3,952 matches
-
astăzi. Se pare că scrieți în fiecare zi, versurile au o cadență aleasă, a cuvintelor, precum a unor valuri interioare. Nu poate fi evitată o oarecare monotonie în strădanie, dar sunt numeroase și momentele de spontaneitate tinerească. Transcriu aici un sonet intitulat chiar Cântarea sonetului, spre a arăta fibra suavă și fragedă a talentului dvs., dar și a sublinia, într-un singur loc, e drept, cum se poate prăvăli, fie și numai în acel loc splendoarea, doar pentru că având nevoie de
Actualitatea by Monica Patriche () [Corola-journal/Journalistic/8222_a_9547]
-
scrieți în fiecare zi, versurile au o cadență aleasă, a cuvintelor, precum a unor valuri interioare. Nu poate fi evitată o oarecare monotonie în strădanie, dar sunt numeroase și momentele de spontaneitate tinerească. Transcriu aici un sonet intitulat chiar Cântarea sonetului, spre a arăta fibra suavă și fragedă a talentului dvs., dar și a sublinia, într-un singur loc, e drept, cum se poate prăvăli, fie și numai în acel loc splendoarea, doar pentru că având nevoie de o singură silabă, n-
Actualitatea by Monica Patriche () [Corola-journal/Journalistic/8222_a_9547]
-
endecasilab,/ M-au însoțit Petrarca și cu Danti,// Dar sufletu-mi cucernic și prea slab/ S-a dizolvat în strofa lui divină/ Și a zidit un înger de lumină." Fără acea mică lăbărțare într-un și cu copilăresc de răsfăț, sonetul atinge în rest un sunet pur, ca și altele, din cărți și din cea mai proaspătă recoltă de formă fixă, a anului 2008. (Florica Gh. Ceapoiu) * Am citit cu interes articolul d-nei Valeria Manta Tăicuțu pe marginea volumului de versuri
Actualitatea by Monica Patriche () [Corola-journal/Journalistic/8222_a_9547]
-
cel care, prin organizarea "Zilelor Voiculescu", "a știut să mențină în actualitate opera și personalitatea" marelui scriitor, sau volumul Cu gândul la V. Voiculescu, semnat de George Pațurcă, unde criticul este interesat de capitolul privind amiciția "princiară" dintre autorul Ultimelor sonete... și Nadeja Știrbey. Dar nu numai atât. El rediscută volumul Urcuș, zăbovește asupra Dramaturgiei inedite a lui V. Voiculescu și asupra "ocazionalelor" - toate publicate în ediția întocmită de Roxana Sorescu. Liviu Grăsoiu este atras de inedite, ca cele de mai
Critică de întâmpinare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8337_a_9662]
-
gimnastică în timpul orelor de plimbare din pușcărie și spunea optimist: "Nu murim!". Fusese arestat la virsta de 74 de ani. După ce a fost eliberat a mai trăit un an bolnav și în sărăcie. N-a apucat să vadă publicate Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare... Suprarealistul Gellu Naum, interzis din 1948 pînă în 1968, a trăit în toți acei ani de pe urma traducerilor. Constantin Noica a avut domiciliu obligatoriu la Câmpulung-Muscel din 1949 pînă în 1958, an în care a fost arestat
Borges umilitul și Arghezi comersantul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8544_a_9869]
-
roman intitulat Un bărbat înamorat. Tema preferată a scriitorului german laureat al Premiului Păcii este veche de cînd lumea, are parte și de un episod biblic, străbate o întreagă fîșie, foarte riscantă din punct de vedere estetic, a istoriei literaturii. Sonetele lui Ronsard, romanele lui Nabokov, Jorge Semprun, Gabriel Garcia Márquez, Philipp Roth stau mărturie nefericitei și celei de pe urmă iubiri pentru o mult prea tînără femeie, a unui bărbat trecut de pragul senectuții... Copios recenzat deja înainte de apariție, romanul lui
Început de primăvară literară by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8640_a_9965]
-
Nicolesco, căreia îi datorăm și acest florilegiu comparativ care a statornicit o nouă conștiință de sine a genului, reașezat în statutul de mare artă. Definiția magistrală dată liedului de Mariana Nicolesco: «Îngemănare a poeziei cu muzica, acesta e scurt ca sonetul și implică o linie muzicală ca în belcanto. Cuvântul e suveran, cuvântul purtător de sens în cel mai înalt grad, care pe unda muzicală ne răscolește sufletele prin subtilitatea trăirii, prin intensitatea ei, prin miracolul artistic pe care-l săvârșește
Mariana Nicolesco și deceniul renașterii liedului românesc by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84212_a_85537]
-
A dat-o și pe balcanisme, și pe braziliene - astea i s-au potrivit mănușă; cu bosanovele sale a însuflețit statuia poetesei suedeze Karin Boye, a primit și câteva premii culturale. Melodiile le-a cântat și în limba română, folosind sonetele lui Eminescu. Le-a înregistrat și la Radio România, acompaniat de Laurențiu Cazan, a fost și la TVR, la « Atenție, se cântă! », ba și în turneu. L-am găsit acasă, printre mii de discuri, pus pe glume, dar și lucrând
Muzicieni români din diaspora (III) by Doru Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/84234_a_85559]
-
text căruia i-a descoperit valențe paradoxale, deoarece rareori claritatea unui asemenea discurs, pe care l-am numi tragic, să poată induce o pace filosofică. Partea a doua a recitalului a schimbat registrul trecând pe un repertoriu pur romantic: Liszt - Sonetul 123 (Petrarca), piesa nr. 6 selectată din cea de a doua suită a ciclului Années de pèlerinage, în care pianistul a realizat momente care au generat stări emoționale de mare subtilitate; a urmat un triptic chopinian: Valse brillante op.34
Recital Sandu Sandrin by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84264_a_85589]
-
De altfel, regulile unui joc, joc agonal sau de hazard, ca și, de multe ori, artistic, sunt cu atât mai stricte cu cât sunt mai absurde sau mai stranii (ca, exempli gratia, -n poezie, existența unor forme fixe: glossă, rondel, sonet, ș.cl.), mai gratuite, mai, adică, fără noimă (care devine unica lor normă), -, fără necesitate, alta, decât una convențională sau formală." (pag. 112) Nu e de crezut, totuși, că arta palindromului se poate preschimba, la vedere, într-un asemenea spectacol cu
"Din iluzie, eclips" by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8005_a_9330]
-
eile este "unul dintre cele mai mari poeme compuse în orice limbă vorbită în insulele britanice". Totodată, dornic să convingă întregul public nevorbitor al galezei scoțiene că acest ultim poem-cântec al lui William Ross este comparabil, prin calitatea sa, cu sonetele shakespeariene, Derick Thomson afirma, în 1989, în eseul citat, că este "cel mai nud și mai pustiit dintre cântecele sale de dragoste, cel mai dezbărat de podoabe stilistice superflue... lipsit de orice bravadă... scurt și întrutotul controlat, astfel încât emoția generată
William Ross - iubirea ca fataliate by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/6918_a_8243]
-
Sigur e că-i asasinează mijloacele. Ce să mai scrii despre amorul nemuritor, după așa sfîrșit de poemă? Sfîrșit de carte - ce carte! mic depozit de ironie gentilă, licărind ademenitor și viclean, ca ochii treji ai unei figuri îmbătrînite. Un sonet în paisprezece poezii, înviind forma fixă cu însăși revolta împotrivă-i. Unu și Doi nu se adună, nu se scad, între ele nu intră nici o aritmetică. Nu sînt numere, ci exerciții la start, puțin înapoia liniei. Pentru generația căreia i-
Linia de pornire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8155_a_9480]
-
italiencele Elena Contin - flauto dolce și Cecilia Loda - mandolino barocco; în program, lucrări din creația lui Antonio Vivaldi l 8 mai, ora 19, Colegiul „I. Vidu“, muzică de cameră cu Cvartetul transilvan l 10 mai, ora 19, Colegiul „I. Vidu“, Sonetele pentru vioară și pian ale lui R. Schumann, interpretate de Liviu Prunaru și Horia Mihail l 11 mai, ora 19, sala Colegiului „I. Vidu“, recital de percuție, muzică contemporană l 12 mai, ora 19, Colegiul „I. Vidu“, concert simfonic dirijat
Agenda2006-17-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284921_a_286250]
-
prețul cuvintelor.// Fericirea intră și iese pe geam ca o frânghie de rufe./ Te rog să mă ierți, nu pot să-ți mai țin loc de gânduri” (p. 16). Un poem pur și simplu splendid, construit pe o structură de sonet, care suspendă comentariile. Deși respectă descrierea formală pe care am încercat s-o sintetizez mai sus, acest Măsurat, cântărit, împărțit își lasă în urmă rețeta. Comunică. E un poem care lovește direct în sensibilitatea cititorului, care i se adresează (nu
I did it my way by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2852_a_4177]
-
și o seamă de poezii ale acestuia, originale sau traduse : Păunii, Culoarea sîngelui, Broasca țestoasă, La fîntînă, Izvorul tăcerii, Izvor adînc, Bujori de munte, Ninsoare, Vulturul, Poetul, Moarte în închisoare, Din Sonette an Orpheus de Rainer Maria Rilke (partea I, sonetele 22, 19, 7, 14, 1, 3, 9; partea II, sonetul 22), Insula de mărgean - I, Insula de mărgean - II, Pin din Roma, Scoica, Chiparosul, Împărtășania, Epitaf mărunt, Le grand matin, Lumière étouffée, Naissance de Vénus, Vague.... O parte din texte
I. Negoițescu și Wolf Aichelburg în arhivele Securității by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2857_a_4182]
-
Păunii, Culoarea sîngelui, Broasca țestoasă, La fîntînă, Izvorul tăcerii, Izvor adînc, Bujori de munte, Ninsoare, Vulturul, Poetul, Moarte în închisoare, Din Sonette an Orpheus de Rainer Maria Rilke (partea I, sonetele 22, 19, 7, 14, 1, 3, 9; partea II, sonetul 22), Insula de mărgean - I, Insula de mărgean - II, Pin din Roma, Scoica, Chiparosul, Împărtășania, Epitaf mărunt, Le grand matin, Lumière étouffée, Naissance de Vénus, Vague.... O parte din texte sînt datate „Aiud, 1949” (sau abreviat : A, 1949); este vorba
I. Negoițescu și Wolf Aichelburg în arhivele Securității by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2857_a_4182]
-
imemorial și, în cele de urmă, de cosmos. Scriitorul, care se reneagă, îi trimite surorii sale, complet ruptă de multă vreme de realitățile literare românești, cărți de Sadoveanu, Rebreanu, "magistralul roman al lui G. Călinescu Bietul Ioanide", "epocalul volum de Sonete... ale doctorului Voiculescu", îi vorbește entuziast despre poezia lui Marin Sorescu, socotit atunci, în 1966, ca "cel mai înzestrat poet afirmat la noi de 20 de ani încoace". Eseistul "neexpansiv, asociabil, închis în cochilia lui" nu se poate abține să
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
de formație filosofică (influențat, după E. Testa, de Paul Celan), a făcut-o conducînd o revistă antiavangardistă („Niebo” 1977-1979) și cu versuri libere, capabile să sugereze, prin apelul la analogic, misterul, tărîmul necunoscutului. Alții au făcut-o tratînd (uneori în sonete constrîngă- toare) tema recurentă a raportului dintre realitatea concretă și cea virtuală, ca Valerio Magrelli (tot de formație filosofică, explorator al disoluției) sau doar secundîndu-ș i înclinațiile, ca Patrizia Cavalli, Antonella Anedda ș.a., cu un lirism de factură simbolică, sau
Contra curentului? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3930_a_5255]
-
soția, l-au vizitat pe Voiculescu pentru prima oară în martie 1954, când era bolnav. După ce s-a făcut bine, poetul a mers în strada Obedenaru, nr. 2, unde Barbu avea celebra colecție de artă, citind și cu acest prilej sonete și versuri religioase și ascultând, la rândul său, citate lungi din studiile istorice ale colonelului. În 1956 i-a dat lui Barbu Slătineanu un caiet numerotat de la pagina 66 la 91, cuprinzând poeme care au fost multiplicate în trei exemplare
Vasile Voiculescu – Alte contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/4227_a_5552]
-
dar știu că n-aș face decît să stau pe scări/ umede de bloc cu gluga trasă pe ochi” (p. 27). Cele două vârste morale ale umanității se repetă la nivelul vârstelor psihologice. Aceeași situație într-un alt poem (tot sonet, ca la Ivănescu și Cărtărescu, numai că măsurat în alexandrini) al confesiunii inoperante. Sfaturile sunt de prisos sau vin prea târziu: „Și-a băut berea în cîteva ore, ai/ noroc, i-am zis, n-a picat la tine gena/ abuzului
Naivii și sentimentalul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4264_a_5589]
-
tradiție eminesciană, par să pregătească ceva, să fie preambulul înșelător al unei drame. Ele evoluează pe aceeași scenă, într-un eclectism uneori obositor, cu figuri istorice și mitologice. Sunt eu, Psyche, duhul asfodelelor (Psyche) Și m-au fugărit Eumenidele (În loc de sonet) Al lui Marsyas flaut aș lua... (Cugete rele) Electra veni, din vis și neunde... (Muza tragică) De mult visez că Roland e pe-aici... (Epopee) Elisafta, sora lui Crai (Elisafta) Și mișcat-ai țărâna, Și acum știi ce dulce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Simțindu-se trădat, admirabilul scriitor s-a sinucis. Sau doar s-a speculat în acest sens. 21 Corespondența dintre Lucian Blaga și o poetă din Brașov ar duce la concluzia unei idile. În cazul lui V. Voiculescu, autor al Ultimelor sonete închipuite ale lui W. Shakespeare, s-au făcut supoziții asemănătoare. Și încă un exemplu la îndemână: septuagenarul Goethe făcuse o pasiune pentru o tânără de 19 ani. Nu țin să-l înscriu pe autorul meu într-o galerie de îndrăgostiți
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
ei cea mai înaltă, mai pură, mai "creatoare" este o stingere inițiatică purificatoare ducând spre înviere într-o bucurie fără nume, beatitudinea deplinei descătușări ontice. In felul acesta inefabilul cântului, poezia "salvează ființa", afirmă autorul După amiezii unui faun. În Sonetele către Orfeu, Rilke și-a ales drept simbol al universului său poetic pe zeul muzicii pentru că acesta străbătuse moartea și renăscuse, o învinsese prin natura sa ontică, muzica fiind renaștere perpetuă. Și totodată, înfăptuiește dizolvarea noastră inițiatică noi cei numerici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ales drept simbol al universului său poetic pe zeul muzicii pentru că acesta străbătuse moartea și renăscuse, o învinsese prin natura sa ontică, muzica fiind renaștere perpetuă. Și totodată, înfăptuiește dizolvarea noastră inițiatică noi cei numerici în inefabil, așa cum scrie în Sonetul către Orfeu II,13: Fii înaintea oricărei despărțiri, ca și cum s-ar afla în urma ta, ca iarna care tocmai sfârșește. Căci printre ierni, e-o iarnă ce-atât te va ierna, că inima ți-o-ntrece și supraviețuiește. Să mori neîncetat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
muzicii face ca moartea să fie mereu întrecută. Fiecare sunet, fiecare clipă poartă acel impuls suitor care străbate prin moarte către o mai înaltă treaptă de ființare. Și astfel, purificați prin cânt, ne menținem pe orbita eternității. Terțina finală a sonetului rezumă ideea poetică a veșniciei umane: suiș sincopat, energizat de chemarea către inexprimabil; clipa ta, care este număr, fărâmă, adaug-o "totalității inefabile" a naturii, pentru a ne pierde, a ne absorbi în Unul universal, idee hindusă, idee goetheană și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]