340 matches
-
O stradă mică, fără clădiri impozante, doar locuințe cu maximum 1-2 etaje. Aici Ambasada deținea două corpuri de clădiri alăturate, unul sediul ambasadei, cu 2 etaje, celălalt cu un singur etaj, sediul consulatului, ambele construcții anoste, zugrăvite într-o culoare spălăcită. Clădirile nu erau proprietatea statului român, ca în alte capitale, și autoritățile RDG ne oferiseră un teren în centru pentru construcția unei noi ambasade, ofertă refuzată nu știu pentru ce motiv de cei de la București. Act lipsit de logică și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
pe umeri cu o cațaveică veche a nevestei, deșeartă din "besactea" "sineturi" asupra cărora face zilnic aceleași observații. Iordache Iovu are un dulap mare de nuc din care scoate de două ori pe an, primăvara și toamna, "redingotele verzii, jiletcile spălăcite" și le întinde pe frânghii. Coana Anica are, când curăță un obiect, trei metehne: "Întîi îl pufuiește pentru colb cu scuturătoarea făcută din pene moi de clapon; pe urmă îl șterge, pentru lustru, cu o petică curată, și, al treilea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
De dimineață se aude un bocet sfîșietor în blocul de vizavi. A murit (de leucemie) fetița unui zețar. N-am lucrat cu el direct niciodată, dar îl cunosc și mă cunoaște. Are o figură spînatică, poartă un basc vechi, rotund, spălăcit și merge cu genunchii îndoiți. E tăcut și mereu preocupat de ceva. Hipercorect la serviciu, face treabă și în jurul blocului. Sapă straturi, smulge buruieni, curăță, mătură - totul ca ntr-un fel de pedeapsă. Fetița avea 12 ani și o chema Ozana
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
am să știu niciodată. Biblioteca se află într-una dintre clădirile din piațetă. Nu se deosebește prin nimic de celelalte construcții. E pur și simplu o clădire din piatră. Nu prezintă nici măcar un semn distinctiv. Fațada veche, de un gri spălăcit, streșinile înguste, zăbrelele de la ferestre, ușile masive din lemn. Pare mai degrabă un hambar pentru cereale. Dacă nu mi-ar fi explicat Paznicul, cu lux de amănunte, cum să ajung la bibliotecă și cum arată, n-aș fi nimerit acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
vesel, dar prea scurtă. A plecat prea brusc. După dispariția toamnei, rămâne un gol temporar care nu poate fi numit anotimp. Nu-i nici toamnă, nici iarnă. Animalele își pierd treptat strălucirea blănii, nuanța de auriu dispare și un alb spălăcit învăluie totul. Semn că iarna e aproape. Toate animalele din oraș stau cu capetele plecate și-și fac curaj s-o întâmpine. Nu numai ele. Absolut totul e gata să înfrunte anotimpul dur. Semnele iernii se lasă peste oraș ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
în cele din urmă, pe un ton de afectată indiferență. Mă mir, nu mă cunoaște aproape deloc. - Nu, nu factorul, altcineva. Parohul ținea lampa ridicată la nivelul frunții, dar umbra abajurului lăsa în lumină doar ochii lui calmi, un pic spălăciți, și, în timp ce ea mergea în fața lui către bucătărie, continuă să-i vorbească din spate: - Mai înainte de orice trebuie să-ți spun că sînt foarte- foarte- mă rog, da, foarte neîndemînatic, foarte aiurit și, de asemenea, foarte ghinionist. Singurul scaun era
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
Parcarea interzisă, dormind “rumegătoare, bolnave, oloage de artroză sau de paralizie reumatică”, dar mai ales neașteptatele “căruțe și cai costelivi (o gloabă albă, fără rușine pișăcioasă în fața ambasadei Franței, cele mai nenorocite mîrțoage, cu coastele ieșite, și căruțele cu lemnul spălăcit, pline cu grămezi de zdrențe și tot felul de fierotenii...” pe bulevardul Dacia! Decorul se întregește: “superbele clădiri în ruină, cu cariatidele lor umilite și desfigurate de tencuiala căzută de pe cioturile lor de brațe” sînt contrapuse blocurilor despotului, al cărui
București: poezie și adevăr by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/14340_a_15665]
-
130 până la 150 kg, femelele sunt mai mici având înălțimea de 175 - 190 cm și greutatea de 90 - 110 kg.<br>Masculul are pene albe și negre în trecut erau foarte apreciate, pe când femela are un penaj de culoare mai spălăcită cenușie, puii având o culoare asemănătoare cu femela. Picioarele lungi ale struțului sunt de culoare cenușie, cenușiu albăstrui lipsite de pene, la mascul în perioada de împerechere picioarele sunt de culoare rozacee putând fi văzute de la distanță.<br>Pasărea are
Struț () [Corola-website/Science/307423_a_308752]
-
număr mic de specii trăiesc în regiunile tropicale din Asia. Mărimea corpului păsărilor este între 8 și 24 cm. Culoarea penajului la mascul este de culoare galben neagricioasă, cenușie neagră sau alb cu negru. Femelele au penajul de culori mai spălăcite. Păsările au cioc scurt și puternic care este gros la bază. Hrana lor constă din insecte, fructe, semințe. Numeroase specii de păsări țesător trăiesc în apropierea culturilor agricole. Ele trăiesc frecvent în colonii mari, ca „Quelea quelea”, stoluri ce pot
Păsări țesător () [Corola-website/Science/314682_a_316011]
-
cu un cap scurt prevăzut la ambele sexe cu două coarne inelate și încovoiate spre înapoi. În spatele coarnelor se găsesc două glande care secretă în perioada de împerechere un lichid cleios cu miros neplăcut. În timpul verii capra-neagră are o culoare spălăcită brun-roșcată, partea inferioară a corpului fiind alb-gălbui, având pe spate o dungă neagră. Iarna culoarea caprei este brun închis, brun negricios, fiind alb pe abdomen și picioare, capul fiind de culoare albă-gălbuie, pe creștet având o dungă de culoare închisă
Capră-neagră () [Corola-website/Science/314398_a_315727]
-
abdomenul este acoperit de un penaj de culoare verde turcesc. Spatele sau partea dorsală a păsării este de culoare brună iar marginea aripilor de culoare brună negricioasă. Pasărea are un cioc negru puternic puțin încovoiat. Femelele au o culoare mai spălăcită ca masculul, iar culoarea tineretului este în general brună. Dumbrăveanca preferă luminișurile de la liziera pădurilor ca și pășunile sau fânețele unde trăiesc de obicei un număr mare de insecte. În prezent poate fi întâlnită și în parcurile mai mari. Pasărea
Dumbrăveancă () [Corola-website/Science/314452_a_315781]
-
-lea încă se mai găsea acolo și mantaua voievodului, prefăcută într-o sfită preoțească. "„Stofa acestei mantale e un ce prea curios și care merită să fie văzută; este de pluș ce cuprinde niște flori galbene pe un câmp verde spălăcit, cu ceva fir pe dânsul și cu oarecare însemnări roșii, cât se poate de solid și curat”". În cancelaria domnească se cunoșteau limbile slavonă, latină și probabil greacă. Grămăticii erau puțini, astfel că trebuiau să își urmeze domnul oriunde se
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
sunt: oldies, rock alternativ, reggae, irish & german drinking songs, balade, jazz, smooth, evergreen. Designul acestui tip de pub, Irish Pub Country Cottage, pornește de la stilul tradițional al căsuțelor irlandeze de la țară. Exteriorul are ca mărci distinctive: pereții din ipsos, albi, spălăciți, ușa de la intrare viu colorată și pe geamul din față o serie de afișe cu principalele băuturi servite pentru a atrage clienții însetați. Interiorul se definește prin simplitatea care capătă un aspect rudimentar, podele și șeminee din piatră, grinzi din
Irish pub () [Corola-website/Science/324106_a_325435]
-
îndeplinesc doar rolurile de transmițători, vizitând locuințele mai multor familii, amestecându-se în toate intimitățile și divulgând cu cinism secretele aflate, împreună cu propriile lor reflecții. Astfel, doctorul Rim este catalogat „un monstru, un maimuțoi, o gorilă, neamțul, Rimul deșelat și spălăcit”, nefericita Sia „duloaica, satana de fată, fata aceea trunchioasă, matahala, jăvruța”, iar gemenii Hallipa „croncani, cei doi neghiobi, tâmpiții” etc. Reflecțiile cinice și triviale ale celor două personaje-reflectori se aud chiar și în biserică, la înmormântarea Siei. Spre deosebire de primul volum
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
Simona Vasilache Moșii poveștilor sînt roșii sau verzi. Prințesele, bălaie. Feții, zmeii și figuranții, spălăciți. Cam la atît se mărginește policromia scenelor de basm. Vă propun, de aceea, două alternative recente (să nu credeți că povestitorii s-au lăsat de tot de meserie...) la ,filmele", doar parțial color, ale copilăriei: De-ale prințeselor și patrupezilor
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]