum/ În lumea unde negurile iernii/ Clădesc albastre mănăstiri de scrum/ În care toacă luna de vecernii...”. Alteori adâncimile subconștientului sunt sondate în căutarea unei identități autentice. Sub suprafețe calme, eul profund apare, nu o dată, devastat: „Mi-e sufletul o năruire de statui,/ Le-aud cum cad, fărâmă cu fărâmă,/ Vecii de vis în mine se dărâmă,/ Făclii aprinse-n templul nimănui
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
confină cu figura (opusă polemic) a spiritului. Ambii poli ai operațiunii de transgresie sunt reprezentați fără nici o urmă de retorică a exhibării eului, ci - cu toată personalizarea gramaticală - în registrul moral și estetic al impersonalității suverane. Retras în cochilia sinelui, sondat cu tranșanța și transparența autospecției blecheriene, solitarul se contemplă de la distanță, cu o totală răceală: „...pot să mă uit la mine de departe. /așa cum aș privi un mort”; „și tu departe de toate acestea. / dincolo de propriile gesturi. îndeplinite reflex. / cauterizându
POPA-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
drept contestație de factură politică, aceștia menținându-se, în general, într-o rezervă prudentă față de un tip de dramaturgie „ce tinde spre alegorie prin poetizarea elementelor concrete ale vieții cotidiene” (Constantin Cubleșan). Seria de piese incluse după 1990 în volume sondează noua societate contemporană din România, surprinzând diverse ipostaze ale omului „postrevoluționar”. Își fac astfel apariția fostul disident care, pe parcursul căutării manuscriselor confiscate, devine conștient de pierderea suferită pe plan individual (Celula poetului dispărut), scriitorul transformat peste noapte într-un mărunt
NAGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288349_a_289678]
-
Impresii din Italia (I-II, 1930-1938), Peste hotare (1931). El este un descriptiv, care nu știe totdeauna să aleagă semnificativul, povestind cam fără nerv și plutind nu o dată în generalități exclamative. Se simte totuși prezența filosofului și a moralistului, care sondează dincolo de aspectul „turistic”, producând reflecții interesante, bunăoară asupra specificului unei țări sau numai al unui loc („l’esprit d’épargne” al locuitorilor din Lyon), asupra modului de viață al unor comunități (meridionalii napolitani) sau a excepționalei concepții urbanistice italiene. Filosoful
PETROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
veritabilă vocație pentru nefericire, confirmată de eșecul familial și de stigmatizarea fizică. Dacă personajul lui Preda mai mult problematiza detașat decât suferea, protagonistul de aici nu are aptitudini de cazuist al culpabilității morale, ci este o fire poetică ce își sondează trecutul prin insistente incursiuni anamnetice și prin reverii. Întreg romanul e, de altfel, bazat pe reverberații poetice, textul fiind contrapunctat de pagini poematice. Prozatorul apelează la folosirea persoanei a doua singular, procedeu care permite o serie de suprapuneri: planul real
PARASCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
cu jurnale și scrisori, cu inserturi onirice și cu scene emblematice, cu discuții despre structura narativă și raportul ei cu valorile existențiale, ironic, captivant. Rochia de crin reunește trei nuvele, fiind semnul unei maturizări analitice și naratologice. Fiecare dintre nuvele sondează conștiința abisală a câtorva tipuri și utilizează câteva procedee narative moderne. Micuța este cea mai bună nuvelă și, probabil, ceea ce a scris mai bine K. Într-o alternare de monolog interior, confesiune către un terț și descriere de interioare, peisaje
KENERES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287707_a_289036]
-
detaliilor, a conversațiilor. În Blandine tema rămâne aceeași: bătălia interioară dintre întunecatele pulsiuni ale senzualității și cenzura conștiinței morale. Însă valoarea romanului nu constă nici în conflictul etic, nici într-un itinerar epic, ci în subtilele intuiții ale autoarei, care sondează psihologia Blandinei, surprinsă în episoade revelatoare, unde intervine contrapunctul naratorului. Și această scriere e memorialistică în haina ficțiunii: o suită de evocări plastice și sensibile ale unor existențe reale, prieteni, rude, profesori, guvernante, muzicieni, pictori, călugărițe, surori de caritate, clerici
MILLER-VERGHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
64, p. 345). Observați că, atunci când presăm centrul limbii, stimulăm punctele zonei 1, la fel ca în cazul degetului mare de la mână sau de la picior. Punctele reflexe din zona 1 a limbii corespund gâtului, cefei și coloanei vertebrale. Dacă deplasați sonda spre stânga sau spre dreapta, intrați în zona 2. Mai mișcați puțin spre partea laterală a limbii și ajungeți în zona 3. Veți fi surprinși să găsiți o mulțime de puncte dureroase pe limbă, în timp ce acționați asupra diferitelor zone. Apăsarea
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
frământat de dileme privesc moartea, absolutul, existența lui Dumnezeu. Într-o lume pecetluită de „veșnica taină”, omul, „finit” în alcătuirea lui, nu poate decât să bâjbâie printre atâtea lucruri „insondabile și minunate”. Tot ce obține el este un „sens împăienjenit”. Sondând cu încăpățânare insondabilul, vânătorul de năluci, care nu-și pierde simțul relativității, scapă de anxietăți și printr-un surâs nastratinesc, prin (auto)ironie, dar mai ales prin replierea în credință. Dacă filosofarea se pierde în prelungi bâjbâiri printre indescifrabile noime
ACTERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285158_a_286487]
-
separare nu există. Planul înclinat al evoluției eroului e contrabalansat de admirabila coerență a întregului. Plăsmuindu-l pe Philip Marlowe, Raymond Chandler a acceptat să limiteze la un singur unghi de vedere și la o singură sensibilitate posibilitățile de a sonda lumea. La început, în povestirile „de încălzire”, intenția de a crea un erou „stabil” era cvasiinexistentă. Frecventa schimbare a numelor protagonistului arată o slabă preocupare în acest sens. Narațiunea la persoana întâi prezintă avantajul exprimării directe, al comunicării instantanee, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
personajele se dau deoparte și cititorul e invitat să descopere interstițiile unei realități alternative. Fără a fi prea numeroase (ele nu trebuie confundate cu descrierile ce au un rol bine determinat în economia narațiunii), astfel de secvențe lărgesc dimensiunea lumii sondate de autor. Nesfârșitele drumuri străbătute de Marlowe în căutarea vinovaților, deplasările aparent capricioase pe drumurile unei Californii suspect de ploioase se relevă a fi doar firimituri din marele desen universal. Aparentele îndepărtări de linia roșie a evenimentelor întăresc atmosfera de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Pătrășcanu și Badale au convenit ca prima victimă să fie Radu Constandache, ferindu-se de vârfuri pentru a nu crea vâlvă. De asemenea, i-au ales ca și complici pe Pop, Andreev și Bârjoveanu, urmând ca Străchinaru și Iftode să sondeze starea de spirit a celorlalți deținuți. Spre sfârșitul acțiunii din Târgu Ocna, Pătrășcanu a aflat că Șleam nu avea încredere în el, motiv pentru care încă din decembrie 1950 i-a dat sarcina lui Bârjoveanu de a-l fila. În
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
despre mecanismele de apărare, și precizează motivele atacurilor la care a fost supusă. Într-o perioadă în care valoarea unui psihanalist se evalua în funcție de distanța dintre suprafață și obiectul explorărilor sale, într-o perioadă în care tendința era de a sonda tot mai adânc inconștientul, introducerea eului li se părea suspectă multor specialiști. Or, A. Freud susținuse ideea că poziția psihanalistului „trebuie să fie echidistantă între sine și eu, între suprafață și abisuri”. „A fost o eroare, scria ea, să credem
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
bine să nici nu aducem în acțiune vreun asemenea erou (M. Zaciu, Pasagerii de pe corabia beată); sau: a cânta în poezie bucuria și elanul tineretului este greu, fiindcă multe poezii slabe au circulat pe tema aceasta - hai mai bine să sondăm îngrijorarea, exasperarea, macabrul, de care se însoțește în genere imaginea războaielor. Pe calea aceasta s-a strecurat însă, fără voia noastră, îndoiala de însuși succesul imensei bătălii pentru pace dusă azi de milioane de oameni de pe întregul glob (A.E.
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dur. Femeia care cu trei zile mai înainte se întorsese la Moscova, simțea pentru mine curiozitate. Iar curiozitatea ei ne procura o legătură vie, bine jucată, de la început și până la sfârșit, fără riscul dragostei. Ca într-o scufundare submarină, mă sonda cu trupul ei, îl explora pe bărbatul care o intrigase, creându-și o amintire asemănătoare celei a unei țări exotice, care lipsește experienței ochilor noștri. Nu venise în ultima noapte de dinaintea plecării, avea „prea multe valize de umplut“. Avusesem vaga
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
-l respinge pe cel căruia nu-i sunase încă ceasul... Marelst, cu siguranță, îi observă privirea sau poate ghici că originea lui displăcuse. Seara, așezat lângă focul din campament, vorbi cu vocea aceea egală și surdă cu care disciplinarii, șușotind, sondau trecutul vieților lor, care păreau, de la o zi de răgaz la alta, tot mai străine, trăite parcă de altcineva. În toiul povestirii, temându-se desigur de tonul ce aducea prea mult a spovedanie, avea să se oprească, pentru a anunța
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
legătură între vechi și nou, un pisc între două mentalități, între două moduri de a fi, încercând să transforme, păstrând însă echilibrul stării de suflet și minte al contemporanului său? Așa-zisa necredință - Lucien Febvre o explică foarte bine după ce sondează opera lui Rabelais - e caracteristică omului de litere, artistului, cărturarului, care trăiește în medii ostile unde neîmplinirea generală ar trebui să atragă după sine neîmplinirea particulară. Să revenim. Interesându-mă de conștiința unui model de unitate culturală europeană, adică de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și universală, aprecierile de până aici vor fi reluate și aprofundate cu intenția de a cuprinde cele mai de seamă idei și tendințe ce străbat Europa în Secolul Luminilor și, cu deosebire, particularitatea acestora în aria central-sud-estică (unde vor fi sondate deopotrivă deschiderile spre universal), imaginea spațiului centro-răsăritean în cultura occidentală, precum și marile interferențe urmărite prin receptarea și articularea știrilor, prin rolul memoriilor colective în difuzarea ideilor politice, prin circulația cărții - devenită factor de cunoaștere și apropiere -, în fine, prin celebrele
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
rezistență - cum spune Roland Mortier -, mereu o teză și o antiteză, un Umanism și un anti-Umanism, sau, un homo europaeus și un anti-homo europaeus, adică unitate, de-o parte, disoluție, de alta. Răspunsurile nu sunt întotdeauna mulțumitoare, chiar și atunci când sondăm faptele bune. Spiritual, omul a câștigat de fiecare dată o experiență nouă. Iluminismul, cu ideile sale de înălțare, a fost cutremurat de o mare revoluție, la fel cum Renașterea, cu umanismul ei atotcuprinzător a fost zguduită de o reformă religioasă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Timișoara. Autoarea a lucrat pe bază de izvoare primare, apelând în primul rând la fondul Acta Typographia Illyrica, Z 715 de la Magyar Orszăgos Leveltăr din Budapesta (Arhiva Statului Ungar), fond pe care, parțial, am avut și noi ocazia să-l sondăm în perioada studiilor efectuate în capitala ungară. Să amintim aici și cercetarea lui Kirăly Péter, „Zur Frage der Osteuropäischen Schriftsprachen...”, în volumul Typographia Universitatis..., pp. 35-43. Corespondența a fost editată de VĂczy J. în vol. IX. al culegerii Kazinczy Ferenc
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
femei, temerile și repulsiile cele mai puternice. Simbolismul său este totuși pozitiv, deoarece întruchipează, mai ales în China, înțelepciunea, capacitatea de a cunoaște viitorului și cunoașterea în general. Orb și trăind în locuri întunecoase, indică, în vis, necesitatea de a sonda propriul sine pentru a găsi adevărul sau soluția. Invită subiectul să își depășească angoasele și să își înfrunte demonii pentru a răzbate la lumină. Cal Calul simbolizează extraordinara putere a energiei pulsionale. Evocă înflăcărarea, forța, elanul, dinamismul, dorința. Considerat drept
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Brâncuși, lucrări ce îl vor consacra ca un cercetător pasionat al vieții și operei acestor artiști. Atras de insolit, articolele sale pe teme literare (despre Ion Barbu, Mateiu I. Caragiale) sunt construite în jurul amănuntului necunoscut îndeobște, dar întotdeauna revelator. Altele sondează tărâmul de întrepătrundere a artelor (Arghezi desenator, Rolul și contribuția lui Bolintineanu la înființarea și dezvoltarea artelor plastice în Principatele Române). La vârsta senectuții, debutează în proză cu volumul Jaf în dragoste (1993), prefațat nu întâmplător de un poet, Ștefan
BREZIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285881_a_287210]
-
acelea ale unui reporter care acumulează materie factologică nestructurată narativ și transparentă moral. O preferință constantă merge către „microsioane”, compuneri de mici dimensiuni, eterogene tematic, cultivând cu precădere mijloacele expresive ale satirei și parabolicului. Romanele lui B. își propun să sondeze, problematizând în sfera „eticului socialist”, diverse medii, începând cu cel rural și terminând cu acela artistic. Deși evident mediocră, această literatură a beneficiat de ecouri critice pozitive, un dosar al receptării putând fi simptomatic pentru limbajul dublu al criticii literare
BARAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285618_a_286947]
-
psihomorale se raportează la funcțiile inconștientului, proiectându-se către viitor. Ele privesc realizarea, satisfacerea pulsiunilor primare ale individului, precum și descărcarea tendințelor agresive ale acestuia. În cadrul tipurilor umane active se disting următoarele forme: 1. Tipul pasional Acesta este tipul aventurierului care sondează necunoscutul. Neliniștit și instabil, el este Într-o permanentă mișcare, e mobil, agitat, dornic de a pleca, de a căuta, incapabil de a se putea fixa Într-un loc anumit. Acest tip psihomoral este dominat de pulsiunile inconștientului. El este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
care ilustrează pulsiunile nconștientului, refuzând prezentul și proiectându-se În viitor. Aceste aspecte sunt reprezentate sintetic În schema ce urmează: Tipul educatorului (conservator, orientat către trecut, este sub influența supraeuluiă Tipul eroic (Împlinește valorile ideale ale supraeuluiă EUL Tipul aventurier (sondează necunoscutul și e dominat de pulsiunile inconștientuluiă Tipul revoluționar (reformator, orientat către viitor, aflat sub influența inconștientuluiă Se poate remarca faptul că tipurile psihomorale prezentate sunt determinate În principal de Înclinațiile psihologice ale eului personal, care manifestă o anumită tendință
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]