5,168 matches
-
Festivalul Literar „Mihai Eminescu”, ediția a IX-a, Dumbrăveni, Suceava, 18 iunie 2016 Motto: „Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarele soarbe un nour de aur din marea de amar.” (M. Eminescu) Ceea ce se întâmplă an de an în Dumbrăveniul Sucevei, localitate devenită pentru o zi locul de desfășurare a unei ample reuniuni a delegațiilor Academiei din
Dumbrăveniul Sucevei sub semnul Poetului Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93145_a_94437]
-
Festivalul Literar „Mihai Eminescu”, ediția a IX-a, Dumbrăveni, Suceava, 18 iunie 2016 Motto: „Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarele soarbe un nour de aur din marea de amar.” (M. Eminescu) Ceea ce se întâmplă an de an în Dumbrăveniul Sucevei, localitate devenită pentru o zi locul de desfășurare a unei ample reuniuni a delegațiilor Academiei din Republica Moldova și Academiei din țara-mamă
Dumbrăveniul Sucevei sub semnul Poetului Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93145_a_94437]
-
Dacă vrei, uite, ți-l dau și pe Ilașcu la telefonť, le relatez o convorbire imaginară la telefon cu soția mea. Stepan, Vitalie și Larisa Ignatievna privesc în pământ, nici în glumă nu vor să discute pe acest subiect. Încurcat, sorb din ceai. E Lipton veritabil." (pag. 270) Clasat sistematic ca aparținând unui realism - mențin, iată, terminologia - veritabil, discursul prozastic al lui Dan Lungu se dă, în rândurile acestea, peste cap. Nu doar literatura imită, obedient ori nu, viața, ci și
La închiderea ediției by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8280_a_9605]
-
lui bolgie de opoziționist", în 1998, se înveșmîntă rapid într-o cămașă de vară cu mîneci scurte și, "după o nesfîrșită călătorie cu automobilul, pe caniculă, coboară între electorii săi", în număr foarte variabil, care s-au adunat "să-i soarbă cuvintele", cu aerul prostit indus de mult îndelungatul ritual totalitar. Nu evită a se da în spectacol, de cîte ori se ivește ori își creează prilejul, perorînd "în popor, la popor, pentru popor, cu lozinci, imprecații și expresii dintre acelea
Ultimul mohican (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8284_a_9609]
-
planetă de os prin camera joasă, luminând slab, căutând amintiri, reflectând ca să se-nchege un fel de minte gelatinoasă în care răsturnându-mă goală să mă împingă, alunecoasă, până la capătul percepției. Dacă vrei să-nclini cuvântul către tine, să-i sorbi parfumul, cuvânt crescător din inima care funcționează cu cerneală, dacă vrei să simți elasticitatea versurilor punându-le sub tine, există o noapte pentru așa ceva, deplină, o beznă care umple golurile lăsate de lumină, o ceremonie a părților ascunse care se
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8298_a_9623]
-
relativism necesar, unei linii clar trasate fiindu-i de preferat linia ce se pierde în necunoscut. Regizorului îi ies mai bine o serie de interludii familiale, precum discuția dintre bunic și nepot la un borcan de compot din care bătrînul soarbe cu un pai, scenă cu o dulceață medeleniană fără a cădea însă în dulcegărie, pe cînd scena cu fanatica mătușă care aruncă cărți din bibliotecă și se instalează cu arme și bagaje în atașul motocicletei decolînd spre al Treilea Reich
Capul cocoșului decapitat by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8612_a_9937]
-
dar nu lucrase nici măcar o secundă în specialitatea sa, îi turnă Kîsenkăi în farfurioară mâncare pentru pisici "Royal canin persian". Animalul începu să ronțăie voios grăunțele astea tari, maronii, urât mirositoare. Uliana Vladimirovna își făcu un sandviș cu icre negre, sorbi din nou din pahar, deschise din nou ziarul. "... respectatul regizor de film Nikita Mihalkov, fiul lui Mihalkov, a plecat în Africa." (Bine ar fi pentru totdeauna, își spuse cu dezgust Uliana, care considera că filmul "Bărbierul din Siberia" e un
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
geam șarpele cernea / în limbi legate cu inel fluorescența / interioară de picioare sortite să alunece / pe ele însele cînd a atins pardoseala era / un bărbat tînăr neînceput de viață dar / terminat de moarte în verdele apoteozei / ochii lui de noapte sorbeau ziua reziduală / din ochii celorlalți pe măsură ce toți se / uscau el cobora în văgăuna nespusă înainte / de a fi și s-a prelins într-o ceață ce / dispăru în și din interior ca orice bucurie". Între rațiune și vizionarism se interpun
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
care trebuiau să-l urce și mama era sleită de puteri, total epuizată. Sacul de dormit îi atârna ca un pietroi, ochii îi erau orbiți de broboanele de sudoare care-i curgeau de pe frunte. Când a deschis gura încercând să soarbă puțin aer a simțit că nu-i ajungea până în plămâni ca să poată respira. În fața ochilor îi jucau mii de stele și abia mai era în stare să pună un picior în fața celuilalt. Când a ajuns în vârf, a sperat că
Lebedele sălbatice by Jung Chang () [Corola-journal/Journalistic/7773_a_9098]
-
căci orice menestrel Făpturii tale pipăind lumina, și-oricât de prost, te-ar povesti la fel... O, fii a zecea muză, și stăpână Pe celelalte nouă, înzecit. Luând poeții veacului de mână, Spre nemurire du-i, meșteșugit... Eu doar trudesc, sorbindu-te de har, De-aceea plac acestui ev bizar. XLII A fost a mea, a ta-i acum, și știi Că o iubeam; mă așteptam să doară, Dar că acum de drept îi aparții, E-o pierdere ce-aproape mă
Sonete de Shakespeare într-o nouă traducere by Radu ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/6894_a_8219]
-
pagina 174: "Stare confuză, că zilele privite de ucigași,/ a zis și m-a lăsat lângă paharul cu vodca, așa/ dispare un glas cu chipul care îl poartă,/ trezind în tine vechimi și priviri ce au cunoscut/ vecinătățile morții. Am sorbit din pahar,/ în muțenia dinăuntru n-am mai aflat nici o privire,/ în cârciuma creștea încet arătarea ce ne însoțește,/ printre râsete, printre gesturi, printre foarte firești/ întâmplări,/ se așeza crâncen și lent evenimentul fără nici o urmare." Latinist de formație, Pântea
Retori și limbuți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6924_a_8249]
-
Grozăvia se gaseste la Maxi Pet în Militari. Având în vedere numărul mare de iubitori de animale, probabil nu va mai trece mult până vom vedea mămică plimbându-și bebelușul în cărucior și tatăl plimbând patrupedul familiei în alt cărucior, sorbindu-și liniștit cafeaua, pe care o poate ține în suportul special pentru pahare care face parte din dotarea căruciorului. Iar patrupedul poate ronțăi fericit boabele cu vitamine, din compartimentul special din cărucior. Și cum lucrurile evoluează, de ce ne-am miră
Fiţe cu patru labe. Au apărut cărucioare de plimbat câinii leneşi - GALERIE FOTO () [Corola-journal/Journalistic/69334_a_70659]
-
și abia pe urmă să iei de-ci-zia. Ești jur-na-list și vreau să te an-ga-jez pen-tru o în-săr-ci-na-re de freelan-cer. Anna a dus ca-fea în bi-ro-ul meu, la etaj. s...ț Henrik Vanger își privi o cli-pă mâi-ni-le, apoi sorbi un strop de ca-fea, ca și cum ar fi avut ne-vo-ie de o mică pa-u-ză, îna-in-te că, în sfâr-șit, să abor-de-ze subiectul. - Mi-kael, îna-in-te de a in-tra în de-ta-lii, aș vrea să în-chei o în-țe-le-ge-re cu tine. Vreau să faci două lucruri
Stieg Larsson Bărbații care urăsc femeile by Elena-Maria Morogan () [Corola-journal/Journalistic/8153_a_9478]
-
terasa cu demnitate, se apropiase de bărbatu-so, Călindrosu, și-i zisese, ca să audă numai el: - Unde mergi, mă, Iosâpule? - Laaaaa-ooo-votcăăăă, mamă, răspunsese el cântând cu un fel de duioșie cuvintele... Te jignesc cumva? Da? Bine, atunci, renunț - mă duc să sorb un Alexandrion, ca să nu-ți stric prestigiu', doamnă. - Nu-ți mai vine mintea la cap... - Se teme de pustietatea de-acolo, doamnă. Așa că, nici o șansă... - Hai acasă, că puți ca un butoi cu varză stricată... - Eah. Miros a democrație, mami
Posibilul amant al bunicii Parmenia... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/8079_a_9404]
-
nu supără. Crezul lui Balcaneus o spune limpede: "Capriciu, fi-mi rege/ Capriciu, fi-mi lege/ Capriciu, fi-mi etică,/ Amantă, estetică:/ Nu-mi mucezească ființa/ În singură credință/ Ci din idee în idee/ Și din femee în femee,/ Să sorb ca un bondar/ Ce-i dulce și amar." (Din însemnările lui Balkaneus). Vai, așadar, de cei siguri! Certitudinile omoară, în această societate a moftului ușor și fără obligații, prețuind libertatea cu patima pe care doar nomazii o pot avea. Risipindu
Rîsul pămîntului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6960_a_8285]
-
acasă, singure, cum veniseră. Așa o cucerise Mehria. Intrase în bar, aruncându-și cheile pe tejghea și ceruse o brick ŕ l'oeuf2. Rămăsese cu spatele, în picioare, pregătit să înghită repede umplutura de sub crusta crocantă, dar atunci o văzuse sorbindu-și vinul. Era o turistă albă, aproape nerușinată, nu pentru că bea vin, ci pentru că stătea nemișcată, susținând privirea până la capăt a bărbatului care se uita înspre masa ei. Rămăsese cu furculița în aer și paharul de boukha 3 neînceput, iar
Istoria romanțată a unui safari by Daniela Zeca () [Corola-journal/Journalistic/6977_a_8302]
-
o turistă albă, aproape nerușinată, nu pentru că bea vin, ci pentru că stătea nemișcată, susținând privirea până la capăt a bărbatului care se uita înspre masa ei. Rămăsese cu furculița în aer și paharul de boukha 3 neînceput, iar ea continua să soarbă și să privească: "Apropie-te, ai fi zis că-i spunea cu ochii, dar nu era sigur, nici nu voia să încerce și să se facă de râs. "Apropie-te", dar el ezita și-atunci se-ntâmplă ce era mai
Istoria romanțată a unui safari by Daniela Zeca () [Corola-journal/Journalistic/6977_a_8302]
-
și că lumea trecuse de la franceză la engleză, iar de la engleză la ignoranță. Simțea că atmosfera lumii se transforma în mod periculos, o simțea chiar în profesia lui. Trebuia să recunoască o realitate tristă: zilnic dispăreau cuvinte, probabil pentru totdeauna, sorbite în hăul negru al uitării, care este infernul limbajului și căruia lenea noastră îi deschide larg porțile. Într-adevăr, în lume erau din ce în ce mai puține cuvinte, în ciuda - sau poate toc-mai din cauza - enormei creșteri a populației globale, ce nu părea să fie
Jean-Claude Carrière - Povestiri filosofice by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6981_a_8306]
-
Champs Elysées și în vecinătatea Arcului de Triumf. Hotelul a fost proiectat de Rousselot și construit în 1925, camerele fiind deosebit de luxoase, amenajate în stil belle epoque, cu picturi datând din secolul al XVIII-lea. O zi relaxantă poate începe sorbind un expresso la Deux Magots, privind Sena de pe Pont Neuf, mâncând sandvișuri în Grădinile Luxembourg sau stând pe treptele bazilicii Sacré Coeur și privind spre Cimitirul Pere-Lachaise. Serile pot fi petrecute în cadru intim în camerele Rococo, cu mobilă Louis
Agenda2005-53-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284571_a_285900]
-
zboare cu avionul, dar teroarea ce o așteaptă în zborul de noapte spre Miami nu are legătură cu teama de zbor. Când se urcă în avion, Lisa observă cu plăcere că lângă ea stă Jackson, bărbatul șarmant alături de care a sorbit o băutură și cu care a avut un ușor flirt în terminalul aeroportului. Dar la puțin timp după ce decolează, individul își arată adevărata față. Este un agent implicat într-un complot pentru a-l ucide pe ministrul securității interne al
Agenda2006-03-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284655_a_285984]
-
dulce că picau și păsările din pom Când Începea ea să cânte Dunave, Dunave Liubița nu avea voie să iasă afară Se apleca, arătându-și sânii, peste pervazul ferestrei Ochii feciorilor cuprindeau lacomi țâțele ca niște mere ale fetei Îi sorbeau de la distanță răsuflarea parfumată și se lăsau zguduiți de fiorii cărnii Înrobiți de pofta de a-i cuprinde trupul pietros De a-i străpunge carnea tare și fierbinte În Întunericul odăii, sârbul pândea cu securea În mână. Chidran Ecoul tobei
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
părut aproape paralizantă: "}in minte că vorbeam eu singură mereu, și că voi erați tăcuți și nu știu de ce îmi era frică de tăcere, tocmai mie care trăiesc bine în tăcere. Poate ca să nu remarcați cât vă priveam, cât vă sorbeam în mine și cum asistam, înlăuntrul meu la metamorfoza chinurilor din amintire contopindu-se încet cu chipurile voastre de acum..." Reluând o formulă de autocaracterizare a lui Dinu Pillat, Pia surprinde în linii de mare delicatețe profilul psihologic al "introvertitului
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
pe mesajul divin, cu un efect rezonant în vorbele febricitante ale unei venerații: „în veșnicia trecerii mele/ te-am căutat, Iisuso,// Mîntuitoareo, eu păcătosul/ doar iubindu-te te-am aflat// smirnă și tămîie ți-am/ înluminat în Ființă;/ (...) ți-am sorbit sîngele din ranele/ cuielor, Fiică a Omului,/ ca să mă naști un fiu al omului” (închinarea Magului). Doar aparent. Pentru că în realitate poetul propune o seamă de variațiuni pe aceeași temă din ce în ce mai degajate, centrifuge. Iisusa adoptă postura lui Petru, cel ce
Lirică meditativă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3924_a_5249]
-
complinire a discursului acestora cu un prețios acord venit de pe un meleag românesc mai urgisit, în destule privințe, decît Ardealul: „În amurg, pe furiș mi-ai dat ochii,/ Ochi de cer și-nflorit liliac:/ Tu vîsleai, spintecînd negrul lac,/ Eu sorbeam crinii albelor rochii/ Și doi ochi, două-adîncuri de lac” (Sub vraja trecutului). Nu lipsesc nici consonanțe bacoviene: „În toamnă, cînd cerul își plînge/ Mîhnirea, stropind chiparoșii,/ Prin parcul cu-aleile triste,/ Ca umbrele trec ofticoșii/ Flegmatici, tușind în batiste,/ Și
Un poet basarabean by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4310_a_5635]
-
spart?... Rareș: (Vocea) - Nimic, nimic... Ana: - Așa zice și soră-ta!... și m-a lăsat fără pahare... (Rareș revine cu sticla și paharele.) Ești surd?... De ce nu răspunzi?... când întreb?... De unde ați luat obiceiu’ ăsta? prost?... Rareș: (Umple paharele.) - Le sorb aici... în fața matale. Și tata... le prinde... Dincolo. Dacă nu-i pe teren... D-zeu să- l ierte... Că-i plăceau... deplasările... (Se pregătește să-l „zvânte”.) Ana: - Stai!... Ce faci?!... Rareș: - Pentru sufletu’ lu tata... Ana: - A lu’ soacră
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]