372 matches
-
în Moldova pe la Soroca, fapt care justifică marșul armatelor polone spre Hotin și Hadir. În Cronica lituaniană se arată că la seimul din Parcow, Alexandru se înțelesese cu Ioan Albert, „fără știrea panilor din sfat”, ca să meargă „prin Braslaw asupra Sorocii din Țara Moldovei”. Continuă cronicarul: „Și când marele cneaz Alexandru a venit sub Braslaw la râul Bug, panii lituanieni au început să întrebe: „Milostive domn al nostru, unde Maria Ta mergi cu noi ?” Iar cneazul Alexandru a spus: „Dacă cămașa
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Lui, lui, lui... (1995, în colaborare) și Cântece populare pascale (1996), incluzând treizeci și trei de melodii cu versuri despre patimile lui Hristos. Alte piese cu note muzicale sunt adunate în volumele Folclor din nordul Moldovei (1983, în colaborare), Folclor din Câmpia Sorocii (1986). Culegeri: Trandafir bătut la poartă, Chișinău, 1980; Folclor din nordul Moldovei, Chișinău, 1983 (în colaborare); Folclor din Câmpia Sorocii, Chișinău, 1986; Țăpușele, țăpușele, Chișinău, 1986; Cât îi Maramureșul..., Chișinău, 1993 (în colaborare); Răsărit-a, semănat-a, Chișinău, 1994; Lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290045_a_291374]
-
Hristos. Alte piese cu note muzicale sunt adunate în volumele Folclor din nordul Moldovei (1983, în colaborare), Folclor din Câmpia Sorocii (1986). Culegeri: Trandafir bătut la poartă, Chișinău, 1980; Folclor din nordul Moldovei, Chișinău, 1983 (în colaborare); Folclor din Câmpia Sorocii, Chișinău, 1986; Țăpușele, țăpușele, Chișinău, 1986; Cât îi Maramureșul..., Chișinău, 1993 (în colaborare); Răsărit-a, semănat-a, Chișinău, 1994; Lui, lui, lui..., Chișinău, 1995 (în colaborare); Cântece populare pascale, Chișinău, 1996. Repere bibliografice: Datcu, Dicț. etnolog., II, 247. Gr. B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290045_a_291374]
-
râului Nistru, la 160 km. de capitala Moldovei Chișinău, în partea de nord-est a Republicii Moldova. la frontieră cu Ucraina. Este centrul administrativ al raionului cu același nume. La Soroca funcționează un muzeu de istorie și etnografie care include și Cetate Sorocii, construită de Ștefan cel Mare în 1489. Orașul are 37.200 de locuitori. în cursul de mijloc al Nistrului este situat unul dintre cele mai pitorești orașe ale Moldovei - Soroca, atestat documentar la 12 iulie 1499 prin Coste, pârcălab de
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
ordinea intelectuală, puterea de speculație și spiritul de sistematizare, iar în ordinea sentimentală, pasiunea tradusă în deformație pamfletară și violență stilistică. Spiritul de sistematizare și de speculație nu se dezvoltă în domeniul pur estetic; încă de tânăr, criticul și-a sorocit misiunea de a „propovădui” o literatură morală, sănătoasă, evanghelie a muncii și a „amorului conjugal”, al cărei model i se pare a-l fi găsit în modesta literatură ardeleană, și a propovăduit un realism clasic; ca și N. Iorga, H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
în oglindă!) răspunzând amantului la scrisoarea primită în cealaltă cameră, fără să știe că e privită. Doar "firea lui slabă", de moldovean sfios, îl determină să "se mistuie în el" și să nu reacționeze pe loc, sub impulsul mâniei ("era sorocit să sufere mai mult ca alții, nu fiindcă simțea mai adânc, ci pentru că nu-și putea revărsa simțirea printr-o izbucnire"). În cele din urmă sângele țâșnește, ca de obicei, în formă de lacrimi, consfințind (a câta oară?) eșecul erotic
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
asigură maestrul. S-au găsit adevărați creștini care vor sponsoriza proiectul. Lumina și speranța vine tot din partea Partidului Democrat Agrar din Moldova, iar domnia sa și Andrei Sangheli vor întreprinde o călătorie la locul ales pentru această ctitorie (undeva prin părțile Sorocii) și vor face ultimele retușuri la proiect. Locul va fi ca o adevărată Mecca pentru basarabeni, toată lumea - de la președinte la ultimul cerșetor - trebuind să urce pe jos până la „Casa lui Badea Mior”, pentru a săvârși ritualul purificării. Făcând abstracție de
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
lucru acolo ar avea mulțime de copii. Ca să nu mai facă femeia copii, se ia buricul nou născutului și, îm preună cu cămeșa pătată a femeii și cu buricul copilului, se îngroapă lîngă o moghilă* unde se împreună trei hotare, sorocindu-le că atunci să mai nască prunc cînd se vor dezgropa acele lucruri. Dacă mireasa nu voiește să aibă copii doi-trei ani, să se sprijine în ușa bisericii în atîtea degete cîți ani nu voiește să aibă copii. Dacă se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mama cu rachiu ca să mai facă copii și să-i aibă pe toți dragi. Cînd o mamă își alintă copilul, îi zice: „Mînca-i-ar mama buricul!“ Pentru ca femeia să nască copii, moașa îngroapă buricul la rădăcina unui măr tînăr și sănătos, sorocind la cîți ani să mai nască nepoata alți copii. Cînd copilul se scoală din albie, se dă jos și-și leagănă covata, mama va mai face copii. Copilul mic, cînd este desfășat și ține picioarele în sus, prevestește că mă-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în traducerea lui G. Murnu (EPL, București, 1956) (vv. 16-18 în ediția originală): avll’ o”te dhv evto" hlqe hlqe periplomevnwn,/ tw oi” epeklwvsanto qeoi oikónde nevestai/ ei" Iqavkhn... Adică: „Dar când rotirea vremurilor aduse/ Și ziua-n care zeii sorociră/ Întorsul lui la insula Itaca...” (vv. 26-28 la Murnu). 20. Euripide, Fenicienele, 1736 (apud Dumitriu, op. cit., p. 566). 21. Odiseea, cântul VI, vv. 407-410 (Murnu). 22. Ibidem, cântul VII, vv. 324-332 (Murnu). 23. Ibidem, cântul V, vv. 61-62 (Murnu). h
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
din bătălia pe tabla de șah cu profesorul Vicol. Întâlnindu-mă anul trecut, la Onești, cu domnul Marin Constantin, elevul mult iubit al profesorului Vicol, am aflat de la el cum a părăsit această lume omul de care vorbesc. În ziua sorocită de Parce și-a convocat în apartamentul din Drumul Taberei nepoții și rudele care-l îngrijiseră în ultimii ani, cerându-le să aducă șampania. S-au umplut paharele, profesorul a ciocnit cu toți, a sorbit din paharul său și, privindu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
stând de vorbă cu Vasile Pogor, l-ai prevenit în glumă că îl vei face „să spargă perja fără voia și fără știrea lui”... De unde să știe omul ce drăcovenie mai înseamnă și asta și râdea cu poftă. În ziua sorocită pentru ședința Junimii, ai cumpărat „un testemel de perje” și, în înțelegere cu slugile lui Pogor, care făceau curat în odaia cu pricina, ai garnisit bine cu perje scaunul lui Pogor. Tocmai în seara aceea și-a făcut apariția la
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
săvârșită și întărită de răposatul părintele nostru, Simeon voievod, și de unchiul nostru, Erimie vodă, și de vărul nostru, dumnalui Balica hatman, ficiorul Balicăi hatmanul cel bătrân. Acea mănăstire miluim cu un sat ce se cheamă Hiaciul (Heciu), în ținutul Sorocii.” - Să-ți lămuresc cine-i acest „vărul nostru, dumnalui Balica hatman, ficiorul Balicăi hatmanul ce bătrân.” Acesta este Isac Balica, despre care vorbește Grigorie Ghica voievod la 1 mai 1738 (7246), când a pus mănăstirea Sfânta Vineri sub ascultarea mănăstirii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Constantin Nicolae Mavrocordat voievod îi face poslușnici ai mănăstirii pe sătenii din Coiceni și îi scutește de unele dări. Apoi Constantin Costin, fost mare paharnic în Tara Românească, a dăruit Frumoasei, la 20 aprilie 1740 (7248), satul Zastinca, din ținutul Sorocii. Vine pe urmă călugărița Natalia, care, prin zapisul din 18 feb.1741 (7249), dăruiește mănăstirilor Sf. Vineri și Frumoasa o parte din moșia Tatomirești, din ținutul Vasluiului. - Parcă am mai vorbit noi că după bine vine și răul. De această
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cum ar fi fost creștinește.Omule, te rog să fii atent la alt suret, după un uric al lui Gașpar Grațiani voievod din 12 aprilie 1620 (7128), prin care vodă întărește stăpânirea de către mănăstirea Golia a două sate din ținutul Sorocii și a jumătate din satul Movileni cu heleșteu și vad de moară pe Jijioara în ținutul Iașilor. Jumătatea Movilenilor cu cele ale lui „l-au dat ca să fie la bolniță care au făcut-o pentru săracii calici la sfânta mănăstire
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de ritualul botezului, similar la nivel simbolic cu potopul. Consubstanțială cu luna, apele și vegetația, fata de măritat devine ea însăși sursa vitală prin care se actualizează Creația. O explicație erotizantă a plânsului cosmogonic se află într-o colindă din Sorocii, Basarabia: „Nu știu, coase ori descoase,/ Lăcrămioare știu că varsă/ Și le varsă’n păhărele/ Și le toarnă’n sân la pele,/ Ca să-i treacă de-a mea jele”. Dimensiunea mitică nu dispare nici aici, izomorfismul femeie - pământ sugerând ploaia
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
apei, Cum se topește cărbunele pe fața focului, Din pământu-ai vint, în pământ să te duci Și pe (numele bolnavului) să-l lași, curat luminat, Ca de Dumnezeu lăsat. Tot de dalac. Buba dalacului, buba dracului ce ești, așa te sorocesc, Și cu miere te ndulcesc, Cu rachiu te amorțesc, Ieși din (numele pacientului), să-l lecuiesc. Bubă rea, bubă sor’ cu ciuma și cu moartea, Să te-ndulcești ca mierea, Și ca izvorul vacii, și al oii, Să ieși din
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și neprevăzute. Nici nu putem bănui câte sunt și cât de rele și insinuante pot fi. Ne zdruncină sufletește și ne fac zilele amare. De aceea e mai bine, socot eu, ca să rămânem în singurătatea noastră liniștită, așa cum ne-a sorocit soarta. Trebuie însă să ne întărim sufletește, să fim atenți cu sănătatea și să ne organizăm astfel munca, încât tot timpul să fim ocupați. Aici este secretul și tot farmecul vieții. Mijloace sunt destule și le folosim după dorință și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
in exclusivitate Moldoveni. Într-un alt orășel, la Bar se relatează că aici a funcționat un seminar catolic unde a studiat cronicarul Miron Costin. La Nemirova În apropiere de Bug, Duca Vodă a construit doua conacuri iar la Țigănăuca, În fața Sorocii, În stânga Nistrului, un conac cu numeroase pivnițe și hrube. Peste tot, in zona de mijloc a Gubernici Podolia, moldovenii erau În numar mare. Cercetătorul a intrat În case, a participat la sărbători notând obiceiuri, datini, moravuri și folclor. Constată că
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
afle odihna trupului pe timpul înaltei judecăți (colegi și hanul Moldova). În baza art. 2 din mai-sus pomenita legiuire: nedemn va fi socotit acela care, întru nedesfacerea baierelor pungii sale sau invocarea altor pricini neserioase, nu se va înfățișa la termenul sorocit înaintea cinstitelor fețe ale Obșteștei Adunări. Fie ca gîndul cel bun să aducă pe cel chemat la porțile cetății, spre a petrece aici, împreună, în laudă și vrednicie, după următoarele rînduieli: Sîmbătă 11 iunie 1988 Ceasurile 9,00 - Înfățișarea la
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
au ridicat o seamă...” - Cronica Bălenilor), mereu plini de personalitate, insubordonați, puși pe jaf („Rădicatu-sau o samă de cazaci, ca niște lupi ce-s învățați de-a pururea la pradă, de au întrat în țară și multe bucate de la ținutul Sorocii au luat” - Grigore Ureche; „Ce cum și-i hirea căzacilor, la dobândă lacomi, au dat îndată la jacuri” - Miron Costin) și preparați să se implice în tot soiul de aventuri (zice Ureche: „Iară cazacii, cumu-și sântu ei gata a să
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
CRENGUȚA DE LA SOROCA Jurnalul Sorocenilor de pretutindeni URMELE LUI ȘTEFAN CEL MARE ÎN ȚINUTUL SOROCII Cetatea Soroca este un simbol al dăinuirii în timp și spațiu a românilor, cetatea medievală care s-a păstrat cel mai bine și care a cunoscut cele mai puține schimbări în zidire. Izvoarele documentare au lăsat puține mărturii cu privire la istoricul
Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan, Carmen Bădură () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2240]
-
nedemnă, - însă ce să fac?... cum să mă impun? Dacă nu printr-un act de... vitejie și desperare." Specifice multor luptători în duel, gîndurile fataliste pun stăpînire pe adolescentul Hasdeu, care trece în revistă toate scenariile posibile: "Dacă-mi era sorocit de soartă a muri în duel, destinul nu-l puteam ocoli, prin urmare se vede că-mi sosise veleatul și, ca atare, murind ucis în duel, în regiment rămînea despre mine amintirea unui erou, dacă nu a unui nebun. Întîmplător
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
hotar al Moldovei, ceambulurile tătărești risipite prin satele pașnice au început să se ciocnească cu avangărzile trimise să le întâmpine. La 20 august, tătarii risipiți după pradă au fost atacați puternic, respinși și înghesuiți în dumbrava de la Lipnic, din ținutul Sorocii, și măcelăriți. Tătarii scăpați cu viață au fost luați prizonieri, între aceștia aflându-se fratele și fiul hanului, iar ceilalți au fost urmăriți până la Nistru. Puțini s-au putut salva. Din mâinile hoardei jefuitoare au fost eliberați locuitorii robiți și
Curierul „Ginta latină” by Nicolae Bulat () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2244]
-
tânguie eminescian țăranul lui Ion Druță. Fatalismul țărănesc este rezumabil într-o frază de filosofie populară: ,hai, fie cum o fi, că frumos tot n-o să fie..." Ceea ce frapează și încântă în roman sunt marile deschideri spațiale și temporale. Câmpia Sorocii, centrul universului rural, respiră cosmic, prin canalele sale firești de comunicare: cerul, soarele, luna, anotimpurile, ciclurile agricole, omul religios. Profunzimea temporală (de la origini, adică de la începutul secolului XX, de când a nins fabulos ca o ,minune cerească", întemeietoare de lume) creează
Cântarea Basarabiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/10014_a_11339]