5,095 matches
-
specificitatea întreprinderii publice; ... ... C. alte criterii: a) rezultate economico-financiare ale întreprinderilor în care candidatul și-a exercitat mandatul de administrator sau de director; ... b) înscrieri în cazierul fiscal și judiciar; ... c) criterii de gen; ... d) criterii suplimentare, în funcție de specificitatea întreprinderii publice și de prevederile legale aplicabile. ... ... Articolul 17 Pot fi criterii opționale următoarele: a) mandate de administrator/director al unei întreprinderi publice sau private deținute anterior; ... b) specializări în anumite domenii de activitate; ... c) cunoașterea unei limbi străine de circulație
NORME METODOLOGICE din 27 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273382]
-
și metaforă la Blaga, simbolul definit de Durand e destinat îmbunătățirii condiției omului în lume. Vindecării de infinitul rău al abstracțiunilor - prin spirit metaforic - îi corespunde terapia prin imaginația simbolică. Există ceva ireductibil în limbajul metaforic, un element de o specificitate ce exclude posibilitatea transpunerii totale a metaforei în limbaj rațional. O astfel de ireductibilitate îl determină pe Paul Ricoeur să constate că abordarea unui simbol trebuie, pentru a exclude orice inadecvare cu adevărată viața simbolică, să excludă alegorismul și să
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
județului ar putea să demonstreze oamenilor de afaceri că au pentru ce să vină în Alba. "Din păcate, acești agenți, acești meseriași despre care am mai vorbit în trecut nu există. Așa cum nu există nici o preocupare “la județ” pentru identificarea specificităților, tipului de pregătire și de mână de lucru, a oportunităților de afaceri care ar putea fi promovate către investitori. Mai ales către Camerele de Comerț ale țărilor din occident. Parcurile industriale ca Program al Consiliului Județean nu trebuie să fie
Înfiinţarea de noi parcuri industriale ar putea salva economia din Alba () [Corola-journal/Journalistic/52564_a_53889]
-
prin formula narativă și prin apelul la memoria orală, își depășesc condiția, datorită a ceea ce Călinescu numește „disciplina istoricului”. Ce am auzit de la alții reprezintă, așadar, un text de un caracter aparte în literatura noastră confesivă, presupusă simplă și nedezvoltată. Specificitatea lui ține, cumva, și de experiențele pe care le conține, și anume transformarea radicală a societății românești, sub imperiul ideilor iluministe și al influenței europene, pe fondul destrămării Imperiului Otoman și al perimării modelului său de organizare socialpolitică. Felul în
Memoria premodernității noastre by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5258_a_6583]
-
ai experimentat concret existența ca femeie nu suplinește conștiința teoretică, rezultat al parcurgerii unei bibliografii care există la nivel internațional. Jurnalul Constanței Buzea, Creștetul ghețarului. Jurnal 1969-1971, oferă un nou material de analiză, alăturându-se celorlalte jurnale feminine românești, prin specificitate și simț al nuanței. Autoarea ne avertizează chiar prin poetica titlului despre o voită discreție în dezvăluirea trăirilor intime ale eului feminin și/ sau despre o anume imposibilitate de a da cortina cu totul la o parte. Operă de poetă
Jurnal de femeie by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5284_a_6609]
-
revistele ÎȘI la români un text ce nu mai are nevoie de nici un comentariu: „E deja cunoscută de toți soarta revistei Metalurgia, unde se îmbină de mama focului oțelul și integrarea europeană. Se întreabă cineva care e pînă la urmă specificitatea revistei, sau doar că-i ÎȘI? Și că fu cum fu pînă prin 2010, adică exact pînă cînd începu nebunia ÎȘI, si cînd această revista a fierului și oțelului (că asta înseamnă metalurgie, nu?!) primește și „altele“: de la Uniunea Europeană la
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5311_a_6636]
-
teoriei postmoderniste, atât presiunea utopică marxist-leninistă cât și nostalgia naționalistă/ etnocentrică sunt pernicioase întrucât ambele se bazează pe definiții esențialiste. În timp ce interoghează vestigiile gândirii totalitare, teoria și practica postmodernistă pot oferi sugestii pentru o practică socioculturală post-esențialistă care să recunoască specificitățile locale dar într-un mod care le-ar corela într-o paradigmă mai largă, multiculturală și regională. Rearticulând discuția culturilor est-europene în jurul conceptului occidental de postcolonialitate, o serie de intervenții teoretice mai recente, începând cu Caietele Echinox din 2001 dedicate
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
lor comună”, dar și să asumăm o formă de pluralism, participând simultan la mai multe identități culturale 20 și chiar la mai multe culturi 21. Multiculturalismul descris de Neumann devine legitim în momentul în care acceptă idealurile ce descind din specificitatea unei culturi, dar și pe cele care se referă „simultan la două sau mai multe culturi”22. 1 Citat în Clowes, Edith W. Russian Experimental Fiction: Resisting Ideology after Utopia (Narațiunea rusă experimentală: Rezistând ideologiei după destrămarea utopiei). Princeton: Princeton
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
clătinare: idei, deprinderi, forme, ierarhii, atitudini, termeni, terminologie”. Cordiale, cu două excepții (Marian Popa și Mirela Roznoveanu), subtile, adecvate, pertinente, comentariile lui Mircea Iorgulescu din Prezent, ca și acelea din cărțile anterioare, se circumscriu câtorva idei esențiale: radicalitate estetică, atitudine, specificitate și, nu în ultimul rând, dimensiune morală. Cel care descoperă și cel care inventează, criticul și cronicarul literar - acestea sunt ipostazele sub care se înfățișează, în toate cărțile sale, Mircea Iorgulescu. Prefața „epică” a volumului Spre alt Istrati (1986), scrisă
Cele două ipostaze ale criticului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/5399_a_6724]
-
cameral într-un mediu în care, la noi, acesta a fost în parte neglijat în ultimele decenii și implicarea în suita manifestărilor a tinerilor muzicieni elevi și studenți, de asemenea atragerea unui nou public, tineri care, astfel, devin conștienți de specificitatea, de valoarea artistică a evenimentului. Muzicieni performeri, tineri maeștri ce aparțin prioritar circuitului vest-european al valorilor, programe de concert variate, unele de vădită atracțiozitate, stiluri componistice diferite, de la Barocul târziu la jazz, la agreabile dar plictisitoare imagini ce însoțesc sonorități
Muzică de larg consum și muzică by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5102_a_6427]
-
De aici sentimentul de însingurare, nefericirea poetului, zgura cotidiană din suflet. Viziunea poetică nu are, firește, legătură cu valoarea literară. Mulți dintre marii poeți au fost elegiaci incurabili sau bântuiți de cele mai sumbre viziuni. Constantin Abăluță nu face excepție. Specificitatea poeziei sale este admirabil subliniată de Gheorghe Grigurcu: Nimic șocant, nimic teatral în poezia lui Constantin Abăluță. Poetul mizează pe normalitatea banalului, a cotidianului repetitiv , forțându-l însă a-și dezvălui resursele disimulate, misterul irezolvabil. Precum în pictura metafizică a
Tristețea orfevrului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6669_a_7994]
-
lumească, iar iubita sa muritoare ezită să împărtășească substanța nemuritoare care echivalează cu o formă sublimă de damnare. Dincolo de aspectul pueril al poveștii, pueril, dar nu idiot, se află o cultură specifică a colegiilor americane, care modelează mitul, îi conferă specificitate. Aventura se rescrie, a câta oară, pentru o anumită categorie de vârstă din clișee și nu numai. Diferența de clasă care ar oripila pe un comunist autentic făcându-l să vitupereze împotriva societății capitaliste nu este pronunțată în van. Și
Frumoasele bestii romantice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6629_a_7954]
-
literatura este trimisă în plan secund. Nu suntem departe, revăzând toate cele spuse până aici, de a considera problematica autobiograficului ca minimal operantă (ca să spunem doar atât) în ansamblul teoriei literaturii, cel puțin în formula în care se caută o specificitate clar delimitativă. Într-o ultimă instanță, suntem efectiv și decisiv în zona "competenței textuale", eventual cu derivatul "competenței narative" pentru dimensiunea epică (teoretizată de Philippe Hamon), premise ale performanței literare și condiție de acces la literatura canonică. De altfel, în
Geografii instabile by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/6644_a_7969]
-
instanță, suntem efectiv și decisiv în zona "competenței textuale", eventual cu derivatul "competenței narative" pentru dimensiunea epică (teoretizată de Philippe Hamon), premise ale performanței literare și condiție de acces la literatura canonică. De altfel, în acest context, nici una din limitările specificității prin concept nu a rezistat în fața realității operei, uneori demontate chiar avant la lettre. Într-o situație aparent manifestă (identitatea eu liric/eu real), afirmând că "Je est un autre", Rimbaud propunea și categorica, insolubila alteritate autor / "subiect" în poezie
Geografii instabile by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/6644_a_7969]
-
autobiografic": lectura "tehnică" de care am vorbit, atunci când ea poate fi exercitată, are un efect unidirecționat, în sensul că aruncă lumini (uneori "perverse") asupra vieții scriitorului. Comparativă și "corecțională", lectura astfel efectuată nu realizează, în nici un caz, deschideri în ordinea specificității și valorii "produsului" artistic, proces într-un fel asemănător celui menționat de Wolfgang Iser, pentru care nu limbajul efectiv al romanului face diferența între un text literar și un text referențial, ci constructul și calitatea sa. Cîndva pe punctul de
Geografii instabile by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/6644_a_7969]
-
altora i se suprapune o altă, secretă și care, posibil, nu-i este cunoscută: aceea de profesor. Ca să ne înțelegem mai bine, profesorul cunoaște ceea ce omul de pe strada ignoră sau a uitat, geneză unei limbi, evoluția, rezervoriul ei de cuvinte, specificitățile, distribundu-le pe lecții - pe programe. În târziul vieții, {erban Cioculescu imaginase o cronică dialogata, în care împărtășea unui învățăcel noțiuni de natură să-i deschidă acestuia mintea și, firește, să-l informeze. Că unul care, în repetate rânduri, s-a
Din miez de vorbe by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6541_a_7866]
-
un mod unic și artistic emoțiile cu gluma. Tema principală a acesteia o constituie obiectele ce fac trimitere la tradiția populară, meșteșuguri și artă decorativă. Etno-designul este un trend interesant al designului polonez care vorbește despre căutarea propriei identități, a specificității culturale și a unicității, care pot fi remarcate la designerii polonezi din tânăra generație. Obiectele prezentate în expoziție sunt executate din materiale naturale, locale și, în majoritate sunt realizate prin recurgerea la metode meșteșugărești tradiționale. Curatorul expoziției Polska Folk este
Polska FOLK, expoziție de design tânăr polonez la MNȚR by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/65654_a_66979]
-
cărora li se pare că pacea nu poate fi decât veșnică, dacă a durat în ultimii 60 de ani - o imensă eroare și un mod iresponsabil de a ignora lecțiile elementare din ultimele două - trei milenii, de când avem cronici de specificitate ale războaielor", a spus Baconschi. Stăm prost cu unitatea europeană El a adăugat că UE "stă cam prost" cu unitatea europeană, arătând că până la Tratatul de la Lisabona Uniunea nici măcar nu avea personalitate juridică, cu identitatea și conștiința europeană. Baconschi a
Filosofia lui Baconschi: Americanii nu pot plăti la nesfârşit securitatea europeană () [Corola-journal/Journalistic/61031_a_62356]
-
mama și una neclar-oedipică față de tată. Mai mult, el trăiește experiența provincialului ajuns la Paris și are revelația stabilirii într-un oraș muzeu. Așadar o sumă de exfolieri simbolice, o marcă înregistrată Vișniec. Portretul societății e verosimil tocmai prin aceste specificități. Teoria poate fi lansată. Înainte de toate, e o problemă de limbaj. A trece dintr-o limbă în alta presupune - o recunoaște chiar autorul - o responsabilitate suplimentară. Dexteritatea aceasta amintește de Țepeneag, cel care a inaugurat la noi „cuvântul nisiparniță”. O
Noua soteriologie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4733_a_6058]
-
ei, despre rolul pe care începeau să-l joace pe scena culturală. Anul 1964, încă de la început, pare să fie marcat de prezența și cuvîntul acestor cronicari, așa cum se întîmplase cu tinerii poeți în anii anteriori. Discursurile diferă însă și specificitatea criticii ca demers de maximă vizibilitate și retorica mult mai penetrantă pe care o poate produce, spre deosebire de poezie, face acțiunea criticilor cu adevărat importantă și, probabil, periculoasă pentru stabilitatea sistemului literar. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5010_a_6335]
-
a fost subestimat. Puțini mai cred astăzi în valoarea în sine a noutății sau a originalității în arta. Epoca avangardelor avânt toute chose a trecut. Cubismul, suprarealismul sau dodecafonismul au devenit istorie. Globalizarea începe să însemne tot mai des cultivarea specificităților culturale și lasă locul ideii, mult mai nobile, de diversitate. V-ați miră foarte tare dacă artă europeană s-ar întoarce la clasicismul care a caracterizat-o două milenii și jumătate și ar redescoperi frumusețea trupului și a minții omenești
Oh, les Beaux-Art! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4794_a_6119]
-
impus. Astfel, eșecul, în raport cu succesul canonic al perioadei, marchează singura alternativă de a trăi, oarecum, în afara sistemului”. Subtilitatea demersului analitic al lui Claudiu Turcuș constă în faptul că, descriind o tipologie în toată regula, el găsește calea de acces la specificitatea unui imaginar. Clovnul, prostul, insul sucit sau doar voit încețoșat de perspectiva naratorială sunt simptomele „subversivității” lui Manea. Capacitatea de a merge pe scurtătură la esența scrisului lui Manea e cu atât mai importantă cu cât criticul se ferește s-
Singurul Norman Manea by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4421_a_5746]
-
M-aș opri la o altă comparație, simplă, foarte terre à terre, cu care, tocmai de aceea, se și operează mai ușor, mai bine: scriitorul ca autor al unei construcții (verbale), prin urmare scriitorul ca arhitect-constructor. Dar ce anume asigură specificitatea acestei construcții verbale reprezentate de roman, în raport cu alte construcții verbale? Există câteva elemente indispensabile pentru un roman ca să fie perceput drept roman: în primul rând, existența personajelor (diferențiate neapărat prin limbaj și nu alter-ego-uri ale autorului). Apoi, povestea, epicitatea, narațiunea
Singurătatea autorului de romane by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/4668_a_5993]
-
aproape banala mea biografie. Azi, după cinci decenii de scris profesionist, lucrurile s-au întors pe dos: nu mai pot să ajung „la mine”! Sau eu, ha, ha, nu mai exist, așa cum o credeam în tinerețe, în forma și în specificitatea sa, sau... n-am existat, astfel, niciodată! Să fie acesta darul unui autor epic, care - ca și Odiseu, s-a hazardat pe mări îndepărtate, în lupte și aventuri, unele inutile și singurul dor care-i mai rămâne, poate țel sau
Nicolae Breban by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5782_a_7107]
-
a însoțit acest mic festival nemțean. În mod cert, unii dintre tinerii cineaști vor semna lungmetraje, însă chiar dacă ceva din ceea ce vor fi se lasă ghicit acum, momentul de față este unic în felul său și aici se regăsește postulatul specificității pe care o reclamă scurtmetrajul. Tânăra generație se află în acest moment la o răscruce de drumuri, aș zice chiar foarte multe drumuri, ceea ce constituie un simptom promițător. Generația lui Corneliu Porumboiu, Cristian Mungiu, Cristi Puiu avea o dublă memorie
Filmul de piatră (ediția a II-a, 6-9 ianuarie, Piatra Neamț) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5834_a_7159]