409 matches
-
model ontologic restrâns, adică la palierul universului închis...". Dacă îl raportăm la un model ontologic de genul celui care cuprinde ipoteza ortoexistenței, atunci devine "semnalul unei realități mai profunde"614. Aceasta înseamnă că paradoxul nu trebuie să mai fie o sperietoare pentru gândire. Paradoxul reflectă o limită a sistemului nostru de gândire numai într-un anumit cadru ontologic". El poate fi semnul unei alte realități, astfel că, deși face parte din sistemul cadrului ontologic restrâns, "este totodată și o deschidere a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
aur al poetului e temeiul lumii, iar ceea ce pare ireal - dacă nu chiar in-utilul imaginar al unei pure închipuiri - este de fapt viziune a realului însuși, perspectiva care reașază lucrurile în adevărata lor lumină 22: "Pe câmp ai noștri demontau sperietorile/ pentru serbarea fecioarelor-păsări// Trecuse anotimpul spaimei/ și în gura lui ca într-un stup ospitalier/ zumzuiau toate albinele lumii". În cuvântul libertății poetice, spuneam, ceea ce se rostește se vede, dar nu se vede doar întrucât se spune, ci și invers
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se întîlnește din nou la Viena cu președintele Statelor Unite, J.F. Kennedy. Considerîndu-l pe interlocutorul său puțin prea tînăr și "delicat", el nu ezită să la o atitudine amenințătoare "cerînd soluționarea problemei Berlinului pînă la sfîrșitul anului și fluturînd încă o dată "sperietoarea" unui tratat de pace separat cu RDG-ul. "Eu doresc pacea, declară el oaspetelui de la Casa Albă, dar dacă dumneavoastră vreți război, vă privește. Hotărîrea noastră de a semna acordul în decembrie este irevocabilă". Dacă și-a închipuit că-și
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
ca oglinda vie a regimului. Printre aceștia ereau, firește, și mulți oameni de treabă dar care, fiind fanatici ai partidului lor, făceau un mare zel atât în alegeri cât și în politica de toate zilele. Acești liberali foarte huliți, aceste sperietori pentru lumea pacinică ereau: Anastase Stolojan, Emil Costinescu, Dimitrie Bilcescu, Eugeniu Carada, Grigore Serurie, Pană Buescu, Tache Anastasiu de la Tecuci, Ion Simulescu de la R.-Vâlcea, Dimancea de la Pitești, Chirițescu zis și Chirițopulo de la Teleorman, Stan Popescu, Radu Pătărlâgeanu, Radu Stanian
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
timid, și dornic de a le îndeplini dorințele, avea și momente de evadare, când lăsa timiditatea și rezervele deoparte și devenea zgomotos, ca orice copil normal. Era în spiritul epocii ca, pentru potolirea copiilor “recalcitranți”, părinții să recurgă la o sperietoare, un căpcăun. Pentru Mihai, imaginea vie a căpcăunului era Virgil Potârcă, fruntaș al P. N. Ț. și ministru al Agriculturii și Domeniilor în guvernele țărăniste din 1930-1931 și 1932. C. Argetoianu scrie că, atunci când regele Carol voia să-l sperie
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
deodată mi am înjghebat un plan de răzbunare în minte: voi alunga toate ciorile din nucii noștri. Nu voi mai suferi din cauza lor. M-am sfătuit cu colegul de peste drum, Vasile Grigoraș și acesta mi-a propus să facem o sperietoare pentru ciori. I-am dat câteva leațuri, cuie, o cămașă de-a tatei și-o căciuliță împletită. A ieșit perfect! Apoi, ca o veveriță s-a cățărat în vârful nucului (cel mai înalt) și a atârnat-o bine, să nu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
rugam să ne însoțească, să ne asiste la ce rele făceam. Că erau numai instructori ruși. Eu n-am văzut ruși aici, decît că veneau cu automatele ca să-i însoțească pe români, ei tăiau și spînzurau, rușii erau numai de sperietoare. Vă spun, că am văzut asta în '46. Aici era unu, Șerban Nedelcu, unu Ștefănescu. Iese Măgureanu la televizor și spune că partidul a ordonat, ei a fost doar unealta. Dar ce făcea partidu fără unealtă? Oamenii care era în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
zilnic au făcut ca și proiectul acela să apară în ceață, irealizabil. În același timp am realizat că scrisesem doar un singur lucru în ultimii doi ani de zile: o oribilă proză scurtă cu doi extratereștri, un fast-food și o sperietoare bisexuală, deși le promisesem celor de la ICM versiunea inițială a memoriilor mele. Din moment ce, după Binky, refuzam cel puțin de două ori pe lună proiectele unor biografii autorizate, mai multe edituri se interesau activ de o carte de memorii. Vorbisem fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
lica prin zloată și prin tramvaie spre cele trei-patru licee unde-și avea „orele“ de profesor, blestematele ore peste cele legiuite, ca să-și poată ține familia; iar pe altul dintre cei pomeniți mai sus Îl pot oferi și azi ca sperietoare părinților puși cu anasâna pe Învățătura copiilor, fiindcă locuiește În același bloc cu mine, ca o epavă umană, la fel ca și cealaltă mândrie a liceului nostru Sf. Sava de odinioară - toți ajunși la capătul unei vieți În care n-
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
un sentiment de siguranță. Ne-am urcat până în vârful copacului, unde erau cireșele cele mai mari și mai dulci. Chiar în vârf, am dat peste un halat de casa, roșu, cu buline negre, agățat într-un băț, pe post de sperietoare de ciori. Am mâncat noi pe săturate, am băgat și în sân cât am putut pentru cei rămași acasă, am luat și halatul de speriat ciorile, ca să fie tacâmul complect și am început să coborâm, bucuroși că acțiunea a reușit
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
mic - s-a îndreptat pusca spre ușă. Am știut ce urmează. Am sărit cât am putut mai repede din cireș și am luat-o la fugă de ne scăpărau calcâile. Dar n-am lăsat din mână având cu noi si sperietoarea de ciori, halatul cel roșu. De ce l-om fi luat și pe acela nu știu. Din teribilism cred, foarte probabil. După noi, fugea colegul-proprietar, care ne-a cam recunoscut. Am dat buzna pe poarta internatului și cu ultimele puteri, am
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
așa-zisa „ciondăneală” între ei este pur și simplu un scenariu de a justifica într-un fel aflarea lor pe acest eșichier politic; M. Snegur cocoțat spre dreapta, P. Lucinschi, marele combinator, și șmecher pe deasupra, de centru și V. Voronin „sperietoarea” de stânga. în acest fel a fost ocupat întreg eșichierul politic moldovenesc, iar de facto toți-trei sînt foști secretari ai C.C.al P.C.M. și P.C.U.S ( și de ce foștii?!). Iar în tabăra celor cu adevărat de dreapta se aruncă
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
noilor cifre exercită asupra mea o stranie fascinație, amestec de regret și speranță imbecilă. Acum, scriu "2000" și parcă este mai dificil ca niciodată. Ciudat este că omenirea nu a simțit nici cea mai mică spaimă față de acest an, vechea sperietoare a "anului 1000" parcă nici nu ar fi existat. Bine, a existat panica informatică Y2K, cu iz de markenting de firmă ce comercializează programe antivirus. Din contra, cuvântul millennium și derivatele sale s-au vândut extrem de bine în varii campanii
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
2004 Prima zi de toamnă cu adevărat rece în Québec; cu mult mai aspră decât cea cu care suntem noi obișnuiți în Europa. Plutește în aer o iarnă ce se anunță dificilă, după cum aud în jurul meu. Aici iarna este marea sperietoare, marea încercare a fiecărui an. Ascultându-i pe localnici, ai impresia că vara și toamna sunt simple paranteze în așteptarea iernii. O problemă medicală (dureri de mijloc, lumbago) mi-a arătat cât de singur sunt de fapt aici și de ce
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Pe la 22 de ani scriam într-un poem așa: Mă simt de parcă-aș fi mama mamei mele. Mi-e frică de viața pitică de clanul pitic de clanul cel mare lăsați-mă să fiu nimic lăsați-mă cum sunt: o sperietoare. N-am fost conștientă de ceea ce comunismul mi-a luat decât după 1990. Mai ales când am ieșit prima dată din țară. Aveam 25 de ani. Viitorul mă speria la fel de mult ca trecutul recent. Trebuia să fac față unei lumi
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
străinătate. Sunt îngrozitor de slabă, zâmbesc chinuit, am o față masculinizată, îmi țin mâinile pe genunchii lipiți, am o privire de animal hăituit. E o fotografie în care viitorul și trecutul, în tot ce au ele mai neliniștitor, se întâlneau. O sperietoare. Paris, 2007. Cobor din Montmartre și dau de mai multe trupe. Cântăreți. Mă opresc la unii grozavi. Tineri, plini de energie, vreo 15, multe fete. Sunt îmbrăcați ca naiba. Camp. Ca unii dintre noi în anii ’80. Or fi din
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
alte premii la majoritatea festivalurilor la care a fost prezentat, inclusiv la TIFF , Moartea domnului Lăzărescu al lui Cristi Puiu (pe un scenariu scris în colaborare cu Răzvan Rădulescu) a devenit aproape un film cult ! Un fel de legendă urbană : sperietoare pentru cinematograful românesc de gen (gen Sergiu Nicolaescu) și ștachetă inhibitoare pentru tânărul cinematograf românesc (de genul mai aveți mult până acolo...). De fapt, este doar un film foarte bun, scris și regizat cu profesionalism și interpretat de actori foarte
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Skizze von Wien, 1786), descriindu-i pe Ostjuden din Viena, și nu din vreun târg moldovenesc uitat de lume : „Înfășurați În negru din cap până-n picioare, cu bărbi și cu tot părul Învârtit În noduri, [evreii polonezi] seamănă cu niște sperietori de ciori : o satiră vie a Poporului Ales”. Pentru locuitorii din Viena Luminilor, acest costum exotic era văzut „ca de teatru”, cum se exprimă Larry Wolff <endnote id="(387, p. 159)"/>. Similar erau percepuți și la Paris evreii din estul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
diferitele ei forme virtuale de organizare : „mafia israeliană”, „rețeaua Mossad-ului”, „iudeo- masoneria”, „lobby-ul mondial evreiesc”, „marea finanță evreiască”, „oculta evreiască” etc. Este o altă formă de agregare a „evreului imaginar”. Pentru că „evreul real” nu mai poate fi folosit ca sperietoare În România, fiind pe cale de dispariție (sub 10.000 de evrei, dintre care două treimi au peste 70 de ani). Spectacolul antisemit trebuie să continue, chiar și fără evrei ! 5. Xenocid ritual ? Sacrificii umane simbolice Sângeroasa practică a sacrificiilor umane
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
avea alt curs și că o politică naționalistă, ar scoate România de sub influența cercurilor diplomatice occidentale. De aceea, ambasadorul Marii Britanii la București, a purtat discuții cu primul-ministru, Octavian Goga, exprimând înțelegerea că guvernul folosea Garda de Fier „pe post de sperietoare” și ca să motiveze o politică antisemită, însă a subliniat impactul pe care excesele antisemite din România le-ar putea avea în Anglia. Însă, în ianuarie 1938, cercurile diplomatice engleze erau informate că, atât regele Carol al II-lea cât și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
am bicicletă pentru a-mi obosi corpul de plumb și nici compte-boule pentru a-mi obosi capul, dar voi fi obligat să-mi procur toate astea. Voi avea aerul unui Tartarin din Tarascon, înarmat până în dinți pentru a trage în sperietori de ciori luate drept animale sălbatice! Te îmbrățișez cu disperare. Al tău, René. Marți, 21 mai 1974 Mon amour, sunt fericit că ți-a plăcut istoria povestită de marele Geronimo. Iată urmarea: „Printre cele câteva ființe umane care mai erau
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
învățătură a bursierilor ei de la facultățile din Iași și București. Nu-i scăpa nici un spectacol când se ducea la București și ajuta mereu cu discreție câte o actriță mai săracă. Marea ei pasiune era însă dragostea de animale; devenise o sperietoare pentru vizitiii care brutalizau caii și visa să înființeze la Cenușa un dispensar pentru animale. În curte creștea trei măgari, animalele ei preferate. Personaj fermecător și capricios, mătușa Nadia mă răsfăța cu o atenție deosebită. Nu mai contenea să o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și revolvere cu butoi, mă arătau, prin simpla lor prezență, asasinului ca pe un vînat foarte ușor de doborît. Și mă întreb cum ar fi reacționat, în caz de atentat, această gardă de onoare și protecție, mai asemănătoare cu o sperietoare de vrăbii: o reacție întîrziată, după eforturi penibile de a scoate de la centură arsenalul desuet, ori o fugă prudentă? Bătrînul Mihai, de 70 de ani, ar fi fost cu siguranță la înălțime, căci era curajos și devotat, ca și Ali
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de măști sunt doar câteva elemente caracterizante. Masca este cea a clovnului și sub ea se ascund nu chipuri de oameni, ci întrupări ale unor probleme existențiale fundamentale. Un registru mult mai grav definește cel mai cunoscut roman al prozatoarei, Sperietoarea din Hors (1979), unde ideea de joc-joacă va deveni atotstăpânitoare. Subiectul este simplu și în aparență nevinovat: locuitorii din comuna Hors comandă unui „Atelier de pietrărie și obiecte decorative” o sperietoare. Construind un spațiu suprarealist, T. realizează în parabola textului
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
mai grav definește cel mai cunoscut roman al prozatoarei, Sperietoarea din Hors (1979), unde ideea de joc-joacă va deveni atotstăpânitoare. Subiectul este simplu și în aparență nevinovat: locuitorii din comuna Hors comandă unui „Atelier de pietrărie și obiecte decorative” o sperietoare. Construind un spațiu suprarealist, T. realizează în parabola textului o reflectare politică transparentă a epocii contemporane. Ar fi vorba despre un univers „artistic și eficient” perfect, aflat în permanent progres. Omul este lipsit de identitate - până și personajul central, Worth
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]