517 matches
-
și... atît. CÎnd se decide să-i facă portretul, poetul recurge la imagini celebre (și inconsistente): „zîmbirea-i cerească”, suflarea ei „bălsămește” aerul, figura radioasă duce gîndul la Aurora, „nimfă de soare”. În alt loc femeia este „fiica Armoniei”, „o tînără sor” etc. Poetul descrie nu atît femeia cît frumusețea feminină, cea fără nume („un dar, ce nume n-are/În limba muritoare”). CÎteva Însușiri, totuși, din sfera entităților inefabile: armonie, un „ce melodios”, glasul ca un „imn misterios” (auzit „În depărtare
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pe mă-ta!" și "'tu-ți rasa", folosite de golanii de azi, decât cuvintele care preced înfruntarea neo-homerică a micilor țărani din romanul lui Pergaud: Când mă-ta a zis că mai curând ar da țâță la o vițică decât sor-tii, ca barem să nu crească o curvă!" sau "Huo, prusacilor! Huo, împuțiților! Grohăitorilor! Rahați cu ochi! Bastarzi de popi! Pui de târfă! Hoitarilor! Putregaiurilor! Lăturilor! Mortăciunilor! Boaitelor! Sectanților! Hoituri de pisici! Râioșilor! Băloșilor! Învârtiților! Păduchioșilor!"*, de o parte crima
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Solomon M. Haliță, dascăl ardelean care, alături de G. Ghimbășanu au scos un ziar conservator cu numele Bârladul, dar activitatea sa culturală de seamă a fost concentrată către revista George L azăr, sursa ei de inspirație fiind aceea a naționalismului profe sorului universitar din Iași, Simion Bărnuțiu (era perioada Luptei naționale!) ...” În perioada când eram elev la gimnaziul real din Bârlad și la Școala de institutori din București, în afară de gazeta „Paloda”, organ al intereselor generale, își făcuse apariția și revista cultural‐literară
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Într‐o bibliotecă mare / Dintr‐un oraș oarecare / Că‐l cheamă Bârlad, Vaslui / Importanță mare, nu‐ i, / Mai acum un an sau doi, / Cum se‐ ntâmplă și‐ ntre noi, / Unei cărți gust îi veni / Pe alta a dojeni: Dă‐te, soro, la o parte, / Dă‐ te mai încolo, zic! / Vai de cel ce are parte / Să te‐ atingă doar un pic! / Îl sufoci cu‐ a ta duhoare!.../ Ești de‐ o murdărie crasă / Asta e înfățișare? / Uite, eu sunt tot frumoasă, / Astăzi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mă chin ăd că exi meu țevev " Ca om lui inii iat în prim îndrăzne realiza o la Vas scând or cum o emisiu re care se , mai ales reciez în m pos pe nt! cu u-i ții? ine sor i... uie stă, eu al și am ul ala un lui. din se ne fac în od 46 deosebit operativitatea emisiunilor, conciziunea, cuprinderea, puterea de penetrație. Recunosc că în anul care a trecut colaborarea noastră a fost minimă, participând în calitate de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ntesc cu p iverși, Di de partide turile noa adevărat spune, un e câteva s i și Prințu privit cur a țării, mare, lâ ioșenie. rectori, etc care au a stre Profe exemplu comunica ute lui ios de ngă . vut sor de tor 104 de prezentare a omului și cărții) la lansarea volumului "Trăim printre ticălo și" din 15 mai 2009 la Biblioteca "Mihai Eminescu" din București. E imposibil să nominalizez pe toți oficialii, prefecții, primarii, deputații sau alte personalităț i
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de vinde gazeta. Cică spune cʹo să fie, de-acu hăt departe, un ger, maică, grozăvie, cât o ține Marte!ʺ Toate sar să protesteze și asvârl ocară căutând să demonstreze că e primăvară. - „Am văzut chiar eu pe stradă soro ghioceii! ʹ - „Și la mine în livadă îmbobocesc teii!ʺ - „Dar chiar eu, madam Ciornei a ieșit în talie. Am văzut cu ochii mei că eram la balie.ʺ - „Mie-mi spuse Baraboi, peste gard aseară, că la el un
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și o împl inir e a spuselor lui I. Antonovici, trăitor și păstor în eparhia Hușilor: „Cartea este comoara unde s-a strâns voia Domnului, înțelepciunea înțelepților, știința învățaților, meșteșugul meș terilor.ʺ Și ne mai îndeamnă Sfinția Sa: „Deschideți o, sor biți-o și vă veți înviora.ʺ Ceea ce a făcut și subsemnatul. Cronicar și poet din Porcișăni - Boțești Vaslui La vârsta de aproape 90 de ani (născut la 16 octombrie 1919), Ioan Costache Enache, departe de a și face bilanțul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
în care s-a aflat, cu adâncă durere în suflet și-n simțiri, că banii aceștia nu vor fi cărați spre meleagurile mioritice, nici cu diplomatul la fapt de seară și nici cu sacul, ci (i-auzi colo ce necaz, soro!) trebuie munciți, putând fi accesați trudnic doar prin finanțări de proiecte de dezvoltare pe domenii și ceea ce era al dracului de supărător pentru guvernantul român, cu o urmărire sigură a utilizării lor corecte, (curat inacceptabil pentru un adevărat român). Când
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
întârzierea deciziilor din motive egoiste ar putea declanșa o „dislocare geopolitică" fără precedent(!!!). Ce-ar însemna asta în traducere liberă domnilor? Cred că înțelegeți și fără să vă mai spun eu. E tot un fel de al treilea război mondial, soro! Deci cu alte cuvinte, dacă analizăm cum se cuvine totul, vedem că atunci pe 11 noiembrie putem spune că a început, pe șest, chiar acel temut, al treilea război mondial. Deci, cred că se cuvine să n-o luăm peste
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
lovitură grea ce-apoi Îl smulse vieții. ALBANY: Nseamnă că deasupra, Voi juzi, sînteți, ce crimele de jos Pe data pedepsiți. Dar, o, biet Gloucester, Pierdu și cellalt ochi? SOLUL: Pe amîndoi, milord. Scrisoarea, doamna, cere-un prompt răspuns: A sorii voastre-i. (Îi dă o scrisoare). GONERIL (Aparte): Într-un fel, îmi place; Dar văduva, și-Edmund al meu cu ea, Tot ce-am clădit în gînd poate cădea Peste-odioasa-mi viața. Într-alt fel, Vestea nu-i rea. (Tare) Citi-voi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
drept (1884) la Universitatea Liberă din Bruxelles Fotografie din anii '70 '80 ai veacului al XIX-lea Alexandru Bădărău Doctor în filosofie și litere la Universitatea Liberă din Bruxelles (1883) Fotografie din anii '70 '80 ai veacului al XIX-lea Sor Moise Student la Bruxelles în 1929 Pașaportul lui Sor Moise cu prelungirea vizei de ședere la Bruxelles (1929) Sonea Finckelstein Studentă la Bruxelles în 1929 Pașaportul Soneei Finckelstein cu prelungirea vizei de ședere la Bruxelles (1929) Hava Oclander Studentă la
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
anii '70 '80 ai veacului al XIX-lea Alexandru Bădărău Doctor în filosofie și litere la Universitatea Liberă din Bruxelles (1883) Fotografie din anii '70 '80 ai veacului al XIX-lea Sor Moise Student la Bruxelles în 1929 Pașaportul lui Sor Moise cu prelungirea vizei de ședere la Bruxelles (1929) Sonea Finckelstein Studentă la Bruxelles în 1929 Pașaportul Soneei Finckelstein cu prelungirea vizei de ședere la Bruxelles (1929) Hava Oclander Studentă la Bruxelles în 1929 Pașaportul Havei Oclander cu prelungirea vizei
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
81 Ibid. * Mulțumim pe această cale dlui Emanuel Bădescu (Bibliotecă Academiei Române) pentru consilierea de specialitate cu privire la fotografiile lui Emanoil Protopopescu-Pake, Vasile Conta, Alexandru C. Cuza și Alexandru Bădărău. Ilustrațiile mai puțin cunoscuților studenți români la Bruxelles, i-am numit pe Sor Moise, Sonea Finckelstein și Hava Oclander, sunt prelucrări digitale ale autorului acestui volum după documente aflate în Arhiva Ministerului Afacerilor Externe (AMAE), Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 209. Mulțumim personalului AMAE pentru sprijinul ce ni l-a dat în cercetarea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
în care s-a aflat, cu adâncă durere în suflet și-n simțiri, că banii aceștia nu vor fi cărați spre meleagurile mioritice, nici cu diplomatul la fapt de seară și nici cu sacul, ci (i-auzi colo ce necaz, soro!) trebuie munciți, putând fi accesați trudnic doar prin finanțări de proiecte de dezvoltare pe domenii și ceea ce era al dracului de supărător pentru guvernantul român, cu o urmărire sigură a utilizării lor corecte, (curat inacceptabil pentru un adevărat român
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
capul răutăților se pare că este Băsănău care cândva a luat în gură voința poporului și a ținut- o tot așa. Președintele se dădea în stambă în fața mulțimilor de zeci de mii, de sute de mii de oameni (sic!), "rivuluție" soro, să plece corupții, ticăloșii și hainiții vânzători de Domn și țară, să vie Băsănău, biciul Sfântului Pahomie, cu foc și pucioasă, să curețe și parlament, și guvern, slavă lui! Parcă îi și vedeam cu făclii în mâini și cu Raluca
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Hall, din Austria. Pentru acoperirea cheltuielilor cerute de ajuto rarea lui Eminescu, activa un comitet de elevi de la Școala de belle-arte, din Iași. Acest comitet lansase în țară liste de subscripții. Casiera acestui comitet era eleva Cornelia Emilian, fiica profe sorului universitar Ștefan Emilian. Suma dispo nibilă, pentru trimiterea poetului la Viena, era numai de 1.882 de lei și 35 bani. A mai adăugat W. Humpel 485 lei, din banii care fuseseră depuși la C.E.C. de soția sa, Emilia Humpel
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
unui termen care ar fi de așteptat să fie folosit de către ascultător ca în - Ce faci, mamă, acolo?, unde substantivul mamă este folosit de mama care se adresează fiicei); folosirea desemantizată a unor substantive denumind grade de rudenie: Ce faci, soro, acolo? Păi bine, frate, așa se vorbește?; (iv) empatizarea cu interlocutorul (Te înțeleg foarte bine; Știu ce simți); (v) exprimarea prin modalizatori a optimismului în raport cu interlocutorul (Sunt sigură că vei reuși! Fără ândoială că ai dreptate); (vi) orientarea spre interesele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de destinul familiei: fostul soț, fostul cuscru (unde „fost”, participiul verbului „a fi”, nu are semnificația ieșirii din relație ca „ex”, ci reflectă doar o transformare în timp) , copilul din prima căsătorie, mamă de-a doua. Apelative desemantizate ca „frate”, „soro”, „taică”, „maică”, „uncheașule”, „mătușică”, folosite de persoane străine de familie, exprimă includerea spontană a vorbitorului în grupul interlocutorului, ca modalitate de exprimare a apropierii emoționale. Importanța familiei în comunitatea rurală este exprimată în metafora morții ca nuntă; îmbrăcarea în rochie
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în candelă? Dă-i foc! Costache: (îl trage deoparte pe Octav) Hai, zău, las-o-ncolo, n-are nici un haz chestia asta... Marieta: (de asemenea cu discreție) Păi dacă eu îți spun că tu nu ești normal! Matei: Lasă-l, soro, să se distreze și el...! Preotul: Vină de ține aghiasmatarul... să am mîinile libere...! Groparul: Da, părinte... Costache: Eu nu suport chestia asta! Octav: Ssst! Să-i respectăm măcar pe morți! Marieta: Măi Octave! Octave, n-auzi! Preotul: (mușcat de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ta / când mi-i face iar / o scară de ceară, / de jos până sus, / și să mi te duci / la moș Adam, / la soția sa, / la baba Eva, / pre ei i-ntreba, / O-i bine să ia / frate pre o sor`, / ce-o iubește cu dor, / ș-or n-o fi păcate / să ia sor` pre frate, / ce n-am mai văzut / de când m-am născut?!"188 Într-o baladă din Bucovina, soarele și luna își au obârșia tocmai în cununia
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și să mi te duci / la moș Adam, / la soția sa, / la baba Eva, / pre ei i-ntreba, / O-i bine să ia / frate pre o sor`, / ce-o iubește cu dor, / ș-or n-o fi păcate / să ia sor` pre frate, / ce n-am mai văzut / de când m-am născut?!"188 Într-o baladă din Bucovina, soarele și luna își au obârșia tocmai în cununia nefastă dintre un frate și o soră: "Pe cel munte nant și verde / O
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
scară de fier / Din fundul de mări / Pân` la naltul ceri, / Pân` la moș Adam / Și moașa Eva, / Și mi-i întreba: Fi-o bin` așa, / Pă lume să iè ( O soră c-on frate / Și-on frate c-o sor` / Pă lume de dor? / Puternicu` soare / Cu gându-mi gândi, / Scara să făcè / Și mi să suiè / Pân la naltul ceri, / Pân` la moș Adam / Și la moașa Eva. / Dragă moș Adame, / Vin la întrebare, / Tot pe dumneatale; Fi-o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
suiè / Pân la naltul ceri, / Pân` la moș Adam / Și la moașa Eva. / Dragă moș Adame, / Vin la întrebare, / Tot pe dumneatale; Fi-o bin` așa / Pă lume să iè / O soră c-on frate / Și-on frate c-o sor` / Pă lume de dor? / Iar moș Adam / Și cu moașa Eva / Pă soare-l lega / Și-n iad mi-l băga, / Iadul lumina, / Lume-ntuneca. / Iar moș Adam / Și cu moașa Eva / Ce să mai gândè? / Pă soare-l scotè
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
are rădăcină lungă, iarna va fi lungă. Cînd înflorește vara strigoaia*, iarna va fi călduroasă. Cînd sînt șoareci mulți, are să fie iarnă grea. Se crede că dacă iarna-i geroasă vara va fi călduroasă. Cînd asfințește soarele, se vede un sor*; dacă acest sor se află în stînga soarelui, atunci are să fie frig; iar dacă-i în dreapta, atunci are să fie cald. Dacă va tuna primăvara pe cînd încă este omăt, apoi se crede că peste vară va fi multă grindină. Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]