956 matches
-
numărați ca niște vite care trec la abator, numărăm iubitele, anii de viață, kilowații, banii de-ntreținere, hainele, cămășile, locurile pe unde am trecut, zilele, săptămânile, toamnele, iernile, tristețile și bucuriile, averile, morții, cercurile de aur aruncate spre cer, domnitorii, spânzurații și întrebările la care n-am răspuns sau nu le cunoaștem răspunsul, ne numărăm minciunile sau adevărurile, iluziile și deziluziile, facem matematică, adunări și scăderi, ne trezim cu teoria relativității a lui Albert Einstein prin inimă asupra sentimentelor în mișcare
DEVENIM NUMERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342394_a_343723]
-
drumul. Prima dată a mers în vârful picioarelor uitându-se cu băgarte de seamă și la umbra lui, că oricine l-ar fi văzut, putea să-l sperie de mama focului, ca să nu mai pomenim de funie în casa celui spânzurat, cum se zice. Apoi s-a obișnuit prinzând mai mult curaj. Un cimitir e un cimitir și nimic mai mult, își spunea el. Cum trece oricine prin cimitir ziua în amiaza mare și nu se teme de nimic, de ce n-
RĂMÂI CU MINE de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340729_a_342058]
-
mă bucur în fiecare oră/ de miracolul începutului/ poate primăvara intră în prelungiri...”/ “Miracolul nașterii”. Așteaptă fiecare primăvară din viața ei cu aceeași nerăbdare și curiozitate, considerând-o un nou început: “zdreanța de gheață/ atârnată de cer/ anunță retragerea”, “dumbrava spânzurată/ în coastă de deal/ ordonă înverzirea”, “visez pământul/ pe stânci îngenuncheate/ de îmbrățișarea florilor”/ “Spring”. Crede că “primăvara/ vine din pământ/ când/ ghiocelul/ adună/ raze de lumină/ și sună din clopoțel/ trezirea...”/ “Cred”. Există, totuși, o taină pe care ne-
CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ DE ANA MARIA GÎBU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341162_a_342491]
-
ei nu sunt compatibili cu marile nume care ajung pe Aleea Celebrităților nu are niciun rost să facem reverențe, iar domnul Rebengiuc este unul din marii actori ai lumii, pentru că a fost în primul film premiat la Cannes, în Pădurea Spânzuraților, când era foarte, foarte tânăr, în regia lui Liviu Ciulei. A fost în multe din cele mai importante filme pe care le-a avut filmologia românească și a primit nenumărate premii. A întruchipat probabil cele mai importante personaje de la Tănase
Interviu cu Constantin Chiriac, directorul FITS [Corola-blog/BlogPost/100105_a_101397]
-
lecția e învățată, Cutia neagră este plată, Întortocheate străzi în veac, Nu comentez, gândesc și tac. Sunt clipe când nu știi ce simți, Se sfarmă prietenii în dinți, Înnebunind cu mare jind, O, wunderschoen, o, Wunderkind. Ascultă fericiri, puzderii, Ce spânzurații-n pragul serii, Oricare clipă e un prinț, Pe cine poți să ameninți? Ești Diavol sau ești Cel de Sus? Pornesc încet către apus. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Paranoia / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1298, Anul IV
PARANOIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343497_a_344826]
-
o masa de oameni ce credeau ca proveneau din Atlantis. Evreii erau considerați prigoana societății chiar și în Primul Război Mondial, fuhrer-ul cu ușurință ordonând capturarea și exterminare evreilor în orice mod posibil. Aceștia erau executați folosind arme de foc, spânzurați, dar cea mai eficienta metoda fiind camerele de gazare. Lagărul de concentrare cel mai malefic, unde se întâmplau unele din cele mai mari si multe atrocități se afla al Auschwitz. Mai multe despre asta, mai târziu. · “LEBENSRAUM”: În limba germană
„O LECȚIE DE ISTORIE CE NU TREBUIA PREDATĂ!” de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344138_a_345467]
-
lumi de-a pururi învechite. UMBRELE CAILOR În noaptea acelei judecății nesăbuite, Umbrele cailor care tropoteau Păreau tridimensionale la lumina lunii hilare, Ropotele lor încălzeau semicercuri stelare, În desișul acesta ecoul se pierdea în zare. Mă pierdusem în abisul Pădurii spânzuraților, Un semn al durerii, a umbrelor împământenite, A unor suflete chinuite de remușcări zdruncinate, De ce atâtea tristeți păzite și nemărturisite? A unor chipuri care cândva au fost zidite, apoi zădărnicite. Din vremurile acelea de goană azi se aud doar șoapte
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
În această clădire am vizitat încăperile cu vitrine cuprizând cărți editate în diferite perioade și manuscrise ale lui Liviu Rebreanu. S-a vizitat sala unde se află obiecte și costume tradiționale românești ce ilustrează geneza celor trei capodopere: “Ion “, “Pădurea spânzuraților “și “Răscoala“.După aceea am vizitat casa părintească unde se află biroul scriitorului și alte obiecte ale acestuia. Cele două clădiri adăpostesc expoziția ce ni-l prezintă pe Liviu Rebreanu și creația sa în uiniversalitate, circulând în 37 de limbi
BISERICILE ȘI MĂNĂSTIRILE TEZAURE DE ISTORIE ȘI VETRE DE CULTURĂ, REPORTAJ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378299_a_379628]
-
LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” Autor: Alexandru Adrian Diac Publicat în: Ediția nr. 2318 din 06 mai 2017 Toate Articolele Autorului Faptul că perioada interbelică a fost una deosebit de prolifică pentru dezvoltarea literaturii române este
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
teoria sincronizării și a împrumuturilor culturale. Evenimentele militare la care România începuse să ia parte începând din anul 1916 și-au pus amprenta și asupra literaturii române. Scriitori precum Liviu Rebreanu, Camil Petrescu și Felix Aderca în romanele lor Pădurea spânzuraților (1922), Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război (1930) și 1916 (1936) exploatează tema războului, între romanele amintite putându-se găsi atât similitudini, cât și deosebiri. Toate romanele amintite sunt realiste, bazate pe aspecte ale vieții contemporante, pe reflectarea
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
1916, unde elementele de analiză trec pe plan secund, concentrarea fiind pe derularea evenimentelor. Deși toate cele trei romane pleacă de la un eveniment comun și pe deplin cunoscut, războiul sângeros, totuși geneza romanelor are și baze diferite. În ceea ce privește romanul Pădurea Spânzuraților, chiar autorul relata că romanul „s-a născut dintr-o fotografie pe care mi-a arătat-o un prieten, la sfârșitul anului 1918. Fotografia reprezenta o pădure plină de cehi spânzurați în dosul frontului austriac dinspre Italia. Fotografia m-a
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război se face referire clară la temele majore abordate în roman, prin care se dezvăluie compoziția sa bipolară, în cazul titlurilor celorlalte două romane, temele nu mai sunt atât de evidente. Titlul Pădurea spânzuraților poate fi văzut ca o plăsmuire a destinului crunt, ce are în vedere omul alfat în situații- limită precum războiul și căutarea de sine. De asemenea, între cuvintele ce compun titlul acestui roman poate fi găsită o simbolistică aparte. Astfel
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
o temă comună, aceea a războiului care a fost capabil a schimba vieți și mentalități. Totuși, ea nu este dominantă, ci are rolul de a pune în evidență trăiri ale personajelor și lupte ale acestora cu sine. Astfel, în Pădurea spânzuraților, avem înfățișată drama intelectualității românești ardelene de la începutul secolului trecut, după cum afirmă E. Lovinescu: „Pădurea spânzuraților nu pune, în realitate, cu dezvoltări și variații, decât problema intelectualului ardelean în fața războiului cu frații din regat.” Astfel, Apostol Bologa, protagonistul romanului, are
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
ea nu este dominantă, ci are rolul de a pune în evidență trăiri ale personajelor și lupte ale acestora cu sine. Astfel, în Pădurea spânzuraților, avem înfățișată drama intelectualității românești ardelene de la începutul secolului trecut, după cum afirmă E. Lovinescu: „Pădurea spânzuraților nu pune, în realitate, cu dezvoltări și variații, decât problema intelectualului ardelean în fața războiului cu frații din regat.” Astfel, Apostol Bologa, protagonistul romanului, are conștiința datoriei față de statul în care trăiește și face orice ca să-l servească, iar condamnarea la
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
în care Gheorghidiu aruncă asupra partenerei o sumă de proiecții idealizate”, lucru care se schimbă atunci când Ștefan primește moștenirea de la unchiul său. Dacă în romanul lui Camil Petrescu tema iubirii se constituie chiar într-o parte a acestuia, în Pădurea spânzuraților și 1916 iubirea este pusă pe plan secund, căci în fața atrocităților războiului numai timp de iubit nu este. Apostol Bologa rupe logonda cu Marta atunci când vine acasa în permisie și își va găsi refugiul în brațele Ilonei, fiică de gropar
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
de imaginea spânzurătorii, care apare atât în incipitul operei, cât și în finalul ei. Construcția romanului este una clasică, lineară, respectându-se cronologia întâmplărilor. Romanul 1916 de Felix Aderca este structurat și el în patru părți, la fel ca Pădurea spânzuraților. Diferența între cele două stă în faptul că acum fiecare pare poartă un titlu sugstiv: Dezastrul, Foc!Foc!, Năluca, Deșteaptă-te, române!, iar capitolele sunt doar numerotate, fără a avea titlu. Și aici faptele sunt lineare și urmăresc experiența de
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
schimbaseră(...) numai el rămăsese cu uniforma asta de paradă în dulap, rămase neschimbat, trăind de-a pururi în neclintită tinerețe, mereu de douăzeci și trei de ani, în eternitate! Tatăl gândi repede: unde să fugă? Unde să scape?...” În Pădurea spânzuraților este folosit monologul interior ca o formă de autoanaliză, în vreme ce în toate cele trei romane întâlnim retrospecția, prin memoria afectivă, dar și introspecția, atunci când personajele se află în căutarea sinelui. Romanul lui Camil Petrescu se remarcă și prin folosirea unor
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
încercat să aducă literatura română pe aceeași linie cu cea europeană. Bibliografie: • Aderca, F., 1916, Editura Hasefer, 1997; • Petrescu, Camil, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, pref. de Nicolae Manolescu, București, Curtea Veche Publishing, 2009; • Rebreanu, Liviu, Pădurea Spânzuraților; pref: Nicolae Manolescu, București, Editura Litera Internațional, 2010; • Boțoghină, Iulian Ștefan, Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri, în România literară, nr.36, 2001; • Crăciun, Gheorghe (coord.), Istoria didactică a literaturii române, Editura Magister, Brașov, 1997; • Lovinescu, E.
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
România literară, nr.36, 2001; • Crăciun, Gheorghe (coord.), Istoria didactică a literaturii române, Editura Magister, Brașov, 1997; • Lovinescu, E., Istoria literaturii române contemporane. IV., Evoluția „prozei literare”, Editura Ancora, S.Benvenisti& Co., București, 1928, pp.362-368, în Liviu Rebreanu, Pădurea Spânzuraților; pref: Nicolae Manolescu, București, Editura Litera Internațional, 2010; • Pop, Ion (coord.), Dicționar analitic de opere literare românești, N-Z, Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2007;. • Rebreanu, Liviu, Mărturisiri, 1932; reluate în Liviu Rebreanu, Amalgam, Editura Scocec& Co., S.A.R, București
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
Litera Internațional, 2010; • Pop, Ion (coord.), Dicționar analitic de opere literare românești, N-Z, Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2007;. • Rebreanu, Liviu, Mărturisiri, 1932; reluate în Liviu Rebreanu, Amalgam, Editura Scocec& Co., S.A.R, București, 1943, în Liviu Rebreanu, Pădurea Spânzuraților; pref: Nicolae Manolescu, București, Editura Litera Internațional, 2010; Referință Bibliografică: Similitudini și deosebiri în romanele 'Pădurea spânzuraților”, 'Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” și '1916” / Alexandru Adrian Diac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2318, Anul VII, 06
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
Știință, Cluj Napoca, 2007;. • Rebreanu, Liviu, Mărturisiri, 1932; reluate în Liviu Rebreanu, Amalgam, Editura Scocec& Co., S.A.R, București, 1943, în Liviu Rebreanu, Pădurea Spânzuraților; pref: Nicolae Manolescu, București, Editura Litera Internațional, 2010; Referință Bibliografică: Similitudini și deosebiri în romanele 'Pădurea spânzuraților”, 'Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” și '1916” / Alexandru Adrian Diac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2318, Anul VII, 06 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Alexandru Adrian Diac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
cu ardere internă, este prevăzută cu un catarg înalt, de care atârnă drapelul național al Elveției. În zona aceea se vede o aglomerație neobișnuită, pe care nu ți-o poți explica decât privind în sus. Sub pavilion atârnă un bărbat spânzurat, care se bălăngăne după cum bate vântul. Aflăm că e un membru al echipajului, cu grad de ofițer, ceea ce ne miră din cale afară. - Nu-l văd urcându-se pânâ acolo, zise Ingrid destul de tare, și să-și bage singur gâtul
DRUMUL APELOR, 8 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374317_a_375646]
-
Bătrâna bate în retrgere. - Circulă tot felul de zvonuri, habar n-am! Brațul telescopic al unei macarale descrie un arc de cerc deasupra noastră, purtând în cârlig un bărbat îmbrăcat în ținută de pompier, care este deplasat lent spre cel spânzurat. Omul prinde mortul în brațe, se chinuie cu o mână să-l salte în sus, iar cu cealaltă să-i scoată ștreangul, lucru extrem de complicat, fiindcă după ce reușește să-l elibereze din strânsoare, se dezechilibrează și-l scapă din mâini
DRUMUL APELOR, 8 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374317_a_375646]
-
avut parte numai de babalâci. Golește pharul pe jumătate. Nu comentez, fiindcă n-am ce comenta. - N-am vrut să te demobilizez, continuă ea zâmbind, îți jur, asta sunt și asta vreau s-o afli direct de la mine. Tipul acela spânzurat m-a făcut să mă gândesc mai profund la viața mea, pe care, recunosc, nu dau doi bani. Într-o zi voi sfârși poate ca dânsul. Sunt atâția nebuni pe lumea asta că nu mă mai miră nimic! - Și la
DRUMUL APELOR, 8 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374317_a_375646]
-
cântând că o pasare fără nume care taie cerul cu linii aurii deschizând porțile veșniciei fulgii rămân că un semn pe podeaua temniței un foșnet că un ultim gând pământesc apoi liniștea se plimba prin toate odăile minții căutând întrebarea spânzurata de torțile uitării În pubele zac condamnații la moarte pe ei se plimbă viermele ce nu moare căzuți pe maldăre de gunoaie implora milă Hadesului cerul și-a închis porțile Referință Bibliografica: Eliberați sau condamnați / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN
ELIBERAȚI SAU CONDAMNAȚI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373487_a_374816]