1,047 matches
-
MAREA Autor: Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 1680 din 07 august 2015 Toate Articolele Autorului În palme curate-mi privesc înălțarea Ce intră în mine și simt cum vibrează Și ochii albaștri și seninul și marea, Ce ți -e sortit, o cale-și urmează. Sub mâna -ntinsă, o caut pe milă, Mă simt inocent și fără pic de venin... Cerșesc de la viață, și m-așez și umilă Pe ultima treaptă la un pas de senin. Ce fluturi cuminți, ce aripi
ȘI SENINUL ȘI MAREA de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368158_a_369487]
-
grăbit printre celelate dar tu îmi pui degetul arătător pe gură și întrerupi nașterea cuvintelor Deja am spus prea mult. Iar faptele... faptele așteaptă la rândul lor, nerăbdătoare, ca un alt fel de caligrafie, urmând aceleași reguli că și cuvintele sortite să le urmeze calea - și să alerge zvăpăindu-se pe trupul tău. FLIGHTY CALLIGRAPHY My words stick to you and I cannot strip them off anymore. They stick to your body like a calligraphy thousands of years old Written by a
POEME BILINGVE (6) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370237_a_371566]
-
meu. Nu suport zgomotele, dar nici să-mi aud tristețea din gând nu-mi place... Paradox? Poate. Dar e simplu: iubesc gălăgia veseliei, a pasiunii maxime, a învolburării nerutinoase, urăsc plictiseala, "day by day"-ul care ucide viata, oricum dinainte sortită mortii! Dar într-o lume în care ai de ales între siguranța zilei și schimbare, ce mai poți face? Duci o luptă cu tine însuți, potrivnică feldeinței tale, rămasă-n urmă. desuetă și aparținând adolescenței... și iar te bântuie amintirile
RĂBDĂRI ÎMBLÂNZITE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353277_a_354606]
-
satului la „Târgul de fete de pe muntele Găina”. Acolo nu se vând tinere sclave și nici nu se închiriază cu pat cu tot ca la bordeluri. Nu! Fetele de măritat își târguiesc ele înșele, fără aportul tutelar al părinților, perechea sortită. Nu numai dintre flăcăii prezenți acolo ci pot face comparații cu cunoștințe mai vechi. Este o ocazie unică să joace sârba în doi mai liber, flăcăul putând strivi sânul fetei de trupul său vânjos. Și mâinile pot coborî cu puțin
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
azurii se perindă, pe rând, fumurii. Când trecutul le trece în ceață, prezentul nu le poate da viață, paiața cu-n zâmbet oftează și tristețea în suflet vibrează. Răsfoiesc iar pagini în grabă, poate văd un soare podoabă la clipele sortite iubirii... Dar ceața nu-i dă loc fericirii. Privirea în zare rămâne pierdută-n amintiri bătrâne, topirea-i de soartă aleasă, prezentu-i privire sfioasă. Referință Bibliografică: Prezentul vine din trecut / Elena Păduraru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 495, Anul
PREZENTUL VINE DIN TRECUT de ELENA PĂDURARU în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354443_a_355772]
-
1976 din 29 mai 2016 Toate Articolele Autorului Era o zi ordinară de toamnă. Norii gri au pornit hotărâți un război rece împotriva soarelui care s-a retras în mod mișel după dealuri într-o ultima încercare de apărare, încercare sortita să piară. Cerul a părut a fi o pătură cenușie care tremura asupra pământului negru, ca un scaun de lemn putrezind, legănând un copil care vărsă lacrimi pe podea. Primii stropi de ploaie, mari și grei, au alunecat șerpuind către
UNIVERSURILE PARALELE NU ȚIN DOAR DE EINSTEIN! de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/353951_a_355280]
-
satului la „Târgul de fete de pe muntele Găina”. Acolo nu se vând tinere sclave și nici nu se închiriază cu pat cu tot ca la bordeluri. Nu! Fetele de măritat își târguiesc ele înșele, fără aportul tutelar al părinților, perechea sortită. Nu numai dintre flăcăii prezenți acolo ci pot face comparații cu cunoștințe mai vechi. Este o ocazie unică să joace sârba în doi mai liber, flăcăul putând strivi sânul fetei de trupul său vânjos. Și mâinile pot coborî cu puțin
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
Articolele Autorului ciclul -Unsprezece Septembrie 1 -Bem pasărea fără aripi se așază la masă cu noi; are ciocul îmbibat în sângele scurs, uimitor, peste timpul rănit pe care îl cercetăm prin ecranul cu pești toxici, alături de halba cu bere sortită să aducă aerul bolnav al rației de viață. Liniștita prăbușire ne inundă venele la New York se moare. Mâine este ziua mea. 2-Turnați în cenușă Ciocul păsării se înfige în trupul de sticlă în zbor dezarticulat cu aripi risipite. Bolnav pasărea
UNSPREZECE SEPTEMBRIE de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353099_a_354428]
-
octombrie 2014. ciclul -Unsprezece Septembrie 1 -Bem pasărea fără aripi se așază la masă cu noi; are ciocul îmbibat în sângele scurs, uimitor, peste timpul rănit pe care il cercetăm prin ecranul cu pești toxici, alături de halba cu bere sortită să aducă aerul bolnav al rației de viață. Liniștită prăbușire ne inundă venele la New York se moare. Mâine este ziua mea. Citește mai mult ciclul -Unsprezece Septembrie 1 -Bempasărea fără aripise așază la masă cu noi;are ciocul îmbibat în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/353103_a_354432]
-
mări. să punem țărm în fața dorințelor să nu se lovească de stânci cuvinte în lumea de basm lângă povestea pescărușilor zburători spre munții sufletului. de cele mai multe ori cuvintele se întrec în nemurire asemeni unui pom înflorit cu fluturi stele nimicul sortit strâng umbra imaginii o arunc nopții proptită pe rotunda lună simt frigul pe marginea clipei executată când stau de vorbă cu un cap de lut se surpă în mine un cântec semințele silabelor au început să doară voi pleca cu
NEBUNII PERMISE (POEME) de ELENA TOMA în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352625_a_353954]
-
a readuce un moment de normalitate, de esență și tihnă. Trecând prin mai multe stări, momentele și imaginile pe care fiecare piesă, care ascunde-nlăuntrul său o poveste unică, le creează sunt un ceas de tăgadă în nebunia zilnică, o lumină sortită veșniciei în chip, inimă și gând, un foc nestins ce dăinuie într-o sublimă lacrimă ... O LACRIMĂ DE CÂNTEC. ” De asemenea, la finalul lunii martie va fi lansat si DVD-UL „Un suflet românesc în cântece de odinioară”, care va
FUEGO – O LACRIMĂ DE CÂNTEC de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352619_a_353948]
-
ta iubire/ îmi dăruie-ocrotire/ și-alintă cu răcoarea din drag doru-mi febril/ Azi în sfârșit pot spune/ nu e altă minune/ mai mare ca puterea ce freamătă-n fragil.” Cu optimism debordant strigă poetul, cu toată puterea cuvântului își cheamă sortita, „Dă-mi mâna!”: „Vom merge-mpreună, n-ai teamă./ De vine vreo spaimă să n-o iei în seamă./ Prin orice furtună/ cu mine-mpreună/ durerii, de-acum, nu-i vei da nici o vamă.” Și-apoi, de câtă „Tandrețe” nu
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
de lumină hărăzit de Creator, să devină și să rămână om, om de omenie, cetățean al raiului. (Teleologia) • Timpul istoric este linear, ireversibil și escatologic, de la alfa la omega, de la geneză la apocalipsă. Timpul non-historic, mythopoetic este însă sinusoidal, reversibil, sortit să curgă după proiecțiile imaginare, metafizice, ale eternei întoarceri. (Timpul) • Nici o civilizație nu poate dăinui dacă nu are la bază, ca infrastructură ideea divină, conceptul de dăinuire, voința și dorința de a îndura și de transcende timpul și ceea ce este
DESPRE TELEOLOGIE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354216_a_355545]
-
Marea Câmpie Română, numit Țigănești, la câțiva kilometri de Alexandria. Aparține scriitoarei Elena Buică, cea care și-a zis și Buni. („De la bunică, dar și de la... om bun, oameni buni!) Este un zâmbet special, care se adresează milioanelor de români sortiți să trăiască în alte locuri decât cele unde au văzut lumina zilei și s-au bucurat de dragostea părinților, de copilăria fericită, de primii fiori de dragoste. Este zâmbetul care se întoarce la obârșii, sau, la acel unic acasă prim
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]
-
răutăcioși cu mine! -Dacă ai fi mai discretă, draga mea, n-ai mai întâmpina asemenea situații! Zvelta și impunătoarea Orhidee era ascultată și respectată în comunitate. Dar și invidiată. Râvnită de frumoșii cu rang înalt, deși se știa, că este sortită Regelui Trandafir. -Bun venit, Mylady! o salutară în cor. -Bine te-am regăsit, doamnă! Mă bucur să te revăd! zâmbi mieros, păpădia. -Unde sunt pajii? întrebă Orhideea cu glas voalat. Așteptăm mesaje de la frații și surorile noastre de pretutindeni. Fără
POVESTE DE PRIMĂVARĂ de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354617_a_355946]
-
dar și câteva erotice elegiace. Reluarea lui Byron la Literatorul se datorește în primul rând inclinațiilor pașoptiste ale lui Macedonski, care îl vedea pe Heliade că pe un maestru. Pentru el, Bayron însemna întruchiparea supremă a revoltei antifilistine, a geniului sortit să sesizeze râul contemporaneității. Adrian Marino în „Opera lui Macedonski” (op. cît., p.187 și 198) consideră că, tot asemenea lui Byron, Macedonski își notă evenimentele cotidiene. Celebrarea permanentă a persoanei autorului la nivelul faptului de detaliu și de amintire
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
dăți, iertare, Deolaltă punem gândul și tăcerea în chemare. Vechiu’ grai tăcut ne-adapă prin cuvânt fără prihană. De prin vorbe, Eminescu, este-a sufletului hrană. Multe gânduri așezate în veșmintele vorbirii, Ce-au trecut prin pana-i sfântă, stau sortite nemuririi. Azi, poeți cuprinși de vorbă și de dulcele-i blestem, Rime nu mai încondeie, de veșmântul lor se tem. Versul lor, e doar o umbră, ostenit, fără foșnire, Lepădat de limba sfântă, de cuvânt și de simțire. Stihuiri suferitoare
DE PRIN VORBE, EMINESCU, ESTE-A SUFLETULUI HRANĂ ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357310_a_358639]
-
stă teiul și-n rugă către soare, Te vrea din nou la el, în brațele cu floare. Secătuit de viață așteaptă Visătorul Cel care-n miez de noapte cutreiera Copoul Și îl cânta în versuri pe banca regăsirii, Pe el, sortit a fi, pe veci, teiul iubirii. Referință Bibliografică: Teiul iubirii / Angelina Nădejde : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1268, Anul IV, 21 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angelina Nădejde : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
TEIUL IUBIRII de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357343_a_358672]
-
-ne fără teamă că trebuie să ne cucerim dreptul la libertate, identitate națională, limbă, alfabet, tricolor, dreptul de a fi stăpâni în propria noastră casă.” Iată, în concluzie, conturul unui portret de tribun al Neamului, poate un Avram Iancu târziu, sortit să se împovăreze în Basarabia, precum Iancu cel din Ardeal, cu suferințele similare ale celei de-a doua ramură din Trunchiul multimilenar al Neamului Românesc, aflată (încă) sub vremuri neprielnice dreptății. Fie ca memoria lui Andrei Vartic să capete dreapta
BASARABEANUL ANDREI VARTIC de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358265_a_359594]
-
m-a crescut departe de lume. Iubită sunt și acum când sunt mare Să-i aduc în viață tulburare!? (După o mică pauză. ). Noi mergem înainte, doar nu suntem raci, Împotrivire nu încape din partea femeilor la daci. Și atunci, cel sortit, Tehomir îmi este Chiar dacă în inimă a încolțit o altă poveste. Voinței tatălui meu a mă împotrivi Eu nici în gând nu ași îndrăzni. Nunta poate, deci, să urmeze ... Tehomir să fie vesel, să viseze ... Înainte de aceasta, însă ... Nu-mi
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358013_a_359342]
-
încă vie a celor iubiți? PROPELLIUS Nu! Sacrificiul acesta se face lângă tempu, dar... Marele Preot, alături de fecioare, în altar Imploră bunăvoința zeului, purtător De grija dacului luptător. Scena 2. (În spate, spre stânga, se arată fecioarele dace.). DOCHIA Sunt sortită lui Tehomir, sprijinul ostășesc Al tatălui meu, căruia îi va ceda locu-i regesc, 9 Iar eu regina lui voi fi Într-o apropiată și sacră zi. Mă cred, astfel, toți, prea fericită. O, nu, Zada! Eu nu sunt iubită. Am
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
Sânul ei revarsă parfumul ales. Beție, flori ... Ochii tăi mi-aduc aminte ... (Urmează o pauză. ). Să le enumăr pe toate nu am cuvinte ... (Urmează o altă pauză.). DOCHIA Dacă un zeu necunoscut a hotărât, Străine, să bei din izvorul sfânt, Sortit a nunții mele mărturie, Atunci cu voia lui să fie. (Îi dă să bea ). SABINUS Și mie îmi este sete, și bieților băieți. ZADA De este voia stăpânii noastre, sorbiți, de vreți! ( Le dau să bea.). ... să mergem. (Sclavii ajută
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
Isus. În zilele acestea nu mai cred foarte mulți că sunt damnați (fiind și treaba autoeducației de fapt) și că au un destin implacabil precum vechii greci, care de altfel filosofi fiind presupuneau un rol activ de nesupunere față de vitregiile „sortite”, acest lucru reprezentând mântuirea personală - o altă previzualizare păgână a mântuirii, de altfel. O revelație poate fi faptul conștientizării prin fiecare celebrare a Nașterii lui Cristos, precum că așa a început adevărata mântuire a omenirii, care nu se putea înfăptui
TRILOGIA DIVINA VS TRILOGIA IUBIRII. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357594_a_358923]
-
și obiceiurilor Vegenia. La Vegenie, seara, fetele își află ursitul în funcție de obiectul ascuns sub un blid (castron). Cum se lasă seara, ele se adună ca la șezătoare, în casa unei bătrâne ce a pregătit obiectele, pentru ca ele să-și afle sortitul. Fiecare obiect pregătit este acoperit cu un blid. Fata care alege blidul sub care este ascunsă oglinda înseamnă că va avea parte de un soț frumos, cea care va alege blidul sub care e ascuns un piaptăn va avea norocul
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
-
dulce, că iată-s ACASĂ, În jur, totu-i alb ca-n povești, Amar, că puterea mă lasă, Șoptindu-ți mai rar: ,,Unde ești?” Dar iată, azi Babă iubită, Îți râde un soare cu dinți, Eu, merg cu aleasa-mi sortită, Cu trenul la Dorna, cuminți, Cuminți, fiindcă stinsă-i văpaia Din anii ce stam ca pe jar Și nu ascultam, vorba aia, De dulce și ... de amar ... Atunci, tinerețea-mi cuminte, Zburda nesătulă, visând, Acum, greu topesc în cuvinte Senzații
BABĂ IARNĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357656_a_358985]