7,742 matches
-
de fiecare dată, Harap-Alb i-a cerut sfatul. Până la acest episod, prima parte a povestei a luat sfârșit, pentru că din acest moment, fiul Craiului trebuie să se Întâlnească și cu omul roșu, dacă nu s-a putut feri de omul spân, potrivit cu motivul central al povestei. Eroul Își zice: „Se vede că mi s-a apropiat funia de par. Cu Spânul tot am dus-o cum am dus-o ... Dar cu omul roș, nu știu, zău, la cât mi-a sta
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
acest moment, fiul Craiului trebuie să se Întâlnească și cu omul roșu, dacă nu s-a putut feri de omul spân, potrivit cu motivul central al povestei. Eroul Își zice: „Se vede că mi s-a apropiat funia de par. Cu Spânul tot am dus-o cum am dus-o ... Dar cu omul roș, nu știu, zău, la cât mi-a sta capul.” Cea de a treia Încercare la care este supus Harap-Alb este aceea de a aduce În fața Spânului pe Fata
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
par. Cu Spânul tot am dus-o cum am dus-o ... Dar cu omul roș, nu știu, zău, la cât mi-a sta capul.” Cea de a treia Încercare la care este supus Harap-Alb este aceea de a aduce În fața Spânului pe Fata Împăratului Roșu, care trecuse pe la fereastră În momentul când toți ai Împărăției luau masa și se Înfruptau din vinul cel bun: „Mâncați, beți și vă-nveseliți, dar de fata Împăratului Roș nici nu gândiți!” Mesenilor le-a pierit
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe moment cheful și au Început să spună care mai de care câte ceva despre Fata Împăratului Roș, dar din cele spuse reieșea că „este o farmazoană cumplită, și că din pricina ei se fac atâtea jertfe...” Adresându-se lui Harap - Alb, spânul poruncește: „Acum degrabă să-mi aduci pe fata Împăratului Roș, de unde știi și cum Îi ști tu... !” Cea de a treia Încercare, la care este supus eroul, este una cu adevărat cumplită, dar ce urmează este un fantastic În care
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
duce...” Punctul culminant În drumul către Verde Împărat, Harap-Alb Îi spune fetei povestea lui și astfel, Între cei doi se naște un puternic sentiment de dragoste. Când a ajuns la capătul drumului, fata Împăratului Roș refuză să-l urmeze pe Spân și dezvăluie celor din jur identitatea Înșelătorului. Pentru că a Încălcat jurământul, Spânul Îi taie capul lui Harap-Alb, dar fata Împăratului Roș Îl readuce la viață cu cele trei smicele de măr dulce, cu apă moartă și apă vie. Calul, animalul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
povestea lui și astfel, Între cei doi se naște un puternic sentiment de dragoste. Când a ajuns la capătul drumului, fata Împăratului Roș refuză să-l urmeze pe Spân și dezvăluie celor din jur identitatea Înșelătorului. Pentru că a Încălcat jurământul, Spânul Îi taie capul lui Harap-Alb, dar fata Împăratului Roș Îl readuce la viață cu cele trei smicele de măr dulce, cu apă moartă și apă vie. Calul, animalul credincios, „Îl Înșfacă pe Spân, cu dinții de cap, zboară cu dânsul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
jur identitatea Înșelătorului. Pentru că a Încălcat jurământul, Spânul Îi taie capul lui Harap-Alb, dar fata Împăratului Roș Îl readuce la viață cu cele trei smicele de măr dulce, cu apă moartă și apă vie. Calul, animalul credincios, „Îl Înșfacă pe Spân, cu dinții de cap, zboară cu dânsul În Înaltul ceriului, și apoi, dându-i drumul de acolo, se face Spânul, până jos praf și pulbere.” A urmat, cum era de așteptat, ritualul Îngenuncierii celor doi În fața lui Verde Împărat; ei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
viață cu cele trei smicele de măr dulce, cu apă moartă și apă vie. Calul, animalul credincios, „Îl Înșfacă pe Spân, cu dinții de cap, zboară cu dânsul În Înaltul ceriului, și apoi, dându-i drumul de acolo, se face Spânul, până jos praf și pulbere.” A urmat, cum era de așteptat, ritualul Îngenuncierii celor doi În fața lui Verde Împărat; ei „Își jură credință unul altuia, primind binecuvântarea de la dânsul și Împărăția totodată.” Pe lângă numărul imens de participați la nuntă se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
civilizației țărănești, demonstrând generozitate, bunătate, inteligență, tact, capacitatea de a Întreține o familie, valorificând tradițiile moștenite de la străbuni (hainele, armele și calul tatălui său). Numele personajelor constituie o particularitate a basmului lui Creangă, deoarece ele definesc trăsătura dominantă de caracter. Spânul este simbolul răului, viclean, Înfricoșător, agresiv și violent, având ca principiu de viață ideea că „cea mai mare parte a oamenilor sunt dobitoace care trebuiesc ținute În frâu”. Prin Întregul său comportament, Spânul ilustrează proverbul „frica păzește bostănăria” sau „când
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
deoarece ele definesc trăsătura dominantă de caracter. Spânul este simbolul răului, viclean, Înfricoșător, agresiv și violent, având ca principiu de viață ideea că „cea mai mare parte a oamenilor sunt dobitoace care trebuiesc ținute În frâu”. Prin Întregul său comportament, Spânul ilustrează proverbul „frica păzește bostănăria” sau „când vezi că mâța face marazuri, s-o strângi de coadă până mănâncă mere pădurețe”. „Geniul humuleștean este această capacitate extraordinară de a-și lua În serios eroii, de a le retrăi aventurile, de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a le retrăi aventurile, de a pune cu voluptate În fiecare propriile lui aspirații nerostite, slăbiciuni, vicii, tulburări și uimiri, adică de a crea viață... Singurele personaje negative din opera lui sunt acelea care contrazic natura, ca, de exemplu, omul spân și omul roș”. „Povestea lui Harap-Alb” este cel mai reprezentativ basm al lui Creangă, nu pentru că În el se Întâlnesc majoritatea temelor, motivelor, modalităților narative specifice basmului, ci pentru că pune În evidență talentul scriitoricesc al autorului, faptul ca opera literară
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de viața. Conflictul pornește de la nerespectarea sfatului părintesc, rostit de Crai la plecare În călătorie a lui Prâslea. Eroul a fost nevoit sa refaca experienta tatalui, să ia calul care l-a purtat În tinerețe, prin aceleași locuri. Intâlnirea cu Spânul reia veșnicul conflict dintre cele două făpturi, purtătoare ale binelui și răului. Spânul, omul dracului, ajuns nepotul Împăratului Verde, vrea să-l piardă pe Harap Alb și pentru aceasta Îl supune la grele Încercări. Episoadele În care eroul este trimis
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În călătorie a lui Prâslea. Eroul a fost nevoit sa refaca experienta tatalui, să ia calul care l-a purtat În tinerețe, prin aceleași locuri. Intâlnirea cu Spânul reia veșnicul conflict dintre cele două făpturi, purtătoare ale binelui și răului. Spânul, omul dracului, ajuns nepotul Împăratului Verde, vrea să-l piardă pe Harap Alb și pentru aceasta Îl supune la grele Încercări. Episoadele În care eroul este trimis să aducă sălăți din grădina ursului, pietre prețioase și chiar pielea cerbului din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe viitorul moștenitor al unchiului său și În vederea căsătoriei cu fata Împăratului Roș. Toate obstacolele sunt depășite cu ajutorul: furnicilor, albinelor si a lui Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă și Păsări-Lați-Lungilă. In final, Harap-Alb, ajutat de calul nazdravan, este repus În drepturi; Spânul este demascat și pedepsit. În desfășurarea epicului, personajele sunt umanizate, ceea ce permite individualizarea lor și crearea unei psihologii complexe neîntâlnite În basmul popular. HarapAlb devine un erou exemplar, nu prin Însușiri miraculoase (ca În basmele folclorice), ci prin autenticitatea lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sine și a libertății sale morale. Eroul, individualizat si prin nume, are de infruntat primejdii ; fără ele destinul sau de conducător Înțelept, receptiv la durerile și suferințele celor mulți, nu s-ar fi Împlinit. Lui Harap Alb i se opune Spânul, simbol al forțelor răului. Ca și În cazul celorlalte personaje, scriitorul Își menține atitudinea realistă. Prefăcut, schimbându-și Înfățișarea, Spânul oferă o falsă comportare. El Îl determine pe fiul Craiului să-l ia În slujba sa, În ciuda sfatului părintesc. Odată
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
conducător Înțelept, receptiv la durerile și suferințele celor mulți, nu s-ar fi Împlinit. Lui Harap Alb i se opune Spânul, simbol al forțelor răului. Ca și În cazul celorlalte personaje, scriitorul Își menține atitudinea realistă. Prefăcut, schimbându-și Înfățișarea, Spânul oferă o falsă comportare. El Îl determine pe fiul Craiului să-l ia În slujba sa, În ciuda sfatului părintesc. Odată ajuns slugă, el Își face un plan diabolic, de supunere a stăpânului. Prin viclenie reușește să-și Împlinească gândul, schimbând
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
retopit structuri epice tradiționale, Într-un stil individualizat, purtând amprenta modernității. De inspirație folclorică sunt: tema (triumful binelui asupra răului) și motivele (călătoria, pețitul, muncile, proba focului, Încercarea puterii, izbânda mezinului, căsătoria), personajele (Craiul, Verde Împărat, Împăratul Roș, fata acestuia, Spânul, Harap Alb), ajutoarele eroului (Gerilă, Setilă, Ochilă, Flămânzilă, Păsări-Lăți-Lungilă, Sfanta Duminică, Crăiasa furnicilor, Crăiasa albinelor, calul, etc.), elementele miraculoase (apa vie, apa moartă), fuziunea dintre real și fabulos, limbajul caracterizat printr-o aparentă simplitate si oralitate (prezența exclamațiilor, interjecțiilor, a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ce-și adună tentaculele în chip de autostrăzi pe care circulă mașini ce devin femei dotate cu sâni din care țâșnește un lichid transformat în magmă primordială, jocuri mecanice unde se câștigă cranii de Caliban, degete cu față de Sad Man spân ce se mușcă reciproc și-și trag pumni cu brațe-surpriză, copii născuți bătrâni, piramide, roți, păduri, cuțite, trireme antice cu câte 24 de vâsle pe rând, apoi mulțimi de oameni, mai corect - figuri umanoide pe care se citește groaza, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
mai jos: (a) "Așa ar trebui să urmez, om bun, zise fiul craiului, dar ți-oi spune drept: tata mi-a dat în grijă, când am pornit de-acasă, ca să mă feresc de omul roș, iară mai ales de cel spân, cât oi putea; să n-am de a face cu dânșii nici în clin, nici în mînecă; și dacă n-ai fi spân, bucuros te-aș tocmi." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (b) "N-a mai mers mult până ce și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
grijă, când am pornit de-acasă, ca să mă feresc de omul roș, iară mai ales de cel spân, cât oi putea; să n-am de a face cu dânșii nici în clin, nici în mînecă; și dacă n-ai fi spân, bucuros te-aș tocmi." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (b) "N-a mai mers mult până ce și văzu nourii din țara sa, simți suflarea vânturilor de acasă și zări din depărtare pe ici colea câte un munte de pe marginile țării
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
să mai zic, nepoate?! răspunse împăratul uimit. Ia, să am eu o slugă așa de vrednică și credincioasă ca Harap-Alb, aș pune-o la masă cu mine, că mult prețuiește omul acesta! Ba să-și pună pofta-n cui! răspunse Spânul cu glas răutăcios. Asta n-aș face-o eu de-ar mai fi el pe cât este; doar nu-i frate cu mama, să-l pun în capul cinstei! Eu știu, moșule, că sluga-i slugă și stăpânu-i stăpân; s-a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la un loc, că te poți pieptăna cu ea și că mai face și alte treburi prin casă." (J. M. Barrie, Peter Pan) (c) " Află acum că eu sunt Sfânta Duminică și știu ce nevoie te-a adus pe la mine. Spânul vrea să-ți răpună capul cu orice chip și de-aceea te-a trimis să-i aduci sălăți din Grădina Ursului, dar i-or da ele odată pe nas... Rămâi aici în astă-noapte, ca să văd ce-i de făcut." (Ion
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vai prin buzunări!, puteam să rămân cum era mai bine: Nic-a lui Ștefan a Petrei, om de treabă și gospodar în Humulești." (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (e) "Fiul craiului, boboc în felul său la trebi de aieste, se potrivește Spânului și se bagă în fântână, fără să-i trăsnească prin minte ce i se poate întâmpla. Și cum sta și el acolo de se răcorea, Spânul face tranc! capacul pe gura fântânii, apoi se suie deasupra lui..." (Ion Creangă, Povestea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
copilărie) (e) "Fiul craiului, boboc în felul său la trebi de aieste, se potrivește Spânului și se bagă în fântână, fără să-i trăsnească prin minte ce i se poate întâmpla. Și cum sta și el acolo de se răcorea, Spânul face tranc! capacul pe gura fântânii, apoi se suie deasupra lui..." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (f) "Acum e rândul meu să mă las în prăpastie, zise Prâslea, văzând că frații cei mari se codesc; când voi mișca frânghia, voi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
să răzbești. Te bucurai și dacă Nana îți spunea unde este căminul și că, de fapt, Țara Niciunde exista doar în închipuire." (J. M. Barrie, Peter Pan) (c) "Și din ceasul acela au început a vorbi ele înde ele, că Spânul defel nu samănă în partea lor, nici la chip, nici la bunătate; și că Harap-Alb, sluga lui, are o înfățișare mult mai plăcută și seamănă a fi mult mai omenos. Pesemne inima le spunea că Spânul nu le este văr
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]